Reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării

Publicat de Gabriel Stan, 21 noiembrie 2022, 14:05

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Dezvoltarea capabilităților pentru apărare ale statelor Uniunii Europene a fost principalul punct de pe agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării, desfășurată marți la Bruxelles.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, a informat participanții cu principalele evoluții ale Politicii de securitate și apărare comună.

Accentul a fost pus pe noua misiune militară a Uniunii Europene de asistență pentru Ucraina, a fost analizat stadiul implementării Busolei Strategice și a fost discutat pachetul de apărare al Comisiei Europene.

România a fost reprezentată reuniune de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, care a reconfirmat angajamentele țării noastre în cadrul Uniunii Europene și a punctat contribuția națională substanțială la operația Althea în Balcanii de Vest.

Ministrul Tîlvăr a participat miercuri și joi și la reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, organizată la Sofia, sub președinția bulgară a Inițiativei.

Unul dintre proiectele derulate sud egida acestui for este participarea brigăzii din Europa de Sud-Est la misiuni internaționale de pace și la exerciții multinaționale organizate de NATO.

Cătălin Tomescu: De aia ne-am dus în NATO, ca să îl am pe fratele meu mai mare, să îl chem să mă ajute în caz că vine ăsta peste mine … singuri nu puteam să ne descurcăm mai bine, indiferent de ce fel de amenințare aveam

Publicat de Gabriel Stan, 18 iulie 2022, 17:30

În această săptămână am ales ca subiect în rubrica noastră cei 25 de ani împliniți în 11 iulie de la semnarea a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. De ce a fost acel moment unul de referință pentru țara noastră și pentru Armata Română aflăm din interviul pe care l-am realizat cu generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu, cel care a comandat până de curând Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est, cea mai importantă structură NATO aflată pe teritoriul României.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-locotenent, bine ați venit la „Jurnal militar”, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!

Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitaţie. Vă salut!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Două subiecte importante pe agenda recentă: în 11 iulie ’97 s-a semnat Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Dvs, ca unul dintre marii strategi ai Armatei României moderne, ne puteți spune dacă a fost un pas corect sau nu?

Cătălin Tomescu: Deciziile la vremea respectivă au fost decizii corecte, neputând să fim neutri, neputând să fim singuri. Parteneriatul cu Statele Unite, la fel, este un mecanism care ne acordă anumite drepturi și anumite privilegii și care s-au impus din punctul meu de vedere.

Bineînțeles că au fost și neîmpliniri, cum sunt și acum, treaba cu vizele şi așa mai departe, dar uite că ușor-ușor investițiile au început să curgă nu neapărat în sistemul militar, cât şi în sistemul civil şi sper să continue să se dezvolte, iar Statele Unite, să nu uităm, este singura țară care își permite să acționeze unitar la nivel global, în sensul că noi trebuie sau ascultătorii noştri trebuie să înțeleagă că Statele Unite au o pălărie care are steagul NATO pe ea, care acționează în cadrul organizaţiei.

Chiar dacă sunt cei mai potriviți, să nu uităm că NATO este o organizaţie care acţionează pe bază de consens și fiecare țară are un vot, are un drept, capitalele conduc NATO. Secretarul general este doar un angajat, înalt funcţionar public plătit foarte bine să aibă grijă de gestiunea organizației.

Spuneam Statele Unite au o dată pălăria cu steagul NATO, după care Statele Unite au pălăria cu Statele Unite. Parteneriatul Strategic ne oferă anumite avantaje și un exemplu pentru ascultători, ca să nu lungesc, venirea grupului de luptă al Statelor Unite pe teritoriul României.

S-a vorbit, toată lumea ştie – cei o mie şi ceva de militari, plus acum elementele din Divizia 101 Aeropurtată de comandă plus o brigadă. Asta a venit în baza acestui parteneriat și nu-i de colea să ți se aducă 5.000 de militari de la 10.000 de km distanță să stea pe teritoriul prin rotație câte nouă luni sau un an de zile, nu e lucru de colea, nemaivorbind de costuri. Deci cred că parteneriatul strategic cu SUA a fost o decizie bună și sper să se dezvolte corespunzător, cum funcționează vizavi de alte state.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În ce poziție eraţi în ’97 când s-a semnat parteneriatul?

Cătălin Tomescu: În 1997 eram la Statul Major al Forțelor Terestre, lucram ca ofițer în Birou Operații Speciale, eram ofițerul 1, adică al doilea după şef, ca să zic așa, în Statul Major al Forțelor Terestre şi răspundeam de obiectivele de interoperabilitate la nivelul Forțelor Terestre și de participarea structurilor românești din Forțele Terestre la misiuni în afară. Pe vremea aia aveam: Angola și operațiunea Alba din Albania, dacă își aduc aminte ascultătorii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați participat așadar la această reforma dură la care a fost supusă armata și care acum de pe ultima funcție pe care aţi ocupat-o cu doar câteva luni în urmă, ați trecut în rezervă din funcția de șef al Comandamentului Corpului multinațional Sud Est al NATO. Puteți să afirmați cu toată responsabilitatea că s-au atins obiectivele și că lucrurile sunt așa cum s-au gândit ele atunci?

Cătălin Tomescu: Domne’, eu am trăit cu asta, eu am crescut cu integrarea României în NATO. A fost un proces greu, nu a fost simplu deloc. De ce? Că trebuia să iei măsuri drastice pentru că la creștere și la bine, se bagă toți; când trebuie să tai, nu prea se mai bagă.

Era ideea aia, da mă știu că trebuie să tăiem, dar s-o taie ăla după mine, că nu o tai eu acum. E ca cu încălzirea globală: toată lumea știe că face rău, dar niciun şef de stat nu vrea să-şi oprească motoarele industriei pentru că îşi dă seama că afectează anumite interese ale țării lui.

A trebuit să tăiem funcţii, a trebuit să închidem cazărmi, a trebuit să ne schimbăm mentalități, a trebuit să învățăm engleză, a trebuit să învățăm proceduri NATO, a trebuit să participăm la misiuni prin Angola, prin Afganistan, prin Irak. Cine se gândea până în ’89 că ajungem noi să mergem până în teritoriile astea? Deci a fost o treabă grea, a fost o treabă care șefii, liderii respectivi, eu eram mic, dar am trăit lângă şefi mari, care au ajuns mari ulterior, au trebuit să muncească foarte mult ca să schimbe sistemul.

Mulți dintre ei erau la o vârstă la care schimbarea nu prea mai curgea așa ușor pentru că una este să te schimbi um aveam eu în ’89, aveam 25 de ani și una este să te schimbi atunci și să schimbi rusa pe engleză şi să schimbi mentalitatea sovietică pe mentalitatea NATO, și alta e să ai 55 de ani, după ce 35 de ani ai lucrat într-un anumit sistem, să te schimbi în două luni şi să iei sistemul celălalt, nu prea mai merge așa.

Prin urmare, Forțele Terestre, că aici știu foarte bine, procesul de transformare a lor, început din 1994 efectiv, de când am semnat parteneriatul pentru pace până în 2004, 10 ani ca să devenim membri, plus ulterior până acum doi ani, facem 30 de ani, din 1994 când a început procesul a avut și succese și insucces. În ce sens? Nu toate ne-au ieşit așa cum am vrut. Uneori nu am găsit omul potrivit la locul potrivit. Nu totdeauna am avut banii necesari.

De exemplu sunt discuții întregi în spațiul public privind înzestrarea că merge greu cu corveta, cu avionul. Adevărat acesta e un exemplu concret, poate și noi militarii avem vină, dar să ştiţi ca inclusiv procedura și mecanismele sunt uneori greșite. De asemenea interesul care bineînțeles totdeauna îşi are rolul lui.

Prin urmare, au fost şi elemente de succes, au fost și elemente de insucces dar crearea corpului, ca să închid, Comandamentului Corpului de la Sibiu din structura de forţe a NATO, forțele terestre rămâne ca succes.

Dacă nu eram crezuţi în stare că putem să îl creăm, să îl conducem și să îl facem să devină o capabilitate eficientă, să îl facem după procedură, fiți convins că la summit nu se aproba – și sunt cuvinte frumoase cu care să ne refuze, exact cum am pățit și ’97. În ’97, ne aşteptam și noi să fim invitați.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne-au refuzat frumos.

Cătălin Tomescu: Ne-au refuzat elegant și ni s-a spus că trebuie să mai așteptăm o tură.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O chestiune pe care sunt convins că o puteți aborda într-o notă personală. De când erați comandantul Brigăzii de la Focșani, până când ați parcurs toate treptele carierei militare comandantul Diviziei 1, ați ajuns până la NATO, la Corpul NATO de reacție rapidă din Istanbul, v-aţi luptat permanent cu ceea ce am descoperit tot un soi de fake news – țineți minte cum spuneau unii români: armata noastră cheltuie banii și nu face nimic, când de fapt rusul poate veni în două zile și tot ceea ce facem noi cu Armata română e în van, pentru că rușii pot veni şi pot face praf tot – ceea ce s-a demonstrat acum iată în războiul din Ucraina, că nu e chiar așa.

Cătălin Tomescu: Păi, domne’, el poate să vină în două zile că nu-l ține nimeni. Putin nu mai e predictibil. El poate să ia decizii ce vrea el, pe mine nici nu mă interesează asta. Bine, e bine să știu dacă sunt pe lista lui de priorităţi şi dacă vrea să intre, dar numai că n-am treabă eu, eu nu mă pregătesc că vine ăsta în două zile sau în trei.

Spunea un înțelept: o armată se construiește, nu neapărat ca să câștigi un război, ci ca să îl previ. Asta e una. Doi: de aia am apelat pentru NATO, că singuri nu puteam să facem față. Păi da, ştim istoria de 2000 de ani…păi nu ne-am bătut cu ăștia? Uneori am fost cu ei, uneori am fost împotriva lor? E greu să te lupţi cu o ţară de 113 milioane și cu capabilități militare, chiar de astea nu neapărat super-tehnologizate din belşug, că uite ce se întâmplă acum în Ucraina. Dau cu bombe în ei și pot să dea trei ani de zile, pot să îi bombardeze aşa, fără să cucerească nici un metru de teren. De aia ne-am dus în NATO, ca să îl am pe fratele meu mai mare, să îl chem să mă ajute în caz că vine ăsta peste mine, că eu nu am de unde să știu ce visează.

Nu vedeți că ei scot din tolbă lucruri care aparțineau spațiului sovietic, chestii de genul în care nici nu îţi vine să crezi? Cum am spus, domnule, trebuie să desenăm harta conform anului 1997. Ce vorbești? Păi cum să mă întorc în ’97, ai înnebunit? Noi suntem români, noi ne-am găsit viitorul nostru încolo, bun, rău, cum o fi. Bineînţeles că o să vină unul şi o să zică: „Ce ne-a adus nouă UE sau ce ne-a adus NATO sau ce ne-a adus…?” Nu am o problemă, putem să discutăm. Ideea e că, ce sunt convins și o spun cu toată tăria, singuri nu puteam să ne descurcăm mai bine decât în cadrul organizațiilor NATO sau UE, indiferent de ce fel de amenințare aveam.

Prin urmare, toată presiunea asta care e asupra sistemul militar, că suntem incapabili să răspundem…Ce vorbești, domnule? Păi, într-adevăr, poate nu avem toată tehnologia pe care ne-o dorim, poate nu avem numărul de oameni necesar, salariile mici de la baza carierei şi aşa mai departe, toate astea contribuie şi îl fac pe tânărul din ziua de azi, care e tot timpul în competiție sistemul militar cu societatea civilă…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu atât mai mult acum decât acum 20 de ani.

Cătălin Tomescu: Absolut! Şi atunci? Trebuie să revenim la principiile noastre și să lăsăm neapărat denigrarea și punerea la zid. Încă o dată, avem și noi lipsurile noastră de sistem, dar nu le facem în spațiul public.

Iar faptul că există o amenințare de la Est ar trebui să ne convingă de necesitatea stabilirii unui sistem militar performant. Armata costă bani peste tot, dar să îmi spună cineva ce ţară care nu a avut securitatea garantată şi un sistem militar performant, care să îi asigure această independență de decizie şi suveranitate, a avut succes. Că eu nu cunosc niciuna.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar că ultima întrebare. Se apropie Ziua Tanchiştilor. Sunteți tanchist, o analiză foarte scurtă a noului fel de a combate tancurile. Am văzut ce mare succes au avut ucrainenii cu Javelin a lor, cum avem noi Spike-ul. Cum e?

Cătălin Tomescu: Da, domnule, e adevărat. Ştiţi, au mai spus anumiţi cetățeni, să spunem așa, că tancul s-a dus. Nu e, domnilor… Uitaţi ce se întâmplă acum în Ucraina. Ăsta poate să dea doi ani cu bombe în ucraineni, de la Liov, de la graniţa de vest, până la cea de est.

Problema e în felul următor, nu înseamnă că ai cucerit ceva, înseamnă că ai distrus, ai neutralizat, ai nimicit, ai înspăimântat, ai omorât civili sau nu. Îți trebuie o mașină de luptă de infanterie sau un tanc care să se ducă să pună și şenila pe o linie și să spui: „de aici în spate e al meu, de aici încolo e al vostru, încă până ce vă cuceresc”.

Deci, mașina asta, tancul ăsta trebuie să existe întotdeauna, pentru că numai așa cucerești, restul, dai bombe. Da, e adevărat. Când s-a bombardat Kosovo, de exemplu. Păi da, s-a bombardat din aer 30 de zile, dar știţi cine a fost primul batalion care a intrat în Kosovo, prin Muntenegru? Batalionul de Căşti Albastre al ruşilor. Da, asta e din ’99, dacă vă aduceţi aminte.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Cătălin Tomescu: În fine, ce vreau să spun este că aviație, artilerie, bombe, rachete și așa mai departe contribuie la obținerea succesului prin distrugere, neutralizare, nimicire de obiective, numai că cucerirea efectivă se face numai pe terestru și numai cu tancuri sau cu infanterie, că asta e prima linie. Al doilea element vis-a-vis de viitorul tancului este că te-a cucerit inamicul, cum i-au cucerit rușii pe ucraineni pe anumite zone, 200 de km, cât au intrat ei în Donbas.

Alea nu se iau înapoi cu artileria. Pot să îi bombardeze cu Himars-ul pe ruşi până o să le presneasă creierii. Problema e că dacă nu își adună două brigăzi de tancuri, să se ducă să dea contralovitură și să se oprească pe granița străveche, nu are cum să plece ăla de acolo.

În rest, ăla e bombardat, adică merge și cu viceversa. Deci, de aceea tancul rămâne o mașină încă viabilă, că ești singurul cu care poți să cucerești pe uscat, bineînțeles, și e singurul cu care poți să dai riposte ofensive, că riposta nu se dă cu racheta sau cu tunul, se dă cu tancul sau MLI. Trei – inamicul, că e dronă, sistemele astea moderne, domnule, astea au fost întotdeauna.

Dumneavoastră sunteţi tânăr, dar pentru cei care au o vârstă puțin mai înaintată, îşi aduc aminte de Războiul Rece. Asta e valabil în orice echipament de luptă, în orice tehnologie, că e avion, că e tanc, că e… Rușii făceau unul care trăgea cu cinci gloanţe pe minut, americanii făceau unul – sau neamțul, sau francezul – care trăgea șapte, după care se făcea unul caretrăgea nouă. Gândiţi-vă, americanul a inventat A-10, celebrul bombardier care a fost construit ca să nimicească tancuri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): „Purcelușul”.

Cătălin Tomescu: Exact. Javelin e racheta care e făcută să nimicească tancuri. Există muniții de artilerie explozive sau cu teleghidare care sunt făcute să nimiceasă… Deci, tancul a avut tot timpul inamic.

Au fost create elicoptere care să lupte împotriva tancurilor şi atât. Punct. Inamicul ăla a fost întotdeauna. Că a apărut o dronă acum, nu e o mare problemă. Într-adevăr, e periculoasă, pentru că e mică, e greu de nimicit și așa mai departe, dar numai că tancul nu o să dispară că a apărut drona.

Uite, nemţii fac acum Leopardul A-7 ultima formă, cu protecție electromagnetică, care e făcut tocmai ca să nu mai intre rachete, tot ce e ghidat infraroşu sau electromagnetic să nu mai aibă eficienţă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi nu mai intră, nu?

Cătălin Tomescu: Exact. Deci, totdeauna, industriile de apărare ale ţărilor dezvoltate, care şi-au permis, inventează ceva care să se pună pe tanc…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu o contramăsură.

Cătălin Tomescu: O contramăsură care să îi facă ăluia muniţia ineficientă, care bineînțeles, ălălaltul, la rândul lui, se va duce şi va dezvolta ceva care să-i bruieze lui ăsta ş.a.m.d., dar asta se va întâmpla prin 2100. Deci, pentru dragii mei tanchişti, le urez la mulţi ani, dacă tot m-ați întrebat şi le doresc să le vină echipamente de luptă performante cât mai curând posibil.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ a fost generalul locotenent Cătălin Tomescu. Dle general, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio.

Cătălin Tomescu: Şi eu vă mulţumesc. Sănătate!

Întâlnire oficială la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei, Irakli Beraia, cu care a discutat despre cooperarea în domeniul apărării, despre relația NATO – Georgia, reconfirmată la summitul NATO de la Madrid și despre efectele războiului din Ucraina în regiunea Mării Negre. Simona Cojocaru a confirmat sprijinul pe care țara noastră îl oferă Georgiei în ceea ce privește aspirațiile euroatlantice și în demersurile de aderare la Uniunea Europeană. Ambele părți au agreat necesitatea menținerii unui dialog constant pentru implementarea cât mai eficientă a proiectelor comune în domeniul apărării, asumate atât în context bilateral, cât și multinațional.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 13:49

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii celui de-al 11-lea contingent românesc, care acționează în cadrul grupului de luptă din Polonia, continuă procesul de instruire în poligoanele din apropierea bazei din Bemowo Piskie. În această perioadă au participat alături de partenerii americani, la un exerciţiu de antrenament de nivel baterie, de această dată având în teren atât vehicule aeriene fără pilot, de tip Raven, cât şi transportoare blindate de tip Stryker. Căpitanul Liviu Burtică ne vorbeşte despre un alt antrenament la care au participat anterior exerciţiului din teren.

Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii transilvani”: Antrenament în simulatorul de tragere al partenerilor polonezi, pe care militarii români l-au considerat o experienţă inedită, fiind pentru prima dată când au avut ocazia să îl utilizeze. Aici am simulat tragerea cu diverse categorii de armament de infanterie, folosind scenarii cu grade de dificultate diferite.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul european ajungem în Africa, mai precis în Republica Centrafricană. Lansată de Uniunea Europeană în 2016,  European Union Training Mission, este o misiune de instruire militară al cărei obiectiv constă în consilierea strategică a autorităţilor politice şi militare din Republica Centraficană. România participă la această misiune cu șapte militari, iar pe perioada mandatului de un an de zile personalul este implicat în activități specifice de patrulare, legătură și consiliere.

Colonelul Olimpiu Golea, senior național al contingentului din Republica Centrafricană: De când nu ne-am mai auzit, situaţia de securitate s-a înrăutăţit. Au fost mai multe incidente, nu la adresa contingentului român, la adresa unor misiuni internaţionale. Nu au fost urmări grave. Deşi situaţia de securitate pornise pe un drum mai bun, din păcate, apar tot timpul incidente, ameninţări din partea grupurilor armate care doresc să ajungă la putere, să răstoarne regimul şi să pună oamenii lor în aceste funcţii.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul ars de soare facem o oprire pe puntea Navei-școală „Mircea”, care a ajuns în Valencia, acesta fiind cel de-al treilea port în care acostează în acest marș internațional. Instrucția și antrenamentele în arboradă s-au intensificat, iar pentru prima dată s-a reușit navigația cu toate velele pătrate întinse, aceasta fiind cea mai bună performanță în ceea ce privește navigația cu vele din actualul marş. Tot în aceste zile a demarat și instrucția la navigația cu sextantul atât ziua, cât și noaptea, astfel încât studenții să își poată consolida cunoștințele despre navigație.

Student caporal Cătălina Soltan de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”: E o experiență unică în viaţa oricărui militar student, chiar marinar, şi nu oricine ar putea trăi așa ceva. E palpitant. Am avut un mic exces de adrenalină la început, dar nu pot să spun că nu ador să fiu acolo. Abia aștept să mai urc și următoarea dată. E mai greu, mai dificil. Depinde şi de starea mării și de vreme şi de cum bate vântul, pentru că vela aia dă peste noi, dar îmi place.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale UE

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 18:07

Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.

Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.

Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.

Parlamentul României – informat despre pachetul de forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 15:45

Parlamentul României a luat act de informarea președintelui Klaus Iohannis privitoare la pachetul de forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne, care pot fi puse la dispoziție în acest an pentru misiuni în afara teritoriului național.

Peste 1.600 de militari români participă la misiuni externe sub comandă NATO, a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau în cadrul coalițiilor internaționale.

Forțele aflate în așteptare pe teritoriul național și care pot fi desfășurate rapid sunt formate din aproape 1.000 de militari, iar alți 700 constituie rezerva. În informarea trimisă legislativului s-au aflat şi deciziile referitoare la dislocarea în țara noastră a unor forțe străine pentru executarea misiunilor subsumate postului de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

Ziua Europei, sărbătorită în Piața Cetăţii din Sighișoara!

Publicat de Andra Radu, 6 mai 2022, 13:43

Asociaţia AUM a pregătit un eveniment prin care îşi propune să promoveze valorile Uniunii Europene, duminică începând cu ora 15:30 în Piaţa Cetăţii din Sighișoara.

Scopul acestui eveniment este de a încuraja dialogul intercultural prin promovarea culturilor ţărilor europene aducând în discuţie democraţia şi politicile de tineret, rolul tinerilor în Europa multiculturală şi Anul European al Tineretului.

Vor participa: Clubul Interact Sighişoara, Clubul de Dans Modern al Clubului Copiiilor Sighişoara, iar evenimentul va include și o paradă cu steaguri şi activităţi pentru copii.

Această activitate face parte din proiectul Europa Mea, cofinanţat de către Ambasada Franţei, Institutul Francez Român şi Uniunea Europeană.

Ziua Națională a Inimii

Publicat de Andra Radu, 4 mai 2022, 10:00 / actualizat: 4 mai 2022, 18:14

La 4 mai este marcată, anual, în România, Ziua națională a inimii, începând din anul 1997. Această zi a fost instituită şi în ţara noastră, în acord cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

A fost introdusă în România, la 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale, desfăşurată în primăvara aceluiaşi an. Marcarea acestei zile reprezintă un prilej de a atrage atenţia asupra creşterii alarmante a numărului de afecţiuni cardiovasculare, potrivit www.dspcovasna.ro.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în Europa, fiind responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor din Europa şi de 43% dintre decesele din rândul bărbaţilor, cauzând peste 4,35 milioane de decese anual, în cele statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese anual, în Uniunea Europeană.

Potrivit Societăţii Europene de Cardiologie, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în Europa.

În Uniunea Europeană, sunt diagnosticate, anual, peste 6 milioane de cazuri noi cu afecţiuni cardiovasculare, iar la nivelul întregului continent european este vorba de peste 11 milioane de cazuri noi. Anual, bolile cardiovasculare cauzează 3,9 milioane de decese în Europa şi peste 1,8 milioane în Uniunea Europeană, reprezentând 45% din totalul deceselor la nivelului întregului continent şi 37% la nivelul Uniunii Europene.

Rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienţei cardiace cronice estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu citat de Societatea Română de Cardiologie, conform www.cardioportal.ro.

Conform unor date estimative, 4,7% din populaţia cu vârste peste 35 de ani a României suferă de insuficienţă cardiacă, reprezentând circa 560.000 de pacienţi.

Participarea ministrului apărării naționale la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 14:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Busola strategică a Uniunii Europene, instrument ce stabileşte politica de apărare comună a statelor membre, a fost adoptată luni, la Bruxelles, de miniştrii apărării şi ai afacerilor externe din ţările Uniunii.

Documentul a fost asumat joi, la cel mai înalt, de nivel de şefii de stat şi de guvern în cadrul reuniunii Consiliului European.

Uniunea Europeană şi-a propus crearea unei forţe de reacţie rapidă de până la 5.000 de militari. Coordonarea şi cooperarea Uniunii Europene cu NATO sunt esenţiale şi constituie aspecte de importanţă majoră în implementarea prevederilor busolei strategice, a declarat ministrul apărării, Vasile Dîncu.

Vasile Dîncu: Sunt în acest document decizii privind foarte rapidă dislocare de trupe, atunci când este cazul, noile tipuri de agresiune, cum este războiul hibrid, cyberattack-urile la adresa ţărilor, care au devenit deja acţiuni din ce în ce mai puternice.

Punem bazele resurselor pentru investiţii în domeniul cercetării, al inovării şi al mijloacelor de apărare. Este importantă această strategie, pe care o stabilim noi astăzi, să fie complementară cu conceptul strategic al NATO.

Josep Borrell: Uniunea Europeană oferă Ucrainei armament de bază!

Publicat de Andra Radu, 4 martie 2022, 08:34

Uniunea Europeană oferă Ucrainei armament de bază pentru a o ajuta să reziste ofensivei militare ruse. Declaraţia a fost făcută la Iaşi de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

De asemenea, şeful diplomaţiei europene a afirmat că planul anunţat, privind donaţia de avioane de luptă de către state comunitare, este o problemă bilaterală.

Presa internaţională a scris recent despre eşecul promisiunii Uniunii Europene de a facilita donarea de avioane de luptă din partea unor state membre. Printre statele care nu s-au pronunţat în favoarea acestei măsuri se numără Polonia, Slovacia şi Bulgaria, potrivit publicaţiilor Newsweek şi Politico.

Săptămâna trecută, Uniunea Europeană şi-a asumat un rol mult mai hotărât în ceea ce privește trimiterea de arme și alte echipamente militare de la membrii săi către Ucraina, folosind chiar 500 de milioane de euro din fondurile comunitare pentru a contribui la finanțarea acestui efort.

Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50

Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.

„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.

Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.

România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.

În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.

România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.

Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.

Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!

România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.

Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.

Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.

România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.

Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.

Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04

Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?

Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.

Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.

Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.

Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.

Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?

Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.

Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.

Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…

Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?

Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.

Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.

Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.

Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.

Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.

Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.

Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.

Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.

Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.

Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?

Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:45

La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.

Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.

Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.

Dumitru Borţun: S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.

Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.

Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.

Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.

Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.

Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.

Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene

Dumitru Borţun: Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.

Sunt tot felul  de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu  neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.

De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?

Constantin Spînu: Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.

Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.

Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.

Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.

Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.

Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.

Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2022, 14:59

Marți, 18 ianuarie 2022, eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.

Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate, dintre trei candidați. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura.

Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Rezultatele votului:

1. Roberta Metsola(PPE, Malta) 458
2. Alice Bah Kuhnke(Verzi/ALE, Suedia) 101
3. Sira Rego(Stânga, Spania) 57

Totalul voturilor exprimate: 690

Voturi albe sau nule: 74

Majoritatea absolută necesară: 309

Cine este Roberta Metsola

Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).

Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.

Președinta Metsola a mai subliniat că „Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la douăzeci de ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a declarat aceasta.

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, după alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European, a declarat:

„Roberta Metsola, candidata noastră, a Grupului PPE, tocmai a fost aleasă președintă a Parlamentului European încă din primul tur, cu o largă majoritate: 458 voturi.

Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România. Roberta cunoaște foarte bine situația din România, este o prietenă a românilor și o apărătoare a statului de drept din țara noastră.

Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției.”

La ora locală 12.00 (13.00 ora Roâniei), noua președintă a PE, Roberta Metsola, a vorbit cu reprezentanții mass-media în sala de conferințe de presă Daphne Caruana Galizia a Parlamentului European de la Strasbourg.

Înregistrarea conferinței de presă poate fi urmărită aici.

Reuniunea informală desfășurată la Brest

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 13:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au discutat situația de securitate de la granița Ucrainei cu Federația Rusă, în cadrul reuniunii informale desfășurată la Brest, sub egida președinției franceze a Consiliului Uniunii. Oficialii europeni au analizat și noile provocări în zonele de conflict, unde Uniunea Europeană are dislocate forţe.

În cadrul reuniunii a avut loc și o dezbatere comună a miniștrilor apărării și de externe, pe baza ultimei versiuni a proiectului „Busolei strategice”, care urmează a fi aprobat în luna martie a acestui an.

România a fost reprezentată la reuniune de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a reiterate îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, parte a unei strategii mai ample a Federației Ruse pentru creșterea influenței în zonele de interes şi limitarea parcursului european al altor state.

Tot în această săptămână, ministrul Dîncu a avut alte două întâlniri importante. Una cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, David Muniz, iar o alta cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble.

Parteneriatul Strategic româno-american și situația de securitate în regiune, respectiv misiunile de poliție aeriană întărită, prezenţa navelor militare britanice în Marea Neagră și exercițiile militare comune au fost temele de discuție cu cei doi demnitari.

Comemorarea președintelui Sassoli: „Lupta sa pentru democrație va continua”

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2022, 18:40 / actualizat: 18 ianuarie 2022, 12:46

Eurodeputații l-au omagiat pe fostul președinte al Parlamentului, David Maria Sassoli, într-o ceremonie care a avut loc luni, 17 ianuarie 2022, în timpul ședinței plenare de la Strasbourg.

La deschiderea ceremoniei, președinta interimară al Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat: „Europa a pierdut un lider, democrația a pierdut un campion și cu toții am pierdut un prieten. El a știut întotdeauna cum să transpună valorile în care credea în acțiuni concrete.” Aceasta a subliniat modul în care Sassoli „a luptat pentru ca Parlamentul să rămână activ în cele mai dificile luni ale pandemiei și pentru a ne permite să adoptăm pachete legislative importante de care Europa și cetățenii săi au nevoie.”

„Această adunare îi va onora munca și moștenirea”, a încheiat Metsola.

Fostul prim-ministru și eurodeputat italian Enrico Letta, un prieten apropiat al președintelui Sassoli, a declarat că, pentru David Sassoli, Europa nu a însemnat doar directive, instituții și acronime. Nu. Europa a fost, în primul rând, poporul său, suflul său, inima sa. La fel cum a ținut porțile acestui Parlament deschise, David a încercat să deschidă uși pentru cetățenii de pe întreg continentul nostru.”

„Numitorul comun al tuturor eforturilor sale este clar: Uniunea Europeană este o Uniune a valorilor”, a declarat Letta, adăugând că „lupta lui David pentru democrație, libertate și statul de drept a fost o sursă de inspirație pentru noi toți”. „Îți vom continua activitatea. Luptele tale vor continua să fie luptele noastre. Nu te vom uita niciodată”, a spus el.

„David, (…) ai inspirat în mod natural respect, ceea ce a depășit cu mult granițele funcției tale”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. Președintele Michel a omagiat personalitatea „caldă, autentică, zâmbitoare” a lui David Sassoli, care a fost, a adăugat acesta, fermă atunci când a fost nevoie. David Sassoli „a fost un lider politic și un european mândru”, a continuat președintele Michel. De asemenea, acesta a omagiat idealurile lui David Sassoli de justiție socială și solidaritate, care s-au aflat în centrul identității sale politice.

Președintele Republicii Franceze și președintele în exercițiu al Consiliului UE, Emmanuel Macron, a salutat „un om de o rară bunătate, ale cărui zâmbet, viziune și idealuri erau suficient de largi cât să cuprindă un continent”. Acesta a subliniat că „inima și ambiția” pe care David Sassoli le-a arătat pe parcursul pandemiei, în decursul căreia a oferit Europei „prietenie și un model demn de urmat” prin acțiunile sale la conducerea Parlamentului. A fost în același timp „un bun organizator și mediator” în hemiciclu, și „a înfruntat idei, niciodată oameni”, a adăugat președintele Macron.

Reprezentanții grupurilor politice

După intervenția președintelui Macron, au luat cuvântul reprezentanții grupurilor politice din PE. Aceștia l-au omagiat pe David Sassoli pentru integritatea, decența și bunătatea sa, întotdeauna gata să găsească compromisuri și să reconcilieze diferențe, iar în același timp capabil să ghideze Parlamentul cu o deosebită putere de anticipare, hotărâre și competență în perioade dificile.

Iratxe García Pérez (Spania), președinta grupului social-democrat din care a făcut parte Sassoli, a declarat: „David Sassoli a fost un om bun, angajat, un european pasionat, care a putut purta un dialog dar în același timp a rămas ferm pe principiile sale de libertate, democrație și solidaritate. Cel mai bun omagiu pe care i-l putem aduce este să îi continuăm moștenirea: să construim o Europă socială și o politică privind migrația care pune oamenii în centrul său”.

Aceasta a fost urmată de Manfred Weber (PPE, Germania), Dacian Cioloș (Renew, România), Ska Keller, (Verzi/ALE, Germania), Marco Zanni (ID, Italia), Raffaele Fitto ECR, Italia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania).

Familia președintelui Sassoli a participat la ceremonie, inclusiv soția și copiii săi. Mai multe personalități publice de prim rang, inclusiv aflate în funcții politice înalte în țările și instituțiile UE, au fost, de asemenea, prezente. Printre acestea s-au numărat premierii Italiei, Mario Draghi, Xavier Bettel din Luxemburg, Kyriakos Mitsotakis din Grecia, Andrej Plenković din Croația și Robert Abela din Malta. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai parlamentelor naționale din UE.

La începutul ceremoniei, în hemiciclu a fost proiectat un scurt material video intitulat „David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European”.

Puteți urmări înregistrarea întregii ceremonii aici.

Numeroase întâlniri oficiale la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în comun și cooperarea militară au fost subiectele întâlnirii dintre șeful statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, cu omologul său grec generalul locotenent Charalampos Lalousis, aflat în vizită în țara noastră. Oficialul grec a fost primit și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Concluzia discuțiilor fiind că participarea militarilor la exercițiile militare comune rămâne cheia pentru creșterea interoperabilității forțelor celor două state. Tot în această săptămână secretarul de stat, Simona Cojocaru și generalul Daniel Petrescu au reafirmat la întâlnirea cu atașații apărării acreditați la București faptul că relațiile dintre Armata României și armatele străine se bazează pe dialog și colaborare. În cadrul acțiunilor de cooperare militară se înscrie și vizita în România a comandantului zonei maritime mediteraneene, viceamiralul Gilles Boidevezi.

Viceamiral Gilles Boidevezi: Cooperarea cu România nu se limitează la zona Mării Negre, ci continuă şi în zona Mării Mediterane, activitățile fiind planificate la nivel global. Relațiile dintre România și Franța trebuie să fie consolidate, dar, bineînțeles, asociind atât ţările riverane, cât şi cele din NATO și Uniunea Europeană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita oficialului militar în țara noastră a avut loc în contextul în care în Marea Neagră își desfășoară misiunea de prezență fregata franceză Auvergne, care va avea și o serie de exerciții comune cu Forțele Navale Române.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 14:42

Teodora Mazere (realizator rubrică): Desfășurată sub egida Uniunii Europene, pe durata a 100 de zile, operațiunea „IRINI” urmărește respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei. România este reprezentată la această misiune de puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”  şi de un detaşament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat.

Participarea Armatei României la operațiunea „IRINI” contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră față de Uniunea Europeană, precum și la asigurarea securității în Marea Mediterană.

Căpitanul Bogdan Oancea, comandantul detașamentului de scafandri de luptă: În primul rând promovăm misiunea, promovăm faptul că suntem aici pentru a furniza securitate în bazinul Mării Mediterane, îi asigurăm că pot apela la noi la orice oră pentru ajutor şi totodată îi încurajăm să ne ţină la curent dacă află ei ceva legat de misiunea de bază, respectarea embargoului impus Libiei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Timp de două săptămâni, o companie din cadrul Batalionului 24 Vânători de Munte, general Gheorghe Avrămescu, a participat în Kosovo la o serie de activităţi de instruire şi coordonare în comun cu partenerii NATO. Obiectivul acestor sesiuni a fost de a spori interoperabilitatea şi de a pregăti forţele pentru misiuni de menţinere a păcii şi stabilităţii în caz de urgenţă în Kosovo.

Locotenent Ionuţ Ciucan, comandantul companiei din rezerva Kosovo Force: Activităţile au constat în recunoaştere în teren atât terestru, cât şi aerian, conferinţe de planificare, precum şi exerciţii demonstrative destinate implementării tacticilor specifice misiunii, care sunt esenţiale asigurării unui răspuns rapid, contribuind în acelaşi timp la antrenarea militarilor români într-un scenariu cât şi mai apropiat de cel real.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Începutul săptămânii le-a adus o nouă provocare „Gheparzilor de Fier”, militarii dobrogeni participând la un exerciţiu cu ţinte aeriene marcate, desfăşurat în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Antrenarea secţiilor Ghepard de a aduce acţiuni de luptă într-un mediu complex, cât şi îmbunătăţirea relaţiilor de comandă-control au fost principalele obiective ale exerciţiului.

Locotenent Diana Aioanei, ofiţerul de informare şi relaţii publice al Detaşamentului de Apărare Antiaeriană Rotaţia a X-a: Avioanele F-16 ale aliaţilor polonezi au reprezentat de această dată ţintele reperate ale „Gheparzilor de Fier”. Au zburat la o înălţime considerabilă, făcând imposibilă identificarea lor cu ochiul liber. A fost prima acţiune de acest gen de la dislocarea noastră pe teritoriul Poloniei. Am reuşit să prindem ţintele cu ajutorul tehnicii, pe care o avem în dotare, pentru idenitificarea aparatelor de zbor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): După 5 săptămâni de misiune în estul Mării Mediterane şi 5.500 de mile marine parcurse, Fregata „Regina Maria” a ajuns luni, 6 decembrie, în portul militar Constanţa. Nava militară a desfăşurat misiuni NATO de monitorizare a traficului maritim în cadrul Grupării Navale Permanente a Alianţei Nord-Atlantice.

Tot în această perioadă, echipajul fregatei a participat la exerciţiile multinaţionale Dogu Akdeniz 21, organizat de Forţele Navale ale Turciei şi „Niriis” 21 organizat de Forţele Navale ale Greciei.

Simona Cojocaru a susținut proiectul Busolei Strategice

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul român al Apărării, prin secretarul de stat Simona Cojocaru, a susținut proiectul Busolei Strategice, viitorul instrument al Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii desfășurată la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni.

Pe timpul reuniunii au fost analizate misiunile și operațiile militare europene, Armata Română fiind prezentă în cadrul operației EUFOR Altheia din Bosnia și Herțegovina și în misiunile de instruire din Mali, Republica Centrafricană și Somalia. Un punct distinct pe agenda reuniunii a fost situația de la graniță Belarusului cu Polonia, Lituania și Letonia, mesajul transmis arătând determinarea statelor membre de a nu permite utilizarea migrației ca instrument hibrid de presiune asupra Uniunii Europene.

Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Ziua Armatei României a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns

Publicat de Gabriel Stan, 2 noiembrie 2021, 12:41

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Armatei României a fost sărbătorită luni, 25 octombrie, printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară, în principalele garnizoane din țară și în bazele militare din teatrele de operații unde sunteți dislocați militari români.

În București au avut loc ceremonii militare la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, amplasat la Universitatea Națională de Apărare și la Mormântul Ostașului Necunoscut. La ceremonia din Parcul Carol, unde a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a punctat în discursul său eroismul ostașilor români, respectul pentru veteranii de război, dar și proiectele derulate la nivelul ministerului, misiunile externe și angajamentele internaționale.

Nicolae Ciucă: Am continuat să acționăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte. Granița de est a țării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale: terestră, aerienă și maritimă, este o parte importantă a flancului estic al NATO și granița Uniunii Europene.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O ceremonie militară a avut loc și la ansamblul monumental Glorie Ostașului Român de la Carei, unde a participat șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu.

Ceremonii similare s-au desfășurat și în cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Federația Rusă, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 01:14

Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere.  Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu.
Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune.
Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:27

Teodora Mazere (realizator rubrică): Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, cu un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, a plecat joi, 23 septembrie, din Portul Militar Constanța, pentru a participa la operațiunea IRINI, desfășurată sub egida Uniunii Europene. Pe durata celor 100 de zile de dislocare în Marea Neagră și Marea Mediterană, puitorul de mine și plase va efectua escale de pregătire și de refacere a capacității de luptă în porturi din zonele de sud ale Italiei și Greciei.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”: Plecăm sub comanda Uniunii Europene, de această dată, în cadrul operației IRINI, cu misiunea principală de embargou impus armelor pentru Libia. Urmează primul port-visit, în Taranto, Italia. În prima săptămână vom avea marșul de dislocare în vederea intrării în teatrul de operații și instalarea comunicațiilor și parte de instruire a echipajului pentru executarea misiunilor specifice operației IRINI.
Teodora Mazere (realizator rubrică): În Baza Militară din Bemowo Piskie, militarii vrânceni au desfăşurat un exerciţiu comun cu partenerii americani, fiind ultimele trageri cu complexul antiaerian Gepard din cadrul misiunii rotației a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: A existat o cooperare cu militarii americani din cadrul Plutonului de aruncătoare de 120mm. Aceștia au simulat ţintele aeriene prin lansarea unor bombe luminoase asupra cărora militarii români au executat foc. Întreaga activitate a fost un real succes și acest lucru se datorează antrenamentelor și eforturilor comune pe care le-am depus pe întreaga perioadă a acestei misiuni.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Companiei 1 Rezervă Intermediară generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă alături de parteneri din Ungaria, Turcia, Austria, Bulgaria și Slovacia la antrenamentul operațional „EUFOR Quick Response 2021”, desfăşurat în Bosnia şi Herţegovina. Exercițiul respectă termenii angajamentului statelor contributoare la EUFOR privind menținerea climatului de stabilitate și pace din Bosnia şi Herţegovina.
Locotenent Sergiu Iosub, ofiţer de informare și relații publice în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: În prima săptămână am fost Camp Butmir din Sarajevo și am trecut prin etapa de integrare și instruire. După ceremonia de începere a exerciţiului de tip LIVEX, ne-am dislocat într-o altă bază din Bosnia, pentru a îndeplini misiuni stabilite de organizatori. Rolul nostru în Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina este să ne instruim întrunit sub comanda Batalionului Multinaţional, pentru a fi în măsură să sprijinim autoritățile şi populația locală, dar și personalul EUFOR în situații de criză.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2012, KFOR desfășoară anual exercițiul „Silver Saber”, scopul fiind evaluarea procesului de planificare și conducere de către instituțiile din Kosovo în cazul urgenţelor civile.
Maiorul Adrian Peter, ofițer în comandamentul KFOR: Experienţa a fost una deosebită pentru mine, având ocazia unică de a  observa în timp real modul de acțiune al acestui centru pentru rezolvarea unor situații de urgență complexe, care au presupus intervenția în comun a unor structuri din cadrul poliției, forțelor de securitate, Agenției pentru Managementul Situațiilor de Urgență, dar și unor elemente din cadrul KFOR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La Centrul Internațional de Securitate și Menținerea Păcii din Ucraina se desfășoară până pe 1 octombrie exercițiul „Rapid Trident”, organizat de către forțele armate ale Statelor Unite în Europa în parteneriat cu forţele armate ale ţării gazdă. În acest an, „Rapid Trident” reunește militari din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Danemarca și Lituania. Forțele terestre române sunt reprezentate în acest an de un detaşament format din militari ai Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

Ziua mondială fără maşini

Publicat de Andra Radu, 22 septembrie 2021, 08:41

La 22 septembrie este marcată, anual, Ziua mondială fără maşini. Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care în 2021 a fost programată între zilele de 16 şi 22 septembrie.

„Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene.

Potrivit datelor publicate la 20 aprilie 2021 de Comisia Europeană, aproximativ 18.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului 2020 în Uniunea Europeană, o scădere anuală fără precedent, de 17% faţă de 2019.

Cele mai sigure drumuri rămân în Suedia, în timp ce România, cu 85 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori, a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în 2020.

În cursul deceniului precedent, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36% în Uniunea Europeană, de la 67 până la 42 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la un milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

În România, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 31%, de la 117 la 85 de decese la un milion de locuitori.

Potrivit Comisiei Europene, reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deşi nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:39 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Compania 1 Rezervă Intermediară din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă în perioada 18 septembrie – 3 octombrie la antrenamentul operațional „EUFOR QUICK RESPONSE 2021” din Bosnia și Herțegovina. Compania asigură rezerva intermediară a operației EUFOR Althea încă din 31 martie, fiind în măsură să execute misiuni în sprijinul păcii în teatrele de operații din Balcanii de Vest.

Locotenent-colonel Dan Laurențiu Popescu, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: Compania se va disloca cu tot cu tehnica militară aferentă, pe roți, urmând să participe în cadrul unui batalion multinațional care va acționa îndeplinind diverse tipuri de sarcini și de misiuni specifice operației de stabilitate și sprijin. Ne-am instruit, ne-am pregătit, la momentul de față consider că militarii companiei și compania în întregul său este pregătită, a atins nivelul de instruire suficient să poată participa la acest exercițiu și cred că suntem în măsură să-l executăm așa cum ne-am propus.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, dar în cadrul misiunii KFOR, Armata României participă în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de stat major în cadrul Comandamentului NATO. Una din funcţii este cea de ofiţer de protocol, iar despre ce presupune aceasta ne spune maior Alexandra Stroe.

Maior Alexandra Stroe: Biroul din care fac parte se ocupă de organizarea şi întâmpinarea invitaţilor pentru diferite exerciţii care se desfăşoară pe plan local, vizite naţionale, miniştri şi şefi ai apărării, dar şi vizite la nivel NATO. Am avut ocazia să-l întâmpinăm pe secretarul general al NATO, pe comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, dar şi alţi comandanţi din cadrul structurilor NATO.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Între pregătirile pentru ultimul exerciţiu cu trageri reale de luptă, planificat pentru Rotaţia a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia, militarii români sărbătoresc Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene într-un cadru multinaţional. Cu amănunte, locotenent Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc: Data de 19 septembrie are o rezonanţă aparte pentru noi, Armata României celebrează Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene. Cu acest prilej, organizăm o ceremonie militară, la care i-am invitat şi pe aliaţii din cadrul Grupului de luptă. De asemenea, i-am invitat să participe la competiţii sportive, de fotbal, volei, tenis şi campionatul de tras sfoara.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Navale Române au confirmat participarea puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” în perioada octombrie – decembrie la operaţia „IRINI” desfăşurată în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene. Despre scopul misiunii, căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.

Căpitan-comandor Daniel Gheorma: Spectrul de misiuni va fi destul de complex, începând de la embargoul armelor impus Libiei până la trafic ilicit de persoane, armament, migraţie, materiale, astfel încât este nevoie de antrenarea şi crearea de scenarii cât mai apropiate de realitate. Am arătat că se poate, am continuat pregătirea şi ne dorim să executăm un spectru cât mai larg de misiuni şi în teatre de operaţii cât mai diferite.

Restaurarea Crucii comemorative a Eroilor Români din Primul Razboi Mondial a luat sfârșit

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 16:50 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:42

Cristian Dumitrașcu (realizator): Marți, 14 septembrie, Ministerul Apărării Naționale a marcat, printr-o ceremonie militară și religioasă organizată la Crucea comemorativă a Eroilor Români din Primul Război Mondial situată pe Muntele Caraiman, încheierea operațiunilor majore de restaurare, reabilitare și conservare a acestui monument. Proiectul de reabilitare a fost cofinanțat de Uniunea Europeană și de Ministerul Apărării Naționale. Ceremonia s-a desfășurat în prezența ministrului apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă, a ministrului afacerilor interne Lucian Bode, a șefului Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, și a altor oficiali din ambele ministere şi din administrația locală, care au depus coroane de flori în memoria eroilor căzuți și au vizitat spațiul expozițional amenajat în incinta monumentului.

Nicolae Ciucă, ministrul apărării naționale: Anul trecut, pe 14 septembrie, au fost aprinse luminile pe Crucea de pe Caraiman. Din păcate, sistemul nu a rezistat la tensiunea care se descarcă din fulgere și a fost o perioadă în care s-a reluat studiul, s-au reluat procedurile tehnice și s-au făcut toate demersurile necesare omenește astfel încât să lumineze din nou. Ca atare, Crucea strălucește din nou în memoria Eroilor Neamului.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

A cincea ediție Black Sea and Balkans Security Forum

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:01

Andreea Popescu (realizator rubrică): Cea de-a cincea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum s-a desfășurat pe 3 și 4 septembrie la București. Forumul a fost organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Diviziei de diplomație publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe. Evenimentul, găzduit de Universitatea de Ştiințe Agronomice și Medicină Veterinară, a avut invitați oficiali și experţi din România și din țările regiunilor Mării Negre și Balcanilor, din Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, precum și oficiali ai Alianței Nord-Atlantice.

Strategia militară a României aprobată de Guvern

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 13:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Strategia militară a României a fost aprobată în ședința de guvern de miercuri. Documentul stabilește prioritățile în dezvoltarea capabilităților de apărare ale armatei, continuând liniile de acțiune ale strategiilor anterioare în mod corelat cu garanțiile de securitate ce decurg din dubla apartenență a României la NATO și Uniunea Europeană, precum și din parteneriatele strategice cu alte state.

Pentru continuarea programelor de înzestrare esențiale și planurilor de transformare ale structurii de forțe, strategia militară prezintă conceptele operaționale aplicate pentru finalizarea programului privind transformarea dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă ca prima etapă în derularea programului ”Armata 2040”.

În acest context, alocarea pentru Ministerul Apărării Naționale a minimum 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare și modernizare, respectiv 2% pentru în cercetare, dezvoltare și inovare, va asigura continuarea procesului de transformare și modernizare a Armatei României.

Noua strategie subliniază necesitatea unor obiective realizabile destinate configurării structurii de comandă și a structurii de forțe, creșterea capacității de reacție a unităților, digitalizării și utilizării noilor tehnologii, modernizării sistemului de învățământ militar, precum și adaptării cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză și război.

În UE există riscul dezvoltării „pandemiei de singurătate”!

Publicat de Andra Radu, 12 august 2021, 10:30

În ultimul său raport privind singurătatea în Uniunea Europeană, Centrul de Cercetare Unit European (JRC) a constatat că în timpul pandemiei de coronavirus numărul persoanelor care se simt singure s-a dublat la toate grupele de vârstă.

Oamenii de știință avertizează asupra faptului că în UE există riscul dezvoltării „pandemiei de singurătate”, risc care impune intervenția neîntârziată și măsuri eficiente de contracarare.

„Potrivit raportului amintit, fiecare al patrulea cetățean al UE se simte singur. Comparativ cu anul 2016, gradul de singurătate între persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani a crescut de patru ori”, se arată în raport.

Dacă în 2016 în jur de 12% dintre locuitorii UE se simțeau singuri, în timpul pandemiei această cifră a crescut până la 25%. Totodată, singurătatea este o problemă cu care în acest moment se confruntă, în egală măsură, toate categoriile de vârstă, fie că e vorba de bărbați sau de femei.

Mai mult decât atât, suferă la fel de mult de singurătate locuitorii de la oraș, cât și cei din mediul rural. Dacă înainte de pandemie Europa de Nord se remarca prin cel mai scăzut nivel de singurătate (numai 6%), în acest moment toate regiunile UE au, practic, același nivel de singurătate (între 22% și 26%).

Mai mult decât atât, sentimentele pozitive ale cetățenilor UE ( sentimente de veselie, de calm, de a fi activ, curiozitatea, interesul) au scăzut în medie cu 20-30%, au crescut cu același procent emoțiile negative, inclusiv tensionarea și deprimarea.

„Pandemia de coronavirus a adus pe primul plan probleme cum ar fi singurătatea și izolarea socială. Trebuie să ne gândim cum putem construi, cu eforturi comune, o societate mai stabilă și mai unită în UE”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene pentru problemele demografiei, Dubravka Šuica.

Rezultatele studiului “Relaționarea transatlantică și administrația Biden – implicații pentru Uniunea Europeană și România”

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:59

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Marți, 22 iunie, la Universitatea Națională de Apărare Carol I au fost prezentate rezultatele studiului “Relaționarea transatlantică și administrația Biden – implicații pentru Uniunea Europeană și România”, iar la această întâlnire au participat ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu.

Studiul, realizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning, în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer a abordat problematica transatlantică în reala sa complexitate strategică, evidențiind seturi de obiective, valori și principii pe care aliații le împărtășesc.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă: Având în vedere importanța strategică a parteneriatului bilateral cu Statele Unite și postura de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit constant consolidarea profilului de furnizor de securitate în toate inițiativele și toate deciziile care s-au luat în acest sens, țara noastră având un interes fundamental în dezvoltarea unor relații transatlantice solide și, desigur, în a sprijini fără niciun fel de rezervă relansarea dialogului transatlantic.

Carta Albă a Apărării a intrat în vigoare

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:51

Adrian Gîtman (realizator rubrică): A intrat în vigoare, printr-o hotărâre a Parlamentului  României, Carta Albă a Apărării, un document elaborat de MApN şi adoptat de Guvernul României pentru îndeplinirea preverilor Strategiei Naţionale de Apărare a ţării şi implementarea obiectivelor de apărare stabilite de programul de guvernare, în conformitate cu prevederile Legii 203/2015 privind planificarea apărării.

Obiectivele politicii de apărare enunțate în document au fost fundamente pe acordul politic național privind alocarea de către guvern a doua procente din produsul intern brut pentru apărare până în anul 2026, precum și pe cei trei piloni de securitate externă, apartenența la NATO și Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

În textul Cartei sunt reflectate schimbările majore la nivel regional și internațional și sunt identificate soluțiile pentru ca forțele armate ale României să fie cât mai bine pregătite pentru a-și îndeplini misiunile constituționale de apărare a țării.

Carta Albă înglobează și lecțiile învățate de la debutul pandemiei de COVID-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile în adoptarea măsurilor prevăzute în cadrul legislativ.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”.

General-locotenent Daniel Petrescu: Bună ziua, domnule Dumitraşcu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi fost marți, în 18 mai, la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și miercuri, 19 mai, la reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, organizat în formatul șefilor apărării – aşadar două întâlniri complementare, le-aş spune, foarte importante pentru noi, ca țară, în zona în care suntem. Care sunt concluziile principale după cele două întâlniri?

General-locotenent Daniel Petrescu: Am participat după o perioadă mai lungă, în care eram prezenți doar online la întâlnirile Comitetului Militar, am avut ocazia să ne întâlnim în persoană cu șefii apărării la Bruxelles.

A fost o ocazie să ne întâlnim cu secretarul general al NATO, cu ceilalți șefii ai apărării. De asemenea, o ocazie pentru mine să susțin implementarea conceptului de apărare și descurajare și să insist pentru o abordare unitară pe fiecare direcție strategică, în conformitate cu riscurile și amenințările identificate.

De asemenea, am subliniat contribuția României în misiunile și operațiile NATO și am mulțumit aliaților pentru participarea la exercițiile care se desfășoară în prezent pe teritoriul României. Desfășurăm trei exerciții foarte importante: Defender Europe 21, coordonate de Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa, exercițiul Steadfast Defender și exercițiul Noble Jump, două exerciții NATO, coordonate de SHAPE și Comandamentul Întrunit de la Napoli.

Sunt exerciții care reunesc o participare de aproximativ 15.000 de militari și dintre aceștia aproximativ 5.000 de militari aliați – o participare importantă, spun eu, pe care reușim să o desfășurăm în ciuda condițiilor pandemice.

De asemenea, în formatul Comitetului Militar UE cu șefii apărării, am argumentat necesitatea unei strânse colaborări și cooperării între NATO și Uniunea Europeană, am prezentat contribuția României la elaborarea busolei strategice, am salutat rolul facilității de pace europeană, precum și importanța fondului european pentru apărare; mobilitatea militară; cooperarea industrială în implementarea tehnologiilor emergente – și acestea au fost lucruri aflate pe agenda discuției.

Am încurajat participarea contribuției la grupurile de luptă ale Uniunii Europene, am căutat să găsim soluții pentru a eficientiza rolul acestor grupuri de luptă în implementarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Puteți dezvolta despre aceste grupuri de luptă, e interesant, e un element de noutate – ați analizat împreună cu ceilalți șefi ai apărării această inițiativă?

General-locotenent Daniel Petrescu: Da, sunt structuri de nivel grup de luptă, nivel batalion, constituite prin participarea mai multor state. România participă la grupul de luptă al HELBROC.

Sunt structuri care desfășoară perioadă de instruire, după care perioada de standby șase luni de zile. Au fost discuții cum putem să eficientizăm atât funcționarea lor în perioada de standby, cât și perioada de pregătire și să încurajăm participarea statelor membre ale Uniunii Europene la aceste grupuri de luptă.

Am discutat şi misiunile și operațiile UE și asta a fost o ocazie pentru mine să reconfirm angajamentele pe care le avem, în principal în Balcanii de Vest, în operația ALTHEA, în Marea Mediterană, în operația IRINI, precum și în misiunile de instruire pe care Uniunea Europeană le desfășoară în acest moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Dincolo de acest subiect, îmi permit să vă invit să le transmiteți un mesaj militarilor noștri care tocmai ce au părăsit baza din Kandahar – am difuzat mai devreme în ‘Actualitatea militară’; ultimul militar român, comandantul batalionului care este acum acolo, care, iată, a părăsit baza din Kandahar – un mesaj pentru toți militarii care au fost acolo timp de 19 ani.

General-locotenent Daniel Petrescu: Desfășurăm redislocarea militarilor noștri în conformitate cu planul de redislocare pe care l-am agreat cu aliații și partenerii. Un prim eşalon al forțelor românești s-a întors în țară.

Urmează ca, în cursul săptămânii viitoare, alte două eșaloane să se reîntoarcă în țară. Încheiem misiunea cu capul sus. Am avut o contribuție importantă în această misiune alături de toţi aiații.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu numai în executarea misiunii efectiv în teatru, ci și în pregătirea misiunii, în susținerea ei din țară. Cred că putem să spunem că am avut o contribuție importantă. Ne-am făcut datoria, iar militarii noștri pot să aibă conștiința datoriei împlinite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general. Am onoarea să vă salut.

General-locotenent Daniel Petrescu: Mulţumesc şi eu. Toate cele bune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Summitul B 9

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit, luni, pe 10 mai, cu omologul său polonez Mariusz Blaszczak, aflat în România în contextul summitului B 9, care a avut loc la București.

Cei doi oficiali au discutat, în principal, despre cooperarea în domeniul apărării în format bilateral în context regional, precum și în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.

Miniştrii apărării au apreciat importanța acestuia pentru cele două țări, în 2021 împlinindu-se un secol de la încheierea Alianței defensive de securitate România-Polonia.

În acest cadru miniștrii Ciucă și Blaszczak au vorbit despre demersurile comune întreprinse pentru evidențierea importanței Parteneriatului Strategic, printre acestea numărându-se și activități bilaterale în domeniul istoriei militare, conferințe și mese rotunde dedicate relațiilor militare dintre România și Polonia în perioada interbelică și alte evenimente cultural-științifice.

Performanțe de excepție la nivel european, obținute de elevii militari câmpulungeni

Publicat de Gabriel Stan, 12 mai 2021, 10:56

Două eleve de la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc au realizat o performanță de excepție la nivel european – s-au clasat pe primul și al doilea loc la Olimpiada Forumului Școlilor Militare Secundare din Europa.

Olimpiada a fost organizată de către Colegiul European de Securitate și Apărare (ESDC), instituție care funcționează pe lângă Comisia Europeană, sub patronajul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate al președintelui Comisiei Europene.

La această competiție s-au înscris 11 licee militare din Uniunea Europeană și a reprezentat o adevărată provocare pentru concurenți. Invitația de a participa la olimpiadă a fost lansată în rândul elevilor de clasa a XI-a în luna octombrie a anului trecut. Dintr-un număr de 36 de lucrări au fost selectate cele mai bune trei eseuri, iar tema aleasă de elevele câștigătoare este The future of the European Union and the role of the active citizen in shaping it.

Eleva sergent Daria Balahura a obținut 95,3 puncte din 100, astfel clasându-se pe locul I al competiției europene, urmată îndeaproape de eleva sergent Irina Puiu care s-a situat pe locul al II-lea.

„Considerăm că această competiție ne-a oferit oportunitatea de a ne îmbunătăți abilitățile de a scrie în limba engleză și ne-a lărgit orizonturile în ceea ce privește viziunea noastră asupra Uniunii Europene și a cetățenilor ei. Rezultatul a fost unul surprinzător, însă cel mai important aspect a fost drumul nostru parcurs până în acest punct al olimpiadei și toată munca depusă. Le mulțumim profesorilor care ne-au sprijinit și îndrumat de-a lungul acestei provocări și suntem mândre că am avut ocazia să reprezentăm colegiul”, au menționat elevele ștefăniste.

Munca de cercetare, studierea diverselor probleme referitoare la Uniunea Europeană, căutarea de soluții originale și viabile, organizarea ideilor astfel încât să respecte cerințele de redactare a unui eseu academic sunt doar câteva din elementele care fac din această competiție o oportunitate valoroasă de a crește calitatea actului educațional din colegiu.

Rezultatele meritorii obținute de  cele două eleve constituie o bună oportunitate de promovare a învățământului militar românesc la nivelul Uniunii Europene. În funcție de evoluția epidemiologică, premierea elevilor câștigători va avea loc la Bruxelles în perioada 7-8 septembrie.

Daria și Irina au fost îndrumate de profesor Monica Buculei, coordonator pe programe și proiecte europene și profesor Petrică Ciocan, consultant științific și specialist în istorie contemporană și politică comunitară. Totodată, cadrele didactice au fost și evaluatori la nivel internațional, secretariatul ESDC repartizând un număr de lucrări fiecăruia.

Urmăriți un reportaj realizat de Adrian Gâtman, corespondent Jurnal Militar Iași.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 12:25

Teodora Mazere (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.

Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.

Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.

Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.

Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.

Antrenarea secțiilor  de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.

A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.

Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.

Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.

Informații din teatrele de operații (Polonia)

Forumul Comandanților Marinelor Militare Europene

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 10:55

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, a participat în zilele de 5 și 6 mai la Forumul șefilor forțelor navale europene, din care fac parte șefii forțelor navale din 24 de state maritime, membre NATO sau ale Uniunii Europene.

Forumul are un caracter informativ, dependent și apolitic, având ca obiective principale dezvoltarea colaborării în domeniul naval, analizarea problematicii maritime europene, precum și promovarea punctelor de vedere navale în cadrul forurilor de decizie.

Reuniunea din acest an a fost găzduită de Malta și a avut loc în mediul online.

Şeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait: Reuniunea comandanților forțelor navale marinelor militare din Europa este o reuniune care se desfășoară anual și este una dintre cele mai importante activități la nivelul forțelor navale din NATO sau din Europa.

În acest an vom fi parte la Operația Sea Guardian și, de asemenea, Operația IRINI; prima sub mandat NATO, cea de-a doua sub mandat al Uniunii Europene.

Este important pentru România, cu țărmurile scăldate de Marea Neagră, dar și de fluviul Dunărea, să putem aduce un număr important de invitați în acest forum, pentru dezvoltarea cooperării bilaterale și la nivel NATO și al Uniunii Europene.

Cred că la nivelul anului 2022 putem organiza la un înalt nivel această reuniune și ulterior, în 2023, să organizăm seminarul pentru tinerii ofițeri. Vom veni, de asemenea, cu o temă deosebit de atractivă pe inteligență artificială.

Participarea ministrului apărării naționale la Consiliul Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene

Publicat de Gabriel Stan, 7 mai 2021, 14:39

Amănunte despre participarea Ministrului Apărării Naționale Nicolae Ciucă la Consiliul pentru Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Bruxelles, în emisiunea Agenda Globală la Radio România Actualități din 6 mai 2021.

Ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare

Publicat de Gabriel Stan, 7 mai 2021, 14:27

Amănunte despre participarea ministrului apărării naționale Nicolae-Ionel Ciucă la Consiliul pentru Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Bruxelles, in Jurnalul orei 19 la Radio Romania actualitati din 6 mai 2021.

Ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare

Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52

În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.

Bugetul pe termen lung și planul de redresare

În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.

Pactul Verde

În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.

Conferința privind viitorul Europei

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.

Brexit

În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.

Actul legislativ privind serviciile digitale

În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.

Strategia industrială

În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.

Reforma PAC (politica agricolă comună)

Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.

Pactul privind migrația

Comisia urmează să prezinte un Nou pact privind azilul și migrația după ce statele membre ajung la un acord preliminar cu privire la bugetul Uniunii Europene. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului lucrează, în prezent, la un raport referitor la o serie de noi căi legale pentru migrația forței de muncă către Uniunea Europeană.

Drepturile călătorilor din transportul feroviar

Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Finanțarea participativă (crowdfunding)

În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.

Klaus Iohannis: „România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din UE”

Publicat de Andra Radu, 19 iunie 2020, 16:18

Klaus Iohannis a declarat că doreşte o sumă considerabil mai mare pentru România în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene şi condiţii de implementare favorabile pentru ţara noastră.

„În actualul exerciţiu bugetar, România a avut dreptul la 44 de miliarde de euro. Eu şi întreaga echipă a României ne luptăm ca să obţinem o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar şi, de asemenea, ne luptăm ca să obţinem condiţii de implementare favorabile pentru România.

Asta înseamnă bani pentru dezvoltare economică, pentru mediul de sănătate, pentru autostrăzi şi pentru căi ferate, pentru apă şi canalizare, pentru educaţie, pentru energie regenerabilă şi multe alte lucruri.

Cred că este evident că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din Uniunea Europeană. Aceasta este ambiţia noastră şi în continuare ne vom întâlni într-un format fizic în Consiliul European, probabil la mijlocul lunii iulie, când voi continua să mă implic pentru a obţine cât mai mult pentru România”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

„Pe de altă parte, s-a văzut astăzi în videoconferinţă că încă este nevoie de destul de multe discuţii pentru a pune toate lucrurile la punct. Încă nu toată lumea este lămurită cum trebuie abordată suma finală pentru fondul de recuperare şi de asemenea trebuie să mai discutăm anumite condiţii în care se pot acorda aceste sume”, a mai punctat el.

Inteligența artificială şi riscurile la adresa consumatorilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2020, 15:26 / actualizat: 3 martie 2020, 14:06

Inteligența artificială și procesele automate de luare a deciziilor pot crea riscuri la adresa consumatorilor.

Deoarece algoritmii de învățare pot prelucra datele cu o precizie și o viteză care depășesc capacitatea umană, aplicațiile de inteligență artificială au devenit tot mai frecvente în finanțe, asistență medicală, educație, sistemul juridic și nu numai. Însă dependența de inteligența artificială are și riscuri, mai ales acolo unde deciziile sunt luate fără supraveghere umană. Învățarea automată se bazează pe recunoașterea modelului în seturile de date. Problemele apar atunci când datele disponibile reflectă prejudecățile societății.

Inteligența artificială este implicată tot mai mult în sistemele de decizie algoritmice. În multe situații, cum ar fi accesul la credite, locurile de muncă, tratamentul medical sau sentințele judiciare, impactul deciziei asupra oamenilor poate fi semnificativ. Deciziile automate pot perpetua diviziunile sociale. Unii algoritmi folosiți în angajare s-au dovedit a fi părtinitori împotriva femeilor, de exemplu.

Comisia trebuie să clarifice modul în care intenționează:

• să se asigure că europenii sunt protejați de practicile comerciale neloiale și/sau discriminatorii sau de riscurile pe care le implică serviciile profesionale care folosesc inteligența artificială
• să garanteze o mai mare transparență în aceste procese
• să se asigure că în sistemele de decizie algoritmice sunt utilizate seturi de date de înaltă calitate și nepărtinitoare.

Dezvoltarea inteligenței artificiale și a proceselor automatizate de luare a deciziilor prezintă provocări pentru încrederea și bunăstarea consumatorilor. Când consumatorii interacționează cu un astfel de sistem, aceștia ar trebui să fie informați în mod corespunzător despre modul în care funcționează sistemul.

Rezoluția adoptată pe 23 ianuarie în cadrul comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor îndeamnă Comisia să examineze dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta drepturi pentru protecția consumatorilor în contextul inteligenței artificiale și al procesului decizional automatizat.

Petra De Sutter – președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a declarat: “Trebuie să ne asigurăm că sunt garantate protecția și încrederea consumatorilor, că regulile UE privind siguranța și răspunderea pentru produse și servicii sunt adaptate obiectivelor în era digitală.”

Rezoluția va fi votată în plen la mijlocul lunii februarie. După aceea, va fi transmisă Consiliului UE (statelor membre) și Comisiei. Comisia ar trebui să-și prezinte planurile pentru o abordare europeană a inteligenței artificiale pe 19 februarie 2020.

România, codașa Uniunii Europene la screening-ul pentru cancerul mamar!

Publicat de Andra Radu, 13 ianuarie 2020, 13:42

0,2% dintre femeile din România, cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani, au făcut, în anul 2015, screening-ul pentru depistarea cancerului mamar. Este cel mai mic procentaj înregistrat de o țară din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.

Comparativ, în Danemarca, Finlanda, Olanda și Marea Britanie, procentajul este de peste 75%.

În opt state membre UE, rata screening-ului pentru cancerul de sân a fost mai mică de 50%, cele mai scăzute procente fiind în România (0,2% din femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani, conform datelor din 2015), Bulgaria (20,6%) și Slovacia (30,7%).

Ce este screening-ul pentru cancerul mamar?

Screening-ul pentru cancerul de sân utilizează o examinare radiologică, numită mamografie, pentru a depista dacă există semne de cancer de sân. Ea poate depista tumori care sunt prea mici pentru a fi palpate.

Cu cât mai devreme este depistat un cancer de sân, cu atât mai eficient poate fi tratamentul.

Acesta nu previne dezvoltarea cancerului de sân, dar îl poate depista mai devreme, când șansele de reușită a tratamentului sunt mai mari.

Mamografia este în prezent singura metodă de screening despre care s-a demonstrat că ajută la prevenirea deceselor cauzate de cancerul de sân.

Paşi către constituirea Comisiei Europene 2019 – 2024

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 noiembrie 2019, 12:48

Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.

După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.

MAE a publicat harta cu secțiile de votare din străinătate!

Publicat de Andra Radu, 22 octombrie 2019, 12:12

Ministerul de Externe a publicat o hartă cu secţiile de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţale de luna viitoare.

Sunt 835 în total, aproape triplu faţă de numărul celor organizate la scrutinul pentru preşedinte de acum cinci ani.

Harta interactivă cu secţiile de votare şi lista completă a acestora pot fi consultate AICI.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără:

• Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare),
• Italia (142, faţă de 76 la parlamentare),
• Germania (80, faţă de 25),
• Marea Britanie (72, faţă de 29),
• Franţa (50, faţă de 17),
• SUA (38, faţă de 31),
• Republica Moldova (37, faţă de 36),
• Olanda (25, faţă de 4),
• Belgia (23, faţă de 8),
• Irlanda (16, faţă de 5),
• Danemarca (12, faţă de 7),
• Austria (17, faţă de 9),
• Grecia (11, faţă de 4),
• Portugalia (9, faţă de 5),
• Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare)

În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secţii de votare.

Procesul de votare în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin şi 22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin.

Programul secţiilor de votare este: vineri, între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică, între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora locală 23:59, mai precizează MAE.

Consiliul Uniunii Europene a votat pentru numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcţia de procuror-șef european

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 septembrie 2019, 14:49 / actualizat: 19 septembrie 2019, 22:13

Referitor  la susţinerea primită de Laura-Codruța Kövesi, din partea de Consiliului pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef european, deputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a declarat:

„Laura-Codruța Kövesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror-șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică.

A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți.

Felicitări, Laura-Codruța Kövesi!”