Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la o conferinţă la Bucureşti, că a reuşit să îi convingă pe colegii săi de la Comisia Europeană să se întoarcă la formula Berlin privind elaborarea noului cadru financiar multianual, care se bazează pe formula 80% din PIB pe cap de locuitor, informează agenţia bulgară BTA. „Potrivit acestei formule, am reuşit să negociem ca cele mai sărace trei state – Bulgaria, România şi Grecia, să primească suplimentar 10 procente”, a declarat Corina Creţu, care este româncă.
„În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, în perioada 2014-2020. Am speranţa că negocierile care se vor derula între Consiliu UE şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate”, a mai spus comisarul european.
România va prelua preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. În această perioadă vor avea loc negocieri pentru următorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Brexit: Primarul Londrei este îngrijorat de pierderile de locuri de muncă
Publicat de Camelia Teodosiu,
28 octombrie 2018, 20:34 / actualizat: 29 octombrie 2018, 13:39
Aflat vineri la Bruxelles, primarul Londrei, Sadiq Khan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că un acord prost cu UE s-ar traduce printr-o pierdere de locuri de muncă. Multe dintre acestea vor pleca din Marea Britanie în Statele Unite și Asia și nicidecum în Europa.
Referindu-se la cei care sunt „fericiți la Paris, Frankfurt sau Madrid” și cred că vor putea profita de „un Brexit rău sau de un non-acord”, dl.Khan a declarat presei: „Locurile de muncă nu vor merge către aceste oraşe. Ele vor merge la New York, Singapore și Hong Kong”.
„Am insistat asupra faptului că un acord prost privind Brexit sau, mai rău, niciun acord, este un lucru rău pentru Londra, rău pentru țara noastră, dar este rău şi pentru Uniunea Europeană”, a spus primarul Londrei după întâlnirea cu negociatorul UE, Michel Barnier.
Primarul a mai spus că britanicii ar trebui să se poată pronunţa cu privire la rezultatul negocierilor de divorț, în timp ce premierul Theresa May a exclus un nou referendum. Sadiq Khan a reamintit mobilizarea masivă care a avut loc la Londra sâmbăta trecută în favoarea unui al doilea referendum.
Negocierile privind termenii divorțului dintre Londra și „cei 27” sunt blocate în momentul de față cu privire la problema frontierei irlandeze, la doar cinci luni până la plecarea Marii Britanii din UE, programată pe 29 martie 2019.
„Uniunea Europeană poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extremă dreaptă”.
Într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde, comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici, i-a atacat din nou pe populişti. Joi, după ce a catalogat guvernul italian ca fiind ”xenofob şi eurosceptic”, comisarul european a divulgat numele politicienilor care ar putea destabiliza Bruxelles-ul la viitoarele alegerile europene: „Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. După care a atacat din nou guvernul Conte: ” Cei doi viceprim-miniştri italieni (Salvini şi Di Maio, n.r.) sunt fiii inegalităţilor şi diferenţelor, care în nici un caz nu le justifică excesele”.
Chiar dacă afirmă că „nu e momentul să tergiversăm sau să dăm înapoi” pentru a salva Europa, în interviul acordat ziarului Le Monde, Moscovici anunţă că nu va candida la alegerile europene din 2019. Cu toate acestea, nu ezită să critice Partidul Socialist European (PES) vinovat, în opinia sa, de faptul că „nu realizează provocarea existenţială cu care se confruntă Europa”. „Pentru prima dată în istoria sa, existenţa Europei este ameninţată: poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extrema dreaptă, Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. Motiv pentru care lansează un apel la toate celelalte forţe politice pentru a opri partidele populiste: „Într-un astfel de moment trebuie să promovăm unitatea unei Europe mai puternice, şi mai integrată. Nu este momentul potrivit pentru a da înapoi sau a tergiversa”.
”Nu ne putem uita la Jean-Luc Melenchon, care are accente naţionaliste şi contestă tratatele europene şi la amicii mei socialişti şi progresişti precum Antonio Costa (premierul portughez), Pedro Sanchez (premierul spaniol) sau Alexis Tsipras (premierul elen) – susţine Moscovici – nu este nici aceeaşi stângă şi nici aceeaşi Europă”. Potrivit Comisarului European pentru afaceri economice, Partidul Socialist European nu şi-a clarificat încă poziţia: „Este într-adevăr un partid puternic pro-european sau este un partid euro-ezitant?”, întreabă tendenţios Moscovici.
Spania este pe locul al patrulea, cu peste 1,3 milioane de oameni de ştiinţă şi ingineri
Numărul de oameni de ştiinţă şi ingineri care lucrează în Uniunea Europeană a crescut de la an la an. În 2017, a crescut cu 2% faţă de 2016, potrivit unei analize realizate de Institutul de Studii Economice (IEE), pe baza datelor Eurostat. Numărul total s-a ridicat la 16,5 milioane de persoane, anul trecut, cu o creştere foarte semnificativă faţă de 2008, când cifra ajungea la numai 11 milioane. În termeni generali, numărul de oameni de ştiinţă şi de ingineri, pe ţări, depinde de obicei de mărimea totală a populaţiei. Cu toate acestea, Regatul Unit şi Germania – care ocupă primele două locuri – au împreună 38% din numărul total de oameni de ştiinţă şi ingineri din UE, deşi participarea lor la populaţia europeană totală nu atinge 30%. În continuare, Franţa se remarcă având 10% din totalul cercetătorilor şi inginerilor care lucrează în UE. Spania ocupă locul al patrulea. În Spania sunt mai mult de 1,3 milioane de savanţi şi ingineri, ceea ce reprezintă 8% din totalul european. În urma Spaniei se clasează Polonia cu 7%, Italia cu 6%, Olanda cu 4%. Suedia, România şi Belgia au 3%, în timp ce cifra scade la 2% în Portugalia.
Procentul pe ţări: Regatul Unit 19%, Germania 19%, Franţa 10%, Spania 8%, Polonia 7%, Italia 6%, Suedia 3%, România 3%, Belgia 3%, Portugalia 2%.
„Dacă suntem realiști, suntem capabili să ajungem la un acord privind prima etapă a acestor negocieri, și anume Tratatul asupra Brexit, în termen de șase până la opt săptămâni”, a declarat Barnier la o conferință ţinută în Slovenia, Bled Strategic Forum 2018.
„Marea Britanie a decis să plece în martie anul viitor”, pe 29 martie, a reamintit Michel Barnier.
„Ținând cont de procesul de ratificare, al Camerei Comunelor, pe de o parte, al Parlamentului European și al Consiliului (statele membre), pe de altă parte, trebuie să ajungem la un acord înainte de începutul lunii noiembrie. Eu cred că acest lucru este posibil „, a adăugat francezul.
Iniţial, negociatorii intenționau să convină asupra unui acord de retragere înaintea unui summit al șefilor de stat și de guvern din UE programat pentru data de 18 octombrie la Bruxelles, adică peste doar șase săptămâni.
Acum pare puțin probabil și mulți de la Bruxelles se așteaptă la un summit extraordinar în noiembrie.
Principala chestiune în suspans dintre UE și Regatul Unit rămâne granița dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, membră UE, graniţă a cărei revenire nu o doreşte nimeni.
Brexitul se va afla pe meniul liderilor europeni la un summit informal care va avea loc pe 20 septembrie la Salzburg (Austria).
Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria
Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.
S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.
Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.
Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.
Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.
De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.
Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.
Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.
Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.
Orbán judecat
Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.
Economia UE şi a zonei euro a crescut cu 0,4% între aprilie şi iunie. Ţările care au înregistrat cea mai redusă creştere au fost Danemarca şi Grecia
Economia a crescut cu 0,4% atât în zona euro, cât și în UE în ansamblul său, în al doilea trimestru al anului, comparativ cu cel precedent, potrivit celei mai recente estimări publicate de Eurostat, biroul european de statistică. În comparație cu același trimestru din 2017, în ambele cazuri, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe țări, Malta a avut cea mai dinamică economie, cu o creștere de 1,9%, urmată de Estonia și de România, ambele cu un avans de 1,4%. Dimpotrivă, creșterea a fost mai mică în Danemarca, Grecia, Franța și Italia, toate cu o creștere de 0,2%. Spania se află la mijloc, cu o creștere de 0,6% între aprilie și iunie, față de primul trimestru.
Creşterea intertrimestrială pe ţări – Danemarca 0,2; Grecia 0,2; Franţa 0,2; Italia 0,2; Finlanda 0,3; Belgia 0,4; Regatul Unit 0,4; Germania 0,5; Austria 0,5; Portugalia 0,5; Spania 0,6.
Poliţie de frontieră europeană de circa 10.000 de agenţi cu capacitate de supraveghere pe teritoriul european şi putere de a participa la operaţiuni de repatriere ale migranţilor. La trei luni de la Consiliul European din iunie şi înainte de summit-ul şefilor de stat şi de guvern de la Salzburg, Comisia Europeană lansează o propunere în legătură cu unul dintre cele mai arzătoare dosare, migranţii. O situaţie de urgenţă care agită de mult timp cancelariile europene, în special ţările de pe malul de sud, printre care Italia, care de luni întregi bate cu pumnii în mesele rotunde europene, cerând solidaritate majoră şi împărţirea atribuţiilor în faţa şovăirii şi uşilor trântite în faţă de către unele state membre.
Crearea unei Gărzi Europene de Frontieră care să aibă ca scop consolidarea Frontex, transformând agenţia UE într-un adevărat corp de poliţie de frontieră cu o sarcină decisivă asupra repatrierilor va fi anunţată de preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker în discursul său despre situaţia Uniunii Europene, miercurea viitoare, în plenul Parlamentului de la Strasbourg. O ştire relansată de cotidianul spaniol „El Pais”, care a primit confirmare de la Bruxelles în vederea unei intervenţii, ultima avută de preşedintele Comisiei despre starea Uniunii, care se va concentra chiar pe tema migranţilor. Executivul european ar intenţiona, astfel, să transforme controlul imigraţiei ilegale într-o competenţă comunitară, după ce ultima criză migratorie, declanşată de refuzul Italiei de a permite debarcarea migranţilor, a demonstrat că gestionarea naţională a fluxurilor trebuie să fie transferată la o gestionare centralizată. Propunerea nu este nouă.
De mult timp, s-a luat în considerare o astfel de idee, care nu s-a realizat niciodată şi din cauza şovăirii mai multor ţări, îngrijorate de posibilul transfer de suveranitate. La începutul lunii iunie, cancelarul Angela Merkel a încurajat ipoteza transformării Frontex într-un corp de poliţie de frontieră „cu competenţe europene”. O lună mai târziu, la Viena, cu ocazia începerii preşedinţiei austriece la Consiliul UE, Juncker a anunţat pentru septembrie propunerea legislativă a Comisiei UE de a dota Frontex cu 10.000 de unităţi suplimentare până în 2027, consolidându-şi astfel mandatul. Şi, zilele trecute, argumentul a fost reluat şi de către Comisarul European pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos. «Este nevoie de acţiuni imediate. Măsurile pe care le vom prezenta merg în această direcţie”, a explicat comisarul, şi în vederea summit-ului de la Salzburg din 20 septembrie, unde este aşteptată o răsturnare de situaţie în modificările misiunii Sophia, şi datorită presiunii italiene.
Cetățenii și-au exprimat opinia în privința ceasurilor, acum e rândul liderilor naționali să acționeze.
Vreme de mai bine de două decenii, cetățenii și-au reglat ceasurile pentru ora de vară și cea de iarnă, sincronizați la nivelul întregii UE.
Însă o consultare a Comisiei Europene, dintr-acele pe care Bruxelles-ul le face cu regularitate, dar de obicei fără să suscite prea mult interes, pe această temă, a atras un remarcabil număr de 4,6 milioane de răspunsuri. Aproximativ 86% au declarat că vor să renunțe la schimbare și să mențină ceasurile la fel pe tot parcursul anului.
Ora de vară a fost adoptată pentru prima dată de Germania în 1916, iar apoi în doar câteva săptămâni și de Regatul Unit, pentru a se economisi energie și pentru a se permite fabricilor să lucreze mai mult în timpul primului război mondial. Practic, dându-se ceasurile cu o oră înainte vara, o oră de lumină solară de dimineață este mutată seara.
Cea mai mare parte a restului Europei a adoptat practica în anii ’70, din cauza șocului petrolier. O lege UE din 1996 cere ca toate cele 28 de state să-și dea ceasurile înainte cu o oră în ultima duminică din martie și apoi să le dea înapoi în ultima duminică din octombrie.
Acum, un sondaj la nivelul UE arată că există un larg consens pentru a se renunța la schimbare, în întreaga Europă – deși cetățenii germani par să fi participat într-un număr deosebit de mare.
Cam 76% dintre respondenți au afirmat că au experimentat efecte „negative” din cauza acestor schimbări bianuale. Avansul tehnologiei face ca argumentul economisirii energiei să-și piardă din validitate. Cercetările Parlamentului European au constatat că schimbarea orei reduce consumul de energie cu numai 0,5-2,5%, în funcție de țară.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, are prin urmare dreptate să propună renunțarea la schimbarea orei. Însă țărilor trebuie să li se permită să aleagă dacă vor adopta permanent ora de vară sau cea de iarnă, în funcție de de cum e mai convenabil pentru localizarea lor geografică.
Adoptarea actualei ore de vară pentru întreg anul nu ar fi bună pentru toți, după cum a constatat Regatul atunci când a experimentat această idee în 1968-1971, dar a renunțat la ea când a văzut că iarna răsăritul are loc la ore inacceptabil de târzii în nordul țării.
Unele țări s-ar putea folosi de acestă modificare și pentru a-și ajusta fusul orar. Spania, de exemplu, unde mulți consideră că țara e în fusul orar „greșit” de când dictatorul Francisco Franco a mutat-o cu o oră înainte în 1942, din solidaritate cu Germania lui Hitler, ar putea opta să revină în linie cu Portugalia vecină și cu Regatul Unit. Va fi important totuși să se asigure că nici o schimbarea nu va face ca Irlanda de Nord post-Brexit să fie într-un fus orar diferit de Republica Irlanda.
Propunerea dlui Juncker trebuie acum să fie transpusă în planuri formale, iar ideea va trebui să fie sprijinită și de guvernele naționale și Parlamentul European.
Însă puterea sentimentului insuflat de sondaj arată că liderii naționali ar trebui să sprijine ideea. Pentru o UE care este uneori criticată ca fiind prea detașată de realitatea cetățenilor ei, aceasta este o oportunitate de a arăta că, de data asta, acționează fix la timp.
Un număr-record de alocații germane pentru copii ajung în străinătate
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 august 2018, 13:26 / actualizat: 15 august 2018, 12:48
Germania a înregistrat o creștere accentuată – 10% de la finalul lui 2017 – a numărului de copii din afara țării care primesc alocații de la statul german. „În iunie 2018 au fost plătite alocații pentru copii pentru 268.336 de copii care trăiesc în afara Germaniei”, a declarat pentru agenția DPA un purtător de cuvânt al ministerului german de finanțe. Au beneficiat în special de ele mai mulți copii polonezi, cehi și români ai căror părinți muncesc în Germania.
Guvernele Germaniei, Italiei și Austriei afirmă că s-au angajat să coopereze intens pentru a „reduce, dacă este posibil, la zero”, imigrația ilegală în Uniunea Europeană.
„Lucrurile sunt relativ simple: cele trei (guverne) sunt de acord să pună situația în ordine” și „să transmită un mesaj clar că în viitor nu va fi posibil să calce pe solul european decât dacă cineva are dreptul la protecție”, a declarat ministrul de interne austriac, Herbert Kickl, înainte de întâlnirea cu omologii italian și german.
Este vorba despre o întâlnire tripartită dintre miniștrii justiției și de interne din Germania, Austria și Italia, care are loc astăzi în orașul austriac Innsbruck și care examinează problema „imigrației ilegale”.
Reprezentanții celor 28 de țări se vor întâlni apoi în cadrul unui Consiliu Informală al Uniunii Europene privind problemele migrației, care va discuta, printre altele, propunerea miniștrilor de la Berlin, Roma și Viena.
Întâlnirea de astăzi dintre Germania, Italia și Austria urmăreşte „împiedicarea cât mai mult cu putinţă a imigrației, chiar şi aducerea ei la zero”, a declarat Herbert Hickl, care a anunțat desfăşurarea unei întâlniri ce „caracter tehnic” și care va reuni reprezentanți ai celor trei țări pe 19 iulie la Viena.
Din partea Italiei, Matteo Salvini a declarat că „de acum înainte” cele trei țări vor conlucra pentru a „reduce plecările (din afara Europei), debarcările pe teritoriul european și decesele (în Marea Mediterană)”.
Salvini a adăugat că Italia „nu poate continua să fie singurul punct de sosire pentru refugiați” și că Roma trebuie să „reducă problema, costurile economice și sociale ale imigrației”, care nu mai pot fi susținute de țară.
Germanul Horst Seehofer a subliniat că „nu traficanții de fiinţe umane sunt cei care decid ce țări ar trebui să găzduiască persoanele”, nici care state ar trebui să acorde statutul de azil.
„Această chestiune este pe deplin convergentă între noi și acum așteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avromopoulos, care ne va spune cum va aborda Comisia Europeană noua poziție privind politica în domeniul migrației”, a declarat Seehofer. (Agenţia Lusa)
Joi, 12 iulie, în Comisia IMCO (Piața Internă și Protecția Consumatorilor) a PE, s-a votat raportul privind alocarea Bugetului UE pentru anul 2019.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a fost raportor din umbră în acest subiect și, la propunerea sa, IMM-urile au obținut un succes evident, căci la liniile bugetare pe proiectele pilot s-a adoptat amendamentul bugetar prin care se alocă 800.000 de euro în plus față de propunerea Comisiei pentru Susinerea cheltuielilor pentru competitivitatea intreprinderilor mici și mijlocii (COSME). Maria Grapini a reconfirmat faptul că lupta sa pro IMM-uri nu este una surdă, că Europa ia în calcul propuneri ori de câte ori acestea sunt serioase și reprezentate profesionist, precum cea din Comisia IMCO.
Europarlamentarul a mai avