UE prelungește până la 15 martie 2020 sancțiunile pentru acțiunile împotriva integrității teritoriale a Ucrainei

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 septembrie 2019, 10:45

Consiliul a prelungit măsurile restrictive pentru acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 15 martie 2020.

Măsurile constau în înghețarea activelor și restricții de călătorie. Acestea se aplică, în prezent, unui număr de 170 de persoane și 44 de entități. Informațiile relevante și expunerile de motive privind includerea pe listă a acestor persoane și entități au fost actualizate după caz.

Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

• sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2020;
• măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2020.

Decizia a fost adoptată de Consiliu prin procedură scrisă. Actele juridice vor fi publicate în Jurnalul Oficial la 13 septembrie 2019.

• Măsuri restrictive adoptate de UE ca răspuns la criza din Ucraina

Bugetul UE explicat: cheltuieli și contribuții pe stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 septembrie 2019, 09:23

Parlamentul European a lansat o aplicație cu ultimele cifre din raportul financiar al Comisiei pe 2017, respectând principiul transparenţei gestionării bugetului UE.

De exemplu, în 2015, România a contribuit cu 1,23 de miliarde € la bugetul UE și a colectat 202 de milioane de euro prin taxe vamale în numele UE, din care România poate reține 20% ca taxă administrativă.

Lecția nr. 1 la școală: Cum să fii om?

Publicat de Andra Radu, 9 septembrie 2019, 09:30 / actualizat: 10 septembrie 2019, 11:15

Prima zi de școală este un moment foarte important, atât pentru părinți, cât mai ales pentru copiii acestora. Totuși, pentru copii, care fac tranziția de la gradiniță (unde accentul se pune mai mult pe distracție) la școală (unde apar reguli noi, neștiute până atunci de unii elevi), acest moment unic în viața lor poate fi copleșitor și stresant.

Unii copii sunt foarte încântați de ideea de colegi noi, litere, cifre, dar în același timp, alți copii devin speriați de perspectiva temelor sau a noilor colegi.

Potrivit psihologului Lenke Iuhoș, conceptul de școală s-a modificat odată cu timpul, iar adevărata schimbare s-a petrecut după Revoluția Industrială, când oamenii erau pregătiți să fie “unelte” (să deprindă automatisme), și mai puțin să gândească liber, să aibă idei revoluționare.

Această nouă paradigmă se păstrează și în ziua de azi, când elevul este copleșit de numărul foarte mare de informații încă din prima zi de școală, iar acest lucru îi poate schimba brutal percepția despre lume și viață.

“Școlile din România ar trebui să promoveze sisteme de valori pro-sociale și să construiască adevărate caractere, dar din păcate, în sistemul actual de învățământ încă mai funcționează educația punitivă, în care elevul este pedepsit pentru ceea ce nu știe, nu valorificat pentru ceea ce știe. Din nefericire, unii profesori încă mai punctează – și o fac mult prea ușor – un scurt moment de neatenție sau de necunoaștere, și etichetează acel moment ca fiind nivelul general de cunoaștere al elevului. Atât în școală, cât și în viață, oamenii au momente mai bune sau mai rele, sunt mai încrezători sau mai emoționați, mai fericiți sau mai triști, iar societatea sau profesorii ar trebui să recompenseze mai des momentele bune, deoarece în cazul educației vorbim de continuitate. Consider că prima și cea mai importantă lecție, pe care trebuie să o învețe un elev, este lecția omeniei: încurajați să fie respectuoși, iubitori, empatici, să aibă o gândire critică, să nu se teamă să își exprime liber gândurile și sentimentele, iar pe acest fundament sănătos să se construiască educația lui cognitivă”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Să venim cu drag la școală!

Uniunea Europeană a lansat sloganul “Să venim cu drag la școală”, încercând să încurajeze sistemele educaționale europene să adopte un stil prietenos de educație, în schimbul unuia înfricoșător și traumatizant pentru elevi.

“Un elev încurajat, lăudat, apreciat – chiar dacă are și părți negative – va veni cu drag la școala și va dori să își schimbe comportamentele negative. El se va simți apreciat, iubit, respectat, iar acest lucru se numește motivație. Elevii au nevoie să se simtă în largul lor la școală, să nu le fie frică să pună întrebări dacă nu știu și să răspundă liber, fără teama de a fi certați sau pedepsiți de profesori dacă nu au răspuns corect”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Secretul culorilor din calendarul Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 august 2019, 10:53

Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.

Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Roz – comisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Roșu – ședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoaz – activități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

2.5 milioane de euro din fondurile UE pentru dezvoltarea regiunilor şi oraşelor din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 august 2019, 11:41

România beneficiază de două proiecte lansate, pe 8 august, de Comisia Europeană, în cooperare cu Guvernul României și Banca Mondială

În cadrul primului proiect, experţii vor ajuta capitalele judeţelor româneşti să-şi consolideze legăturile cu periferiile şi să utilizeze fonduri UE pentru proiecte de care să beneficieze întreaga arie urbană.

În cadrul celui de al doilea proiect, un grup de experţi va ajuta opt regiuni româneşti să-şi mărească capacitatea de inovare şi să consolideze cooperarea dintre centrele de cercetare şi companii.

Proiectul este parte a iniţiativei „Catching up Regions”, care ajută regiunile cu venituri mici să prindă din urmă restul UE.

Proiectele sunt finanțate cu 2.5 milioane de euro, bani UE din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Pentru detalii, accesaţi  http://bit.ly/2fedr-ro

Filmul LUX 2019: descoperiți finaliștii care concurează pentru premiul oferit de Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 iulie 2019, 08:57

Cele trei filme finaliste care concurează pentru premiul pentru filmul LUX 2019 sunt: Cold Case Hammarskjöld, The Realm and God Exists, Her Name is Petrunya.

Filmele finaliste, alese din 10 candidate, au fost dezvăluite pe 23 iulie la Roma:

• Cold Case Hammarskjöld – Mads Brügger (Danemarca/Norvegia/Suedia/Belgia)
• God Exists, Her Name Is Petrunya– Teona Strugar Mitevska (Macedonia de Nord/Belgia/Slovenia/Croația/Franța)
• The Realm– Rodrigo Sorogoyen (Spania/Franța)

Cold Case Hammarskjöld de Mads Brügger, regizor danez

Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc.

Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istorie Premiul LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.

God Exists, Her Name Is Petrunya de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska

Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunya face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunya refuză să cedeze la rugămințile de a întoarce crucea și lupta pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.

The Realm de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen

Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.

Filmele europene în cinematografele din UE

Premiul pentru film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională și de a concura mai bine cu filmele americane ce domină pe piață. De aceea, cele trei filme finaliste sunt subtitrate în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE. Dacă nu reușiți să le vedeți într-un cinematograf din apropiere în următoarele câteva săptămâni, atunci sigur veți avea posibilitatea să le urmăriți în timpul Zilelor Filmului LUX, în toamnă, când acestea vor fi prezente în peste 50 de orașe ți în diverse festivaluri de film.

Filmul câștigător va fi desemnat de deputații europeni și premiul va fi acordat pe 27 noiembrie în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezența producătorilor de film.

Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Îmbunătățirea sănătății publice: măsurile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iulie 2019, 11:07

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.

De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE

Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.

Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Programul de sănătate al UE

Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.

Actualul program de sănătate, „Sănătate pentru creștere”, 2014-2020, cu un buget de 450 de milioane de euro:

• promovează un stil de viață sănătos prin „sănătate în toate politicile”,
• protejează cetățenii UE de amenințări transfrontaliere privind sănătatea,
• facilitează accesul la asistență medicală sigură și de înaltă calitate,
• contribuie la sistemele de sănătate durabile.

Finanțarea în domeniul sănătății va fi integrată în Fondul Social European Plus (FSE+) în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027).

Alte fonduri pentru probleme de sănătate sunt furnizate de programul de cercetare Orizont 2020, de politica de coeziune a UE și de Fondul european pentru investiții strategice.

Agențiile UE

Agențiile UE specializate pentru o sănătate mai bună și locuri de muncă mai sănătoase și mai sigure:

Agenția Europeană de Mediu (AEM) 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) 

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) 

Medicamente și dispozitivele medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor – un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente,autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Odată ce acestea ajung pe piață, siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată.

Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.

În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.

Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.

Locuri de muncă sănătoase

Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.

Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).

Societatea favorabilă incluziunii

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).

Cele mai importante subiecte din cea de a doua sesiune a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iulie 2019, 13:06

Deputații europeni au ales un nou președinte pentru Comisia Europeană: Ursula von der Leyen. Pe ordinea de zi au mai fost președințiile Consiliului în 2019 și drepturile omului.

Pe 16 iulie, Parlamentul European a ales-o prin vot secret pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi pentru. Doamna von der Leyen este prima femeie care deține acest post.

Doamna von der Leyen va forma echipa de comisari în timpul verii. Candidații vor fi evaluați în cadrul unor audieri, în comisiile parlamentare responsabile cu portofoliile care le-au fost alocate. Deputații vor vota asupra întregului colegiu în plen în octombrie.

Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat în Parlament, miercuri, prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE. Printre acestea se numără combaterea schimbărilor climatice, stimularea concurenței și ameliorarea securității.

Marți, deputații au dezbătut cu premierul român Viorica Dăncilă rezultatele președinției române a Consiliului EU. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie anul acesta și s-a axat pe coeziune, valori comune, siguranța și consolidarea Europei ca actor global.

Într-o dezbatere privind asistența umanitară în Marea Mediterană, deputații europeni au discutat despre modul de reconciliere a datoriei morale de salvare a persoanelor aflate în primejdie în largul mării cu necesitatea de a controla fluxurile migratoare către Europa și de a opri traficul de persoane.

Dimensiunea și componența delegațiilor Parlamentului au fost stabilite miercuri.

Delegațiile mențin relațiile cu parlamentarii din țările terțe, cu scopul de a sprijini politica externă a UE și de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, precum libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului.

Joi, deputații europeni au dezbătut o serie de probleme legate de drepturile omului în lume, inclusiv protestele în desfășurare din Hong Kong, situația tensionată la granița SUA-Mexic și modul în care autoritățile ruse tratează activiștii din domeniul mediului și prizonierii politici din Ucraina.

Parlamentul a adoptat joi o declarație privind Venezuela, în care și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației din țară și a cerut sancțiuni suplimentare împotriva autorităților de stat responsabile cu încălcarea drepturilor omului.

Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 iulie 2019, 09:48 / actualizat: 19 iulie 2019, 12:59

În urma votului secret din 16 iulie, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de Președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi.

Doamna von der Leyen își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. Din 733 de voturi exprimate, un singur vot a fost invalidat. 383 de eurodeputați au votat pentru, 327 împotrivă, iar 22 s-au abținut.

În momentul de față, Parlamentul numără 747 de deputați în urma notificărilor oficiale venite din partea autorităților statelor membre, prin urmare pragul necesar a fost de 374 de voturi (mai mult de 50% din membri). Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.

Președintele Sassoli a declarat: „În numele Parlamentului, doresc să vă felicit pentru alegerea în funcția de Președinte al Comisiei Europene. O foarte importantă etapă pentru instituțiile europene începe acum; trebuie să pregătim audierile pentru comisarii desemnați, care sunt luate foarte serios de către membrii Parlamentului European. Ne așteptăm ca subiectele pe care le-ați abordat astăzi în plen să fie examinate amănunțit și detaliate de către viitorul colegiu, care se va prezenta la audieri în fața comisiilor competente. Următorii ani vor fi foarte importanți pentru viitorul Uniunii Europene și nu vom putea face față cu succes provocărilor decât printr-o cooperare strânsă și completă între instituții.”

Pașii următori

Președintele desemnat al Comisiei va trimite acum scrisori oficiale către șefii de stat și de guvern ai statelor membre, cu invitația de a-și propune candidații pentru posturile de comisar. Audierile candidaților vor avea loc în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Colegiul comisarilor va fi apoi supus votului în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din 21-24 octombrie. Mai multe detalii aici.

Procedură: Alegerea Președintelui Comisiei Europene

Guvernul Maia Sandu – şansa de a accesa 100 de milioane de euro pentru parcursul european al Republicii Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iunie 2019, 13:03

Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro” 

„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.

Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon,  cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.

„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.

Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.

Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.

„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.

Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și a celei de Coeziune trebuie să fie priorități ale Grupului PPE

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 iunie 2019, 12:24

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.

Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.

”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.

”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.

Iniţiativa cetăţenească europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2019, 11:38

Cetăţenii UE dispun de un instrument care le permite să participe la conturarea politicii UE. Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) vor avea la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Procedura

Adună un milion de semnături și cere UE o nouă lege – orice cetăţean al UE o poate face. Pare dificil? Nu este. Introducerea unei iniţiative se poate face foarte ușor, trebuie doar să urmezi aceşti şapte paşi.
Nu uita – iniţiativa trebuie să vizeze un subiect legat de UE, care să intre în sfera de competenţă a Comisiei Europene. Aşadar, iniţiativa nu poate să vizeze, de exemplu, o modificare a tratatelor UE și nu poate avea un caracter abuziv, frivol sau ofensator.
Nu eşti sigur dacă propunerea se înscrie în domeniile de activitate ale Comisiei? Nu-ţi face griji! Comisia te va informa înainte să începi strângerea semnăturilor.

Pasul #1- Formează un comitet al cetăţenilor!

Este nevoie de cel puţin şapte persoane din şapte ţări diferite.
De reţinut că membrii comitetului trebuie să fie cetăţeni comunitari cu vârsta de cel puţin 18 ani (16 ani în Austria). Acest număr minim nu poate să includă membri ai Parlamentului European.
Un comitet nu poate fi constituit de o organizaţie, dar acestea pot susţine cauza ta. Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 8).

Pasul #2 – Înregistrează iniţiativa!

Aşteaptă apoi unda verde din partea Comisiei Europene.
Poţi înregistra iniţiativa în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE Mai întâi, adună câteva informaţii de bază: titlul iniţiativei, un scurt rezumat al temei abordate, o trimitere la tratatele UE, datele de contact ale comitetului cetăţenilor.
Comisia Europeană îţi va răspunde în termen de două luni pentru a te informa dacă iniţiativa îndeplineşte condiţiile de bază pentru a se putea merge mai departe. Iniţiativa ta va fi publicată în registrul online.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 10)

Pasul #3 – Începe să aduni semnături.

Le poţi strânge pe hârtie și online. Comisia Europeană va pune la dispoziţie gratuit programe informatice cu sursă deschisă (open source) pentru culegerea de semnături online.
Nu uita – datele pe care trebuie să le culegi odată cu semnăturile (nume, adresă, naţionalitate) pot varia de la un stat UE la altul.
Verifică cerinţele de la nivel naţional!
Nu este suficient să aduni semnături într-o singură ţară. Ai nevoie de semnatari care să provină din cel puţin un sfert din ţările UE. Cum în prezent există 28 de state membre, trebuie să aduni semnături din cel puţin şapte.
Trebuie să obţii un număr minim de semnături în fiecare ţară. Aşadar, puţină matematică… Iată formula:
se înmulţeşte numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare ţară cu 750. ( la pagina 10 din regulament).

Pasul #4 – Ai strâns un milion de semnături!Felicitări!

Trimite semnăturile fiecăreia dintre ţările UE în cauză. Acestea trebuie să verifice validitatea lor. Vei primi un certificat din partea fiecărui stat membru.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 18)

Pasul #5 – S-a încheiat verificarea? Este totul în ordine? Trimite semnăturile Comisiei Europene.

Va trebui să oferi informaţii despre orice sprijin sau finanţare de care beneficiază iniţiativa ta. Comisia Europeană va publica toate aceste informaţii pe site-ul său de internet.
Vrei să afli mai multe? – Consultă regulamentul (articolul 19)

Pasul #6 – Cuvântul îţi aparţine!

Vei prezenta iniţiativa ta Comisiei Europene şi, în cadrul unei audieri publice, în Parlamentul European.
Mai multe despre audierile publice din Parlament.

Pasul #7 – Misiune îndeplinită!

Comisia Europeană te va informa asupra etapelor următoare și asupra acţiunii pe care intenţionează să o întreprindă. Aceasta va asigura transparenţa procesului. Toate informaţiile cu privire la iniţiativă vor fi făcute publice. Comisia Europeană poate să propună o nouă lege şi să o trimită Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare.

Procedură (PDF – 80 KB) 

Politica comercială a UE într-o economie globalizată

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 iunie 2019, 16:21

Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.

Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE

O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.

Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.

Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.

De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.

Cum funcționează politica comercială a UE?

Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.

Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.

Acordurile comerciale

Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.

Există mai multe tipuri de acorduri comerciale:

• acordurile de parteneriat economic, cu țările în curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific și Africa
• acordurile de comerț liber cu țările dezvoltate
• acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.

Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.

Reglementarea comerțului UE

UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.

Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.

UE și Organizația Mondială a Comerțului

Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.

UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.

Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.

Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.

UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.

Cum se decide politica comercială a UE

Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.

Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României

Abuzul de alcool în rândul tinerilor

Publicat de Andra Radu, 24 mai 2019, 11:28

Multe persoane se bucură de un pahar de vin sau de o bere la cină, crezând că un consum redus de alcool nu are efecte negative asupra sănătăţii. Cu toate acestea, potrivit unui nou studiu, chiar şi o cantitate mică de alcool pe zi poate dăuna sănătăţii.

Cercetătorii susţin că nu există un nivel sigur de consum de alcool, fiecare cantitate de băutură alcoolică fiind asociată cu un risc crescut de deces timpuriu, cancer şi boli cardiovasculare. Cercetătorii de la Washington University din St. Louis au descoperit cât de dăunătoare este chiar şi o băutură pe zi.

În Uniunea Europeană, consumul este cel mai ridicat în Lituania (15,2 litri/persoană), Republica Cehă (12,7 litri/persoană) și Belgia (12,6 litri/persoană). Cu 11,5 litri/persoană, Franța depășește media UE (10,2 litri/persoană).

Date îngrijorătoare despre consumul de alcool în rândul tinerilor

Abuzul de alcool este o realitate în rândul adolescenților și trebuie privit cu seriozitate. Aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional.

Anul trecut, 84% la din băieți și 12% dintre fetele cu vârsta de 16 ani, consumaseră cel puțin o dată în viața o băutură alcoolică. Acestea sunt datele furnizate de Institutului Național de Sănătate Publică.

Consumul de alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură la populația din Uniunea Europeană. Nici în România situația nu este mai bună.

Ponderea elevilor care au băut, pentru prima dată, alcool înaintea vârstei de 9 ani este de 6%. Este aproape la fel ca cea a tinerilor care au consumat alcool după 17 ani.

Potrivit OMS, țara noastră ocupă locul 3 în Uniunea Europeană, la cantitatea de alcool consumată.

UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 11:26

Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

• o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
• măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
• scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
• un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Etapele următoare

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:

• interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
• dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
• obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

Context

Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:

• evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO₂echivalent;
• evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
• economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.

Italia, România și Austria primesc sprijin de la Comisia Europeană pentru reconstrucția și restaurarea zonelor afectate de vremea nefavorabilă din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2019, 13:22

Uniunea Europeană vine în sprijinul Italiei, României și Austriei prin alocarea  sumei de 293,5 milioane de euro pentru susținerea intervențiilor de reconstrucție și restaurare necesare după pagubele provocate de vremea nefavorabilă din 2018.

Italia care a trecut prin una dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, revărsările de ape și alunecările de teren provocând pagube masive pe tot cuprinsul țării, va primi 277,2 milioane de euro. De asemenea,  8,2 milioane de euro vor fi destinate României, afectată de inundațiile din vara trecută, iar Austria va primi 8,1 milioane de euro pentru regiunile alpine de la granița cu Italia unde s-au înregistrat mari pagube.

Acești bani sunt donaţi prin Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), iar sumele propuse de Comisie pentru alocare vor trebui examinate de Consiliu și de Parlamentul European, foarte probabil, nu înainte de luna septembrie, având în vedere iminența alegerilor europene.

Comisarul european Corina Creţu a prezentat, într-o conferință de presă, propunerea de alocare a fondurilor de solidaritate precizând că imediat ce Parlamentul European și statele membre vor da undă verde, „Comisia va înmâna integral sumele” statelor membre afectate.

Din raportul privind activitatea Fondului de Solidaritate, publicat de Comisia UE odată cu anunțarea alocării sumelor necesare pentru reconstrucția zonelor afectate și remedierea pagubelor, reiese că Italia este principalul beneficiar, primind 1,2 miliarde de euro pentru cutremurele din 2016/2017 din centrul ţării, şi alte 2 miliarde de euro la sfârșitul lui 2014. Sprijinul total acordat de către Fond țărilor UE în perioada 2002-2017 este de 5,2 miliarde de euro, din care jumătate (2,56 miliarde de euro) au fost destinaţi Italiei, devastată de calamităţi naturale.

Documentul evidențiază o „marjă de îmbunătățire” a Fondului din punctul de vedere al rapidităţii, coerenței și eficacităţii deoarece, potrivit raportului, procedura actuală „poate dura ceva timp”. Din acest motiv, Comisia evaluează posibilitatea ca „o dată cu creșterea plăților în avans, finanţările să poată ajunge mai repede la destinatari”.

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

Sibiul este astăzi capitala Europei

Publicat de Andra Radu, 9 mai 2019, 10:52

Sibiul este astăzi capitala Europei. Liderii europeni se reunesc, astăzi, într-un summit informal la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene.

Summit-ul informal este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi este prezidat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La eveniment participă şefi de stat sau de guvern din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Liderii Uniunii Europene vor discuta despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2014. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul european. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare. Se va discuta despre creșterea economică și competivitate, despre locurile de muncă și despre protejarea cetățenilor. De asemenea, de va aduce în discuție politicile privind energia și clima, libertatea, decuritatea și justiția și se va analiza Uniunea Europeană ca actor mondial puternic.

În ultimii 10 ani, spațiul comunitar a trecut printr-o criză financiară și una a imigrației, încă nu a încheiat Brexit-ul și se confruntă cu problema formațiunilor naționaliste și eurosceptice.

La Sibiu au fost luate măsuri sporite de securitate și au fost aplicate restricții de trafic.
Localnicii și turiștii pot suna la un call center non-stop, cu tarif normal.

Măsurile Uniunii Europene de combatere a terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 mai 2019, 13:49

Combaterea terorismului necesită abordarea unor chestiuni precum luptătorii străini, controalele la frontieră, reducerea finanțării

Măsurile pentru combaterea știrilor false luate de giganții web nu sunt suficiente

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 aprilie 2019, 12:24

Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.

Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.

Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.

În fiecare lună, executivul comunitar  întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.

De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.

În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.

Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.

Radioterapia și toxicitatea!

Publicat de Andra Radu, 17 aprilie 2019, 11:48

Una dintre bolile cele mai răspândite și cu cele mai multe victime este cancerul. Unul dintre tratamentele împotriva aceste boli este radioterapia.

Ce este radioterapia?

Radioterapia este o modalitate terapeutică de bază pentru tratamentul cancerului. Aceasta implică țintirea țesutului tumoral cu fotoni de energii înalte, în scopul distrugerii acestuia.

În ultimul deceniu, în domeniul radioterapiei s-au înregistrat numeroase progrese și s-a produs o tranziție de la iradierea volumelor mari, la o iradiere țintită pe volumul tumoral.

Cum rezolvăm problema toxicității pe care o are radiotarapia?

La Măgurele s-a dezvoltat o tehnologie ce are ca scop rezolvarea toxicității în ceea ce privește radioterapia.

Doctorii din mai multe țări din Uniunea Europeană s-au arătat interesați de proiectul celui mai puternic laser din lume, în vizita pe care au făcut-o, ieri, la Măgurele.

”Am putea să rezolvăm una dintre cele mai mari probleme care limitează numărul de aplicații de radioterapie, și anume toxicitatea. Se pare că radiațiile de tipul celei care ar putea fi generatăde densitate mare, un număr mare de particule într-un timp mic, pare să aibă o toxicitate mai mică decât radioterapia clasică”, a declarat Paul Vasos, cercetător la Departamentul Experiențe cu Laser.

Cercetătorii de la Măgurele estimează că primele rezultate ale testelor preclinice, în acest domeniu, ar putea apărea în patru-cinci ani.

Parlamentul European a aprobat norme şi reguli noi pentru siguranţa rutieră în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2019, 10:50

Parlamentul European a aprobat reguli noi ce ar îmbunătăți siguranța rutieră și ar reduce numărul accidentelor.

Normele cer prezența anumitor tehnologii de siguranță în mașinile noi

• Autoturismele, camionetele, camioanele și autobuzele vor trebui echipate cu elemente avansate de siguranță
• Cicliștii și pietonii vor fi mai bine protejați
• În 2018, 25.100 de persoane au decedat în urma accidentelor pe drumurile europene

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehicule noi începând din mai 2022.

„Aceste reglementări deschid calea pentru salvarea a mii de vieți în următorii ani. Ne-am concentrat întotdeauna asupra siguranței participanților la trafic, în special a celor vulnerabili. Echipamentele suplimentare obligatorii pentru autoturisme, camioane și autobuze vor contribui la salvarea de vieți omenești „, a declarat raportorul Róża Thun (PPE, Polonia).

Vehiculele vor fi mai bine echipate pentru a preveni accidentele

Toate vehiculele noi ar trebui să fie echipate cu 30 de tehnologii de salvare a vieții umane precum asistența inteligentă de viteză, ce semnalează șoferului că a depășit limita de viteză, alerta privind somnolența și atenția, avertizare de distragere a atenției pentru a stimula șoferul să fie atent la situația de trafic, un semnal luminos pentru a semnala șoferilor din spate că mașina frânează brusc, sistemul de detectare a obiectelor și oamenilor din spatele vehiculului cu ajutorul unei camere, sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor, sistemul de monitorizare a nivelului alcoolului, aparatul de înregistrare a evenimentelor, care ar înregistra date relevante imediat înainte, în timpul și imediat după un accident rutier.

Sistemele avansate care vor trebui instalate în toate autovehiculele sunt: sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei; sistemul antidemaraj cu etilotest; sistemul avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistemul avansat de frânare de urgență; sistemul de avertizare la deplasarea in marșarier și dispozitivul de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

Sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA) ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor. „ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când depășesc limita de viteză. Nu introducem un dispozitiv de limitare a vitezei, ci un sistem inteligent care va atrage atenția conducătorilor auto atunci când conduc cu viteză excesivă. Acest lucru nu va fi doar un element de siguranță pentru toți, ci va ajuta șoferii să evite amenzile de viteză”, a declarat doamna Thun.

Autoturismele și vehiculele utilitare ușoare vor fi de asemenea obligate să aibă un sistem avansat de frânare de urgență (deja obligatoriu pentru camioane și autobuze), precum și un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație.

Majoritatea acestor tehnologii și sisteme vor deveni obligatorii din luna mai 2022 pentru modele noi și începând cu mai 2024 pentru modelele existente.

Elementele obligatorii de siguranță ar reduce drastic numărul de decese rutiere, deoarece 95% dintre accidente se produc din cauza unor erori umane.

Camioanele și autobuzele vor deveni mai sigure pentru cicliști și pietoni

Camioanele și autobuzele vor trebui proiectate și construite astfel încât participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi cicliștii și pietonii, să fie mai vizibili conducătorului auto (așa-numita „vizibilitate directă”). Aceste vehicule vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate pentru a reduce „în cea mai mare măsură posibilă unghiurile moarte din jurul vehiculului „, spune textul.

Sistemul „vizibilității directe” va trebui aplicat modelor noi începând din noiembrie 2025 și pentru modelele existente din noiembrie 2028.

Teste de impact și parbrize îmbunătățite

Noile norme îmbunătățesc, de asemenea, cerințele privind siguranța pasivă, inclusiv testele de impact (frontal și lateral), precum și parbrizele, pentru a atenua gravitatea rănilor pentru pietoni și cicliști. Omologarea de tip a pneurilor va fi de asemenea îmbunătățită pentru a testa anvelopele uzate.

Etapele următoare

Regulamentul, aprobat de Parlament cu 578 voturi pentru, 30 împotrivă și 25 abțineri, va fi acum supus aprobării Consiliului UE.

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană.

LE MONDE: Reforma controversată a dreptului de autor în UE aprobată definitiv

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 aprilie 2019, 14:55

Este punctul final al unui maraton de doi ani. Reforma controversată a dreptului de autor european a fost definitiv validată luni, 15 aprilie, printr-un ultim vot al miniștrilor Uniunii Eropene (UE), reuniți la Luxemburg. Această ultimă etapă trebuia să fie o formalitate după negocieri foarte dificile asupra reformei, pe fondul unui lobby fără precedent din partea partizanilor ca și a opozanților săi.

Șase țări au votat totuși împotrivă, potrivit unor surse europene: Italia, Finlanda, Suedia, Luxemburg, Polonia și Olanda. Totuși, o minoritate, insuficientă pentru a bloca textul. Belgia, Estonia și Slovenia s-au abținut.

Transpunerea în legislațiile naționale

Odată ce noile reglementări vor fi publicate în jurnalul oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni să le transpună în legislațiile naționale. Reforma a primit aprobarea eurodeputaților la sfârșitul lui martie, într-un hemiciclu divizat până la sfârșit (348 de voturi pentru, 274 împotriva și 26 de abțineri).

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat de asemenea încheierea procedurii, lansată în septembrie 2016, când executivul european a prezentat această reformă cu mize financiare importante.

“Europa va dispune de acum înainte de reguli clare care vor garanta o remunerare echitabilă a creatorilor, drepturi solide pentru utilizatori și responsabilitatea platformelor”, a afirmat dl. Juncker într-un comunicat.

Două articole cotroversate

Două articole se aflau în colimatorul opozanților.

Articolul 13 are drept obiectiv să întărească poziția de negociere a creatorilor și deținătorilor de drepturi (compozitori, artiști…) față de platforme ca YouTube sau Tumblr, care le folosesc conținuturile. Unii se tem de utilizarea de filtre de descărcare automate, acuzate de partizanii libertății pe Internet că ar deschide calea unei forme de cenzură.

“Lobby-ul divertismentului nu se va opri aici; în următorii doi ani, se vor face presiuni pentru aplicații la nivel național care ignoră drepturile fundamentale ale utilizatorilor. Va fi mai important ca oricând pentru societatea civilă să mențină presiunea în statele membre”, a reacționat pe Twitter eurodeputata Julia Reda, de la partidul Pirate și figură centrală a opozanților.

Celălalt articol controversat, 11, preconizează crearea unui “drept vecin” dreptului de autor pentru editorii de presă. El trebuie să permită media, precum Agenția France-Presse (AFP), să fie mai bine plătite la reutilizarea online a producției lor de către agregatorii de informație, ca Google News sau rețelele de socializare ca Facebook. La rândul său, CCIA Europe, reprezentant al lobby-ului industriei digitale la Bruxelles, a denunțat un text “disproporționat”. “Ne temem că aceasta să nu dăuneze inovației online și să nu restrângă libertățile online în Europa. Îndemnăm statele membre să evalueze în mod aprofundat și să încerce să minimizeze consecințele textului la punerea sa în aplicare”, a declarat  Maud Sacquet, de la CCIA, într-un comunicat.

Nota red: LE MONDE este membru al Alianței presei de informație generală care grupează trei sute  de media franceze și susține textul.

Pericolul incendiului de la Catedrala Notre-Dame a fost eliminat

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2019, 10:45

Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.

Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.

Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.

Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.

Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.

”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.

Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.

Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.

Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.

De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.

Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.

”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat

Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49

În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”

Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.

Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.

”Europa trebuie să fie continentul păcii”

Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.

Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.

”Articolul 50, eu l-am redactat”

Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.

Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.

Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.

A fost lansată campania „Iniţiativă pentru viitor”

Publicat de Andra Radu, 3 aprilie 2019, 15:12

Campania „Inițiativă pentru viitor”, pentru informarea populației cu privire la importanța vaccinării, a fost lansată.

Această campania de informare este cu atât mai importantã cu cât România se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa.

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România a lansat campania „Inițiativă pentru viitor”.

Sursa foto: www.torange.biz

”Cred că viitorul nostru, că vorbim de pacienți, că vorbim de cetățeni, viitorul nostru este un subiect legat foarte strâns de vaccinare. Ce vrem să facem din această inițiativă? Vrem să aducem alături pe toți cei care doresc să ia parte la această discuție, la acest grup de lucru. Singura noastră dorință este ca la sfârșitul dezbaterilor să putem ajunge la o concluzie favorabilă tuturor. Să avem campanii de informare, să facem un ghid, vrem să informăm și pacienții, să facem workshop-uri, să învățăm de la medici, să interacționăm cu autoritățile. Ca un rezultat pozitiv ar fi ca, împreună cu toată lumea, să mergem alături de legislativ, să îl abordăm și să avem o discuție privitor la legea vaccinării, discuție care să se concretizeze’’, a spus Radu Gănescu, președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.

„Nu avem nicio problemă cu aceia care nu susţin vaccinarea, fiecare are dreptul să-şi susţină părerea. Noi vrem să spunem că avem nevoie de vaccinare, avem nevoie de rambursarea vaccinurilor. Vrem ca cel puţin bolnavii cronici să poată să aibă acces la vaccinuri care la ora actuală nu se găsesc. Mă refer la bolnavii cronici pe patologia de oncologie, pe transplant, pe alte patologii care au nevoie de vaccinuri specifice. Aceste vaccinuri specifice ori nu se găsesc, ori nu sunt decontate”, a mai declarat Radu Gănescu.

România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană ca rată de acoperire cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei, cu 86%, media europeană fiind de 93,5%.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, solicită impunerea de sancţiuni economice ţărilor care încalcă valorile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 martie 2019, 11:35

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să suspende finanţarea şi să impună sancţiuni împotriva statelor-membre care adoptă legi care se opun unor valori europene fundamentale, precum independenţa justiţiei şi libertatea presei.

Poziţionându-se în acest sens în cadrul unei emisiuni a reţelei publice de televiziune germane ZDF, Maas a precizat că ţări precum România, Ungaria şi Polonia primesc mai multă finanţare de la UE decât contribuie la aceasta şi, prin urmare, reducerea aceastei finanţări reprezintă o pârghie importantă pentru Bruxelles.

„Există reguli fundamentale de bază ce trebuie respectate de toată lumea”, a spus Heiko Maas. Pentru membrii care le încalcă „va trebui să analizăm dacă vor trebui să existe sancţiuni economice”, a completat el.

Îngheţarea finanţării „este singura limbă pe care o pricep” guvernele care limitează libertatea presei, a apreciat el.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), s-a declarat miercuri pentru suspendarea partidului FIDESZ al premierului Ungariei, Viktor Orban, din rândurile sale, din cauza îngrijorărilor că a încălcat principii fundamentale ale UE în ceea ce priveşte statul de drept.

Orban – care a preluat puterea în 2010 – a fost acuzat că încearcă să pună sub control absolut instanţele de judecată, mijloacele de informare în masă, domenii ale economiei şi chiar şi institute de cercetare ştiinţifică.

UE se află, pe de altă parte, în conflict cu guvernele din Polonia şi România din cauza unor texte de lege despre care criticii lor spun că subminează statul de drept şi valori europene fundamentale.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Noi scenarii pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. De la Brexit la Br(re)enter?

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 februarie 2019, 13:54

Brexitul a fost oficial declarat, în 2016, după validarea alegerii celor care au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE (52%).

Chiar dacă acea campani pro-Brexit s-a bazat manipulări, minciuni şi mesaje populiste legate de semnificaţia lui, rezultatul final al referendumului a declanşat, la nivelul Parlamentului European, implementarea tuturor proceselor şi procedurilor de excludere a unuia dintre cei mai puternici membri ai Uniunii – Regatul Unit.

Membrii parlamentului londonez nu se pot pune de acord asupra unui plan anume, iar moţiunea respinsă de 303 deputați prevedea ca Theresa May să renegocieze acordul de ieșire, cu Bruxelles-ul.

În încercarea de a face faţă acestor presiuni şi de a-şi salva viitorul politic, prim-ministrul britanic, Theresa May, va vorbi “în zilele următoare” cu liderii fiecărui stat membru al UE și a adresat o scrisoare parlamentarilor conservatori pentru a-i chema la unitate în privința Brexit.

Potrivit cabinetului Theresei May, Secretarul pentru Brexit, Steve Barclay, urmează să se întâlnească azi (n.r. 18 februarie 2019)  cu negociatorul UE, Michel Barnier, pentru a discuta despre propunerile făcute de un nou “grup de lucru” format din juriști britanici care caută alternative la acordul “backstop” în Irlanda  (menținerea unei „plase de siguranță” cu privire la chestiunea frontierei irlandeze).

Clasicele scenarii Brexit, configurate până acum, au şi opţiuni extinse, desprinse parcă din ofertele comerciale.

Să reamintim cele trei variante principale subliniate şi de publicaţia The New York Times:

Opţiunea 1 este cunoscută drept „Brexit dur”: Marea Britanie părăseşte pur şi simplu zona comercială a Uniunii Europene fără vreun acord negociat care să cuprindă beneficiile şi restricţiile care decurgeau din apartenenţa la Europa. Dacă parlamentul nu mai face nimic de acum şi până pe 29 martie, intervine „Brexitul dur”.

Opţiunea 2 este una de mijloc şi este cea pentru care a pledat premierul Theresa May. Marea Britanie părăseşte zona comercială printr-un acord negociat.

În sfârşit, Opţiunea 3 – care pe vremuri părea de neimaginat – este aceea de a organiza o a doua votare, prin care Brexitul să fie repus în discuţie.

În afara celor trei scenarii au apărut încă două, cu puţine şanse reale şi anume:

Un aşa zis „nou acord” Brexit pe care Theresa May l-a promis Parlamentului înainte de sfârșitul lunii februarie. Însă, laburiştii din opoziţie acuză premierul că trage de timp pentru a  prezenta Parlamentului, în ultima clipă, un plan de ieșire din UE, urmând ca acesta să-l aprobe pentru a evita un Brexit fără acord.

O altă variantă, pentru care pledează şi Zoe Williams, de la „The Guardian”, ar fi acceptarea acordului negociat şi organizarea rapidă a unui nou referendum pentru reintrarea Marii Britanii în UE  – Br(re)enter. Acest al doilea referendum ar urma să aibă loc săptămânile următoare, iar alegătorii vor trebui să aleagă între Brexitul dnei May şi rămânerea în Europa, , scenariu puţin probabil, ţinând cont de complexitatea acţiunii.

Proiectul Nord Stream 2 într-un cadru european

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2019, 12:14

„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019)  în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.

Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.

Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.

În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.

Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.

Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze,  în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.

Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.

În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.

Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.

Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.

SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.

Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.

„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.

Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.

DEUTSCHE WELLE: UE, prea aproape de arsenalul Rusiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 februarie 2019, 08:59

Deocamdată, Uniunea Europeană nu are altă soluție de apărare decât NATO. Diplomații europeni au discutat la București despre ce pot și ce nu pot face decoamdată ca actor global.

Jocurile de putere nucleară imprevizibilă ale Rusiei sunt ca niște seisme cu ceas pentru liniștea Europei. Așa că s-a vorbit mult, la București, zilele acestea, despre securitatea comună, despre structurile militare proprii ale Uniunii, dar proiectul este unul de perspectivă îndepărtată și nici nu poate fi serios discutat în acest episod al istoriei, când Tratatul privind Armele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune este încălcat de Moscova și abandonat de Washington. Europa nu a fost parte a înțelegerii dintre cele două superputeri ale Războiului Rece, dar a beneficiat din plin atât de consolidarea arsenalului american cât și de armistițiul convenit în 1987 de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. La nici trei decenii distanță, ambițiile militare ale Kremlinului se măsoară nu atât în forța capabilităților de atac rusești, cât în refuzul de a respecta regulile jocului, adică, prin imprevizibilitatea Rusiei, cum a punctat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit la București să îi întâlnească pe înalții responsabili politici ai armatelor europene, reuniți cu o zi înaintea întrevederii diplomaților comunitari.

Fundamentul securității europene nu poate suferi modificări, acum, când rachetele mobile ale Rusiei pot fi oricând amplasate în Crimeea sau la Kaliningrad și de acolo nu au nicio problemă să lovească oricare dintre capitalele de pe continent, în condițiile în care raza balistică este de 5500 de kilometri. E explicabil, probabil, de ce minstrul francez al Apărării, Florence Parly, s-a exprimat destul de prudent despre ambițiile președintelui Emmanuel Macron: e important să vorbim despre o apărare comună în lunile premergătoare alegerilor europene, însă pentru a pune pe picioare o armată a Uniunii Europene este nevoie de mult timp.

Interesant este că, în timp ce amenințările sunt mai aproape de România decât de orice alt stat european, la București, armata tocmai traversează o profund politizată criză de management operativ.

În ce privește extinderea Uniunii Europene, un prim orizont de așteptare pentru admiterea candidaților cu dosare în lucru, Serbia și Muntenegru, a fost exprimat de ministrul ungar de Externe Peter Szijjártó: înainte de anul 2025. Este, însă, doar o dorință a celor care se învecinează cu Balcanii de Vest, a mai spus diplomatul de la Budapesta, o bună ocazie pentru reprezentantul Guvernului Orban să repete unul dintre mesajele de cursă lungă ale Executivului pe care îl reprezintă: „dorințele est-europenilor nu sunt întotdeauna înțelese de vest-europeni sau de Comisia Europeană”.

Unul dintre subiectele controversate – care nu au ținut neapărat de agenda întâlnirilor prezidate de România cât mai mult de oportunitatea întrevederilor directe – este acordul cu Iranul anunțat de miniștrii german, britanic și francez de Externe. Este vorba despre un troc, un deal de afaceri barter, care să excludă tranzacțiile financiare și să evite sancțiunile impuse de Statele Unite. O inovație de conjunctură, numită INSTEX, percepută de unii ca fiind toxică iar de alții drept o garanție că, altfel decât Washingtonul, Teheranul nu se va retrage din acordul nuclear și nu va reîncepe să îmbogățească uraniu pentru scopuri militare.

În prezența șefului diplomației de la Londra, Jeremy Hunt, despre Brexit nu s-a pomenit nimic, în discuțiile oficiale, oricât de relaxate au fost acestea și oricât de actual ar fi subiectul. Doar șeful NATO a avut, cu o zi mai devreme, un mesaj de transmis: odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, 80% din costurile Alianței vor fi suportate de țări non-UE.

Evoluțiile din Venezuela au necesitat mai multe actualizări, ieri, pe parcursul discuțiilor dintre diplomații europeni, concluzia fiind că e nevoie de organizarea de noi alegeri prezidențiale în statul latino-american, în termen de 90 de zile. „Nu vrem să mediem, nu căutăm forme de dialog. Am mai văzut astfel de procese pe care unii le-au folosit pentru a trage de timp”, a comentat Înaltul Reprezentant UE pentru Diplomație, Federica Mogherini. Dincolo de acest instrument comun diplomatic, există capitale europene mai degrabă înclinate să-l gireze pe liderul opoziției de la Caracas, Juan Guaido, mai ales că o rezoluție în aceste sens a emis, ieri, și legislativul de la Bruxelles. Opțiunea suplimentării sancțiunilor a rămas și ea deschisă, pe masa miniștrilor europeni de Externe care-și încheie astăzi reuniunea informală de la București.

LE POINT: Brexit: Uniunea Europeană respinge orice renegociere a acordului

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 ianuarie 2019, 12:55

Acordul „rămâne cea mai bună modalitate de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE”, a declarat marţi, 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.

Aceasta este avertismentul adresat Regatului Unit: acordul de ieşire, convenit între Londra şi Bruxelles, nu este „renegociabil”, a afirmat marţi, 29 ianuarie, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. „Acordul de retragere este şi rămâne cel mai bun mod de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. Sistemul de oprire („backstop”- reinstaurarea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord) face parte din acordul de retragere, iar acordul nu este deschis renegocierii. Concluziile summitului european din decembrie sunt foarte clare în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Purtătorul de cuvânt a precizat că dl Tusk a vorbit cu şefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE după ce premierul britanic Theresa May a cerut amendarea acordului. Şi a făcut acest lucru după ce deputaţii de la Londra au votat un amendament care solicită modificarea acordului Brexit, în special a prevederii pentru Irlanda. Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a susţinut că acordul de retragere este „cel mai bun posibil” şi nu este „renegociabil”.

„Continuăm să cerem guvernului britanic să-şi clarifice cât mai curând posibil intenţiile cu privire la următorii paşi”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk. „Dacă poziţiile Regatului Unit pentru viitorul parteneriat vor evolua, UE ar fi gata să-şi reconsidere oferta şi să adapteze conţinutul şi nivelul acestuia ambiţiei ilustrate în declaraţia politică, respectând în acelaşi timp principiile stabilite”, a anunţat el. După care a mai avertizat: „Dacă Marea Britanie cere o extindere motivată, cei 27 de membri ai UE vor fi dispuşi să o examineze şi să ia o decizie unanimă. Cele 27 de state membre ale UE vor adopta decizia luând în considerare motivele şi durata unei posibile extinderi, precum şi necesitatea de a se asigura buna funcţionare a instituţiilor UE”.

EL MUNDO: Angela Merkel exclude intrarea Turciei în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2019, 06:57 / actualizat: 17 ianuarie 2019, 9:06

Cancelarul german, Angela Merkel, ar fi putut să o repete mai tare, dar nu şi mai clar. „Nu văd Turcia la orizont ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană”, a declarat Angela Merkel într-un colocviu cu studenții de la școala germană din Atena, unde s-a aflat într-o vizită oficială. Ea a explicat că deriva turcă în termeni de libertăţi este deficitară potrivit criteriilor comunității și a citat, în special, libertatea opiniei, a religiei și a presei. Chiar și așa, cancelarul consideră că nu trebuie îngropat dialogul cu Turcia pentru că acest lucru „ar fi contraproductiv şi ar aduce mai multe pagube decât orice altceva”.

Nu este pentru prima dată când Merkel se pronunţă împotriva aderării țării respective la UE și, de fapt, „nu-ul” pentru această eventualitate face parte din programul cu care ea a concurat și a câștigat alegerile generale din 2017. „Nu cred că aderarea va avea loc şi niciodată nu am crezut că s-ar putea întâmpla. Eu cred că Turcia nu ar trebui să devină membru al Uniunii Europene”, a tranşat d-na Merkel.

Uniunea Creștin Democrată (CDU), a cărei președinție a părăsit-o Merkel în decembrie anul trecut, a privit întotdeauna cu scepticism intrarea Turciei în UE, deși primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, i-a promis Ankarei accesul la clubul comunității în semn de „recunoaștinţă” pentru deceniile în care zeci de mii de emigranți turci au contribuit la relansarea economică a Germaniei. Negocierile cu candidatul turc au început în 2005, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, exasperându-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care a încercat să lovească UE acolo unde o doare mai tare: Uniunea vamală și acordul privind refugiații.

„Promisiunea aderării este acolo, dar sunt îngrijorată că vor fi alimentate iluziile”, a spus cancelarul de la Atena. Angela Merkel a reamintit că a fost întotdeauna împotriva aderării Turciei în favoarea unui parteneriat privilegiat. „Trebuie să spui clar cum stau lucrurile, Turcia merge într-o direcție opusă standardelor UE”. Pentru Erdogan aceasta este o nouă palmă. Germania nu uită ofensele de tot felul din ultima vreme și nici nu închide ochii în faţa involuției democratice inițiată de autocratul turc. Și, fără sprijinul Berlinului, visul turc se apropie de utopie. De asemenea, relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt deteriorate. Ultimul summit dintre Turcia și UE nu numai că a fost pe punctul de a fi anulat din cauza creșterii tensiunilor dintre guvernul turc, Grecia și Cipru, dar s-a şi încheiat fără compromisuri.

Articol de Carmen Valero

Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost respins cu o largă majoritate de Parlamentul britanic

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 10:09 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10

Împotriva ratificării documentului, negociat de guvern timp de un an şi jumătate, au votat, alături de parlamentarii opoziţiei şi peste 100 de membri ai Partidului Conservator, aflat la guvernare. Rezultatul votului din Camera Comunelor (432 de parlamentari au votat împotriva documentului și doar 202 pentru) marchează cea mai severă înfrângere suferită în epoca modernă de un cabinet britanic şi pune sub semnul întrebării atât viitorul Brexitului, cu mai puţin de trei luni înainte de data la care acesta ar fi trebuit să aibă loc, cât şi viitorul Guvernului May, ameninţat acum cu un vot de neîncredere.

Reporter – Dan Vasiliu (Corespondent RRA):

Imediat după aflarea rezultatului, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, a anunţat înaintarea unei moţiuni de cenzură.

Jeremy Corbyn: “Premierul nu crede că după doi ani de eşecuri este capabilă să negocieze o înţelegere bună pentru locuitorii acestei ţări. Executivul a pierdut încreredera acestui parlament şi a acestei ţări, de aceea inţiez o moţiune de cenzură la adresa guvernului.”

Reporter: Theresa May a precizat că moţiunea poate fi dezbătută şi votată în cadrul zilei de astăzi. Ea a făcut apoi precizări legate de ce se va întâmpla dacă guvernul va trece de votul de neîncredere.  Theresa May: “ Dacă parlamentul va confirma încrederea în acest guvern, voi avea întâlniri cu parlamentari din toate partidele pentru a identifica de ce este nevoie pentru ca acordul cu UE să fie aprobat. Va trebui să ne concentrăm pe soluţii care pot fi negociate şi care vor fi susţinute de o majoritate parlamentară. Dacă vom identifica astfel de soluţii, guvernul le va discuta apoi cu UE” – a declarat Theresa May, care a precizat că dacă va trece de acest vot, se va întoarce luni în parlament cu un alt plan de ieşire din UE.  Lucrul care probabil se va şi întâmpla în contextul în care niciun parlamentar conservator nu a anunţat până acum că votează împotriva guvernului, iar parlamentarii nord irlandezi, care pot înclina balanţa într-o parte sau alta au anunţat că vor susţine guvernul la votul de astăzi.

Vehiculele autonome sunt pe cale să devină realitate în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 09:41

Vehiculele autonome vor intra pe piața europeană începând cu 2020. Care sunt beneficiile pe care le aduc aceste vehicule?

În ce măsura vor beneficia cetățenii de pe urma vehiculelor autonome?

Aproximativ 95% dintre accidentele rutiere implică eroarea umană. Anual, mii de oameni își pierd viața în aceste accidente. Vehiculele autonome pot reduce aceste numere în mod semnificativ și pot contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere. Tehnologia digitală poate reduce congestionarea traficului și emisiile de gaze cu efect de seră și poluanți atmosferici. De asemenea, aceasta poate crește accesul la mobilitate, de exemplu, prin deschiderea transportului rutier către persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă sau handicap.

În plus, se așteaptă ca piața vehiculelor autonome să crească exponențial, creând noi locuri de muncă și să genereze profituri de 620 de miliarde de euro pentru industria auto din UE și 180 de miliarde de euro pentru sectorul electronic până în 2025.

Care sunt provocările pe care le întâmpină vehiculele autonome în UE?

Întrucât vehiculele autonome vor trebui să circule pe drumuri sau străzi cu vehiculele neautomatizate, precum și cu pietonii și bicicletele, cerințele de siguranță corespunzătoare și armonizarea normelor la nivelul UE sunt esențiale.

Mai mult decât atât, deoarece vehiculele autonome preiau sarcinile de conducere de la oameni, este necesar ca legislația europeană privind răspunderea să evolueze și să clarifice cine este răspunzător în caz de accident: șoferul sau producătorul.

Normele UE privind protecția datelor se aplică și în sectorul transportului automatizat, însă nu au fost luate măsuri specifice referitoare la garantarea securității cibernetice și protejarea autovehiculelor împotriva atacurilor cibernetice.

Vehiculele autonome trebuie să respecte demnitatea umană și libertatea de alegere. În prezent, UE elaborează instrucțiuni privind inteligența artificială, însă ar putea fi necesare includerea unor standarde specifice.

De asemenea, pentru dezvoltarea tehnologiilor și implementarea infrastructurii necesare, investițiile semnificative în cercetare și inovare sunt indispensabile.

Ce face UE?

În timp ce dezvoltarea tehnologică progresează într-un ritm accelerat, UE depune eforturi pentru asigurarea unor norme comune privind acest domeniu.

În urma elaborării comunicării Comisiei „Către mobilitatea automatizată: o strategie UE pentru mobilitatea viitorului”, eurodeputatul Wim van de Camp, membru din grupul PPE, a pregătit un raport referitor la conducerea autonomă, care a fost votat în Parlament pe 15 ianuarie.

În raport se subliniază că politicile și legile UE privind mobilitatea automatizată și conectată ar trebui să acopere toate modurile de transport, inclusiv transportul maritim pe distanțe scurte, navele de navigație pe apele continentale, navele de transport marfă și sistemele feroviare ușoare. Totodată, eforturile de standardizare la nivel internațional trebuie să fie în continuare coordonate pentru a garanta siguranța vehiculelor la nivel transfrontalier.

Prin intermediul acestui raport se cere ca instalarea unor înregistratoare de date referitoare la evenimente să devină obligatorie pentru a îmbunătății investigațiile legate de accidente, dar și pentru a permite abordarea problemelor legate de răspundere. De asemenea, este solicitată elaborarea în cel mai scurt timp posibil a unor norme adecvate privind etica și protecția datelor în sectorul transportului automatizat pentru a crește gradul de încredere al cetățenilor europeni față de aceste tipuri de vehicule, precum și acordarea unei atenții deosebite dezvoltării pentru persoanele cu dizabilități sau mobilitatea redusă.

Nivelurile de automatizare și calendar

Vehiculele autonome sunt echipate cu senzori, camere încorporate, GPS de înaltă precizie, receptoare prin satelit și radare cu rază scurtă de acțiune care efectuează în totalitate sau o parte din sarcinile de conducere.

Vehiculele care asistă conducătorul auto (nivelul 1 și 2 de automatizare) sunt deja disponibile pe piața europeană. În prezent, vehiculele autonome (nivelul 3 și 4) sunt testate și se preconizează că vor intra pe piață în perioada 2020-2030. De asemenea, vehiculele cu automatizare completă vor apărea după 2030. Se așteaptă ca toate vehiculele noi să fie conectate începând cu 2022.

Vehicule automatizate și conectate

• Vehiculele automatizate utilizează tehnologii digitale pentru a asista conducătorul auto astfel încât unele sau toate funcțiile de conducere să poată fi transferate într-un sistem informatic.
• Vehiculele autonome sau care se conduc singure sunt de nivel 3, 4 sau 5.
• Vehiculele conectate sunt echipate cu dispozitive menite să asigure comunicarea cu alte vehicule sau cu infrastructura prin internet.
• Tehnologiile automatizate și conectate sunt complementare, iar toate vehiculele automate pot fi, de asemenea, conectate în viitorul apropiat.

Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

Oleg Sențov laureatul premiului Saharov 2018 a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 decembrie 2018, 09:27 / actualizat: 16 decembrie 2018, 9:57

Oleg Sențov primește premiul Saharov pentru libertatea de gândire. El a fost ales dintre cei trei finaliști propuși de liderii grupurilor politice de la Parlamentul European pe 25 octombrie.

Despre  laureatul de anul acesta, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: „Prin curajul și hotărârea sa, punându-și viața în pericol, regizorul Oleg Sențov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume. Acordându-i Premiul Saharov, Parlamentul European și-a exprimat solidaritatea cu domnul Sențov și cu cauza sa. Cerem să fie eliberat imediat. Lupta dumnealui ne reamintește că datoria noastră este să apăram drepturile omului oriunde în lume și în toate situațiile”.

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Oleg Sențov este un regizor ucrainean care a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru „plănuirea unor acte de terorism” împotriva guvernării „de facto” a Rusiei în Crimeea. Amnesty International a descris procesul său drept „un proces necinstit în fața unui tribunal militar”.

A devenit simbol pentru aproximativ 70 de cetățeni ucraineni arestați ilegal și condamnați la pedepse lungi cu închisoarea de către forțele de ocupație ruse din peninsula Crimeea.

Oleg Sențov a fost în greva foamei din mai până pe 6 octombrie 2018. A întrerupt greva foamei deoarece a fost amenințat că va fi alimentat cu forța.

La ceremonia de acordare a premiului, OLeg Senţov, a fost reprezentat la Strasbourg de verişoara sa Natalya Kaplan și avocatul său Dmitriy Dinze.

În interviul acordat presei, Natalya Kaplan a declarat:


El se recuperează lent după greva foamei. Și trebuie să înțelegem că vor fi consecințe în ceea ce îl privește. Încă mai are probleme cu rinichii, tulburări hepatice și problem cardiace… și încă nu știm dacă va fi capabil să se recupereze pe deplin, ținând cont că încă este încă în colonie. Locația în apropierea Polului Nord,  dincolo de Cercul Polar. fiind considerată o facilitate. Deci, încă nu știm cât de gravă este starea sănătății sale.Cine ar putea revizui acest caz? Am pierdut toate procesele în Rusia. Acum avem Curtea Europeană pentru Drepturile Omului înaintea noastră. Și cam asta e pentru noi. Dar, sincer, nu cred că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului poate să-l elibereze pe Oleg. Trebuie să existe și alte mecanisme. politice în primul rând pentru că este un prizonier politic. Dacă acest lucru ar putea fi rezolvat în mod legal, el nu va mai petrece nicio zi în închisoare. Dar, din păcate, după cum vedem prizonierii politici ucraineni sunt din ce în ce mai mulți. Cum este și exemlul  marinarlori capturați. Și în Crimeea există urmăriri penale care s-au desfășurat din 2014 și au crescut.

Din păcate, deocamdată, nu avem de ce să ne bucurăm. Dar sper ca premiul și situația creată cu ocazia decernării lui va ajuta la schimbarea situației și oamenii vor începe să iasă din închisori.

În Ucraina Oamenii știu despre Premiul Saharov, deoarece acesta este renumit și apreciat la nivel internațional. Și, desigur, sunt recunoscători pentru sprijinul acordat de cercurilor politice.  bineînțeles că Ucraina depune toate eforturile pentru a asigura eliberarea cetățenilor săi. Dar, după cum putem vedea, Ucraina nu poate face față singură, deoarece agresorul este foarte puternic  înarmat. Și Ucraina are nevoie de ajutor, inclusiv pentru eliberarea deținuților săi politici.

Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2018, 14:52

În  Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.

Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea  României de a  prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.

Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:

„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.

Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.

„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.

Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în  Aula Facultăţtii de Drept.

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:

„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.

Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.

Bazele unui „Italexit”

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 noiembrie 2018, 10:12

Editorial. Dacă guvernul italian voia să împingă ţara afară din Uniunea Europeană, nu ar fi procedat altfel

Guvernul italian a ales, după toate aparenţele, calea confruntării cu Uniunea Europeană (UE). Refuzând să facă modificări semnificative în bugetul său pe 2019, se expune deschiderii unei proceduri pentru deficit excesiv. Aceasta poate duce la sancţiuni financiare mergând până la 3,4 miliarde de euro. Pentru o ţară care este deja îndatorată până peste cap, o asemenea sancţiune nu ar face decât să accelereze coborârea în infern.

Nu e pentru prima dată că cei doi parteneri guvernamentali de la Roma, anume Liga Nordului şi Mişcarea 5 stele, îşi arată dispreţul faţă de Bruxelles. De la formarea majorităţii guvernamentale, după o perioadă rocambolescă de neînţelegere, l-au numit pe economistul Paolo Savona la Finanţe.

O provocare. Dacă voiau să bage lupul în stână nu ar fi procedat altfel. Deosebit de cunoscut pentru ostilitatea lui declarată faţă de euro şi de instituţiile europene, Paolo Savona ar fi trebuit să-i reprezinte pe italieni la reuniunile lunare ale Eurogrupului – miniştrii de finanţe din zona euro – şi ale Ecofin, care îi cuprinde pe miniştrii de finanţe din întreaga UE.

Preşedintele italian, Sergio Mattarella, s-a opus cu veto, evitând astfel o primă dramă între Bruxelles şi Roma. „Italia nu este o ţară liberă, este o ţară ocupată financiar, nu militar, de germani, de francezi şi de birocraţii de la Bruxelles”, protestase atunci suveranistul Matteo Salvini, de la Liga Nordului.

Bruxelles-ul şi noua putere italiană nu sunt pe aceeaşi lungime de undă nici în problema migranţilor. De la preluarea funcţiei, Matteo Salvini, viceprim-ministru şi ministru de interne, s-a făcut remarcat prin poziţiile sale anti-europene. Potrivit lui, Italia nu trebuie să-şi asume răspunderea de primă ţară de primire, răspundere înscrisă de altfel în tratatele europene.

În prezent, scandalul este despre bugetul pe 2019. Regulile europene impun o disciplină bugetară. Ca o pisică opărită care se teme şi de apa rece – Europa tocmai a trecut prin zece ani de criză a datoriei greceşti -, Bruxelles-ul înţelege ca de acum înainte să impună respectarea regulilor. În timp ce Italia este a doua ţară cea mai îndatorată din Europa şi a treia în lume.

Care este răspunsul populiştilor de la Roma? O manifestaţie, pe 8 decembrie, pentru a spune „paşnic” „domnilor de la Bruxelles: lăsaţi-ne să muncim, să trăim şi să respirăm”. Liga Nordului şi Mişcarea 5 Stele alimentează într-o veselie sentimentul anti-european şi se comportă ca şi cum ar pune bazele unui „Italexit”.

Autor: Ram Etwareea

Brexit: Planul de urgență al Uniunii Europene în cazul unui „no deal”

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 noiembrie 2018, 12:55

Comisia Europeană a făcut publice o serie de măsuri care vor trebui luate dacă scenariul lipsei de acord devine „probabil”.

Perspectiva Regatului Unit de a ieși uscat din Uniunea Europeană (UE) îngrijorează Vechiul continent. Ultimul exemplu: Comisia Europeană a lansat marți, 13 noiembrie, o listă a măsurilor urgente care trebuie luate dacă scenariul lipsei unui acord asupra plecării Marii Britanii din UE devine „probabil”. Textul „stabilește un număr limitat de acțiuni urgente care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care devine probabil că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără un acord”, a explicat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în timpul unei întâlniri cu presa la Strasbourg. Această pregătire este necesară, a afirmat el, chiar dacă finalizarea unui acord rămâne „opțiunea noastră preferată”. „Retragerea Marii Britanii va cauza perturbări, indiferent dacă există sau nu un acord și suntem cu toții obligați să „provocăm cât mai puține daune posibil”, a adăugat Timmermans.

La mai puțin de cinci luni înainte de data stabilită pentru Brexit – 29 martie 2019 – negocierile încă se confruntă cu problema irlandeză pentru a evita restabilirea unei frontiere fizice între Irlanda și provincia britanică a Irlandei de Nord. Dar timpul se scurge deoarece termenele stabilite de negociatori pentru a lăsa timp pentru ratificarea unui acord se apropie de final. De asemenea, executivul UE propune să nu li se impună vize cetățenilor britanici care planifică o scurtă ședere în Uniune, sub rezerva reciprocității pentru resortisanții UE care călătoresc în Regatul Unit.

La modul general, Comisia a identificat șase domenii în care ar fi necesare măsuri de urgență în absența unui acord pentru a evita încetarea bruscă a schimburilor comerciale între continent și Regatul Unit: rezidența și vizele pentru cetățeni, servicii financiare, transportul aerian, vămile și normele sanitare și fitosanitare, transferul datelor cu caracter personal și politica în domeniul climei. Aceste măsuri trebuie luate unilateral doar în caz de necesitate și vor fi limitate, a precizat Comisia.

UE a condamnat Kosovo pentru că a mărit taxele la mărfurile din Serbia și Bosnia-Herţegovina şi a solicitat o explicație urgentă

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 noiembrie 2018, 13:01

Uniunea Europeană a solicitat marţi o explicație urgentă a deciziei Guvernului din Kosovo de a crește taxele cu 10 % pentru produsele importate din Serbia și Bosnia-Herțegovina, transmite postul Radio Europa Liberă din Bruxelles. Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefului diplomației UE (Federica Mogherini) a apreciat că măsurile luate de Pristina reprezintă o încălcare clară a CEFTA (Acordul Central European de Comerț Liber).

„Uniunea Europeană se așteaptă ca Kosovo, care prezidează în prezent CEFTA, să respecte pe deplin obligațiile lui și să anuleze această măsură”, a declarat Kocijancic ca răspuns la decizia autorităților kosovare.

În comunicatul de la Bruxelles s-a subliniat faptul că decizia guvernului Kosovo „subminează colaborarea regională, inclusiv şi economia regională, și nu este în conformitate cu principiile prevăzute de Acordul de Stabilizare și de Asociere cu Kosovo.

Decizia de marţi a Guvernului Kosovo a impus o taxă de 10 % la toate produsele care sunt importate în Kosovo, dar care provin din Serbia și Bosnia-Herțegovina, în afară de produsele brandurilor internaționale care sunt fabricate pe teritoriul Serbiei și Bosniei-Herţegovina.

Anterior, marţi, directorul Oficiului Guvernului Serbiei pentru Kosovo, Marko Djuric, ca răspuns la decizia Guvernului Kosovo, a declarat că este nevoie de o precondiție pentru continuarea dialogului de la Bruxelles, respectiv trebuie anulată imediat „această hotărâre dăunătoare și ilegală”.

„Decizia autorităţilor din Pristina este contrară reglementărilor și acordurilor care sunt aplicate în prezent, precum și acordului CEFTA, și consecințele ei sunt dăunătoare pentru toate naționalitățile din Kosovo. O condiție esențială pentru continuarea dialogului de la Bruxelles este anularea imediată a acestei decizii dăunătoare și ilegale”, a subliniat Djuric.

De asemenea, acesta a menţionat că prin această decizie periculoasă și ilegală Pristina a blocat dialogul de la Bruxelles la toate nivelurile.

„Dialogul de la Bruxelles este imposibil să fie continuat până în momentul în care se retrage o astfel de decizie ilegală”, a declarat Djuric şi a adăugat că „este absolut necesar” ca reprezentanţii comunităţii internaționale să reacţioneze imediat.

Emmanuel Macron avertizează împotriva unei reveniri a Europei în anul 1930

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 noiembrie 2018, 11:00

Într-un interviu acordat publicaţiei „Ouest France”, şeful statului francez pledează pentru o Uniune Europeană mai „suverană şi mai multilaterală”.

Făcând apel la „o rezistenţă”, Emmanuel Macron a spus că a fost „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa şi cea din perioada interbelică, într-un interviu publicat miercuri seara, în „Ouest-France”.

„Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naţionalistă, consecinţele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viaţa Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929, declară preşedintele Republicii. „Trebuie să aveţi acest lucru în minte, să fiţi lucizi, să ştiţi cum să îi rezistaţi”, aducând „vigoare democratică şi republicană”.

Şeful statului se pregăteşte să sărbătorească o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, vizitând câmpurile de luptă din Marele Est şi Hauts-de-France timp de o săptămână, începând de duminică. Apoi va avea loc ceremonia din 11 noiembrie de la Arcul de Triumf în prezenţa a peste o sută de lideri din întreaga lume, urmată de primul Forum al Păcii în La Villette.

În timpul acestor întâlniri, Emmanuel Macron asigură că nu „vrea doar să privească Istoria”. „Vreau să trimit un omagiu şi să încerc să înţeleg lecţiile acestei Istorii. Este un mesaj de celebrare, comemorare memorie şi pentru viitor. Promovând, cu această ocazie, o Europă „mai suverană şi mai multilaterală” . „Europa se confruntă cu un risc: acea de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi să fie răsturnată de puteri externe. Şi, prin urmare, să-şi piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane şi de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare, mari interese finaciare şi de pieţe care, câteodată, depăşesc locul pe care îl pot ocupa statele”, avertizează Macron.

UE a trimis o nouă scrisoare Italiei: „Trebuie să clarificaţi problema datoriei publice”

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 noiembrie 2018, 12:22

Uniunea Europeană E „trage de urechi”, din nou, Italia. Şi, încă o dată, obiectul supărării este datoria publică a ţării.

Comisia Europeană a trimis Ministerului Economiei de la Roma o scrisoare în care evidenţiază că „o datorie publică atât de ridicată limitează spaţiul de acţiune al guvernului pentru cheltuieli mai productive în beneficiul cetăţenilor săi. Având în vedere dimensiunile economiei italiene, este şi o sursă de îngrijorare pentru zona euro în totalitatea sa”. Scrisoarea, trimisă de delegatul pentru servicii economice al Comisiei Europene, Marco Buti, evidenţiază că „această traiectorie de buget, corelată cu creşterea PIB-ului nominal, va fi incompatibilă cu necesitatea de a reduce în mod decisiv raportul datorie-PIB din Italia”.

Buti cere, de asemenea, să primească un răspuns din partea Italiei, până pe 13 noiembrie. Nu întâmplător, MEF a comunicat imediat că vor fi respectate termenele limită şi ca până la data indicată” va fi justificată traiectoria de declin a raportului datorie-PIB indicat în Documentul privind Raportul Bugetar”.

În scrisoare, Buti aminteşte că Italia „a notificat Eurostat cu privire la o datorie brută a administraţiilor publice pentru 2017 egală cu 131,2% din PIB, confirmând astfel că Italia nu a realizat progrese suficiente faţă de respectarea parametrului de referinţă referitor la ajustarea raportului datorie-PIB în 2017”.

Şi nu numai. În scrisoare este dat şi un adevărat ultimatum guvernului italian. Comisia Europeană s-ar gândi să accelereze etapele pentru a pregăti o procedură împotriva Italiei pentru nerespectarea regulii de reducere a datoriei dacă guvernul nu va schimba soldurile bugetare pentru anul 2019.

Monedă comemorativă pentru Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 noiembrie 2018, 10:32

O monedă specială Brexit va fi emisă în primăvara anului 2019 pentru a marca ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a anunțat luni Ministerul de Finanțe britanic.

„Monetăria Regală va crea o nouă monedă comemorativă pentru Brexit”, a afirmat ministerul într-un comunicat, confirmând o informație din tabloidul „The Sun”, cu ocazia prezentării bugetului pentru anul 2019.

Această piesă, cu o valoare nominală de 50 de pence, va fi împodobită cu mesajul „Peace, Prosperity and Friendship with all nations” („Pace, prosperitate și prietenie cu toate națiunile”), potrivit designului dezvăluit de contul Twitter al Trezoreriei. Moneda va include și data de 29 martie 2019, ziua ieşirii ţării din Uniunea Europeană.

Nu este prima dată când va fi creată o monedă comemorativă, a declarat ministerul, menționând operațiuni similare pentru Jocurile Olimpice din 2012, intrarea țării în Comunitatea Economică Europeană (strămoșul UE) sau pentru centenarul Primului Război Mondial.

Acest anunț vine într-un moment în care trenează negocierile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, iar ipoteza unei ieșiri fără acord este tot mai evocată.

În timp ce cele două părți au convenit asupra majorității punctelor, modul de evitare a revenirii unei frontiere dure între Republica Irlanda și provincia britanică a Irlandei de Nord rămâne principalul punct de dezacord.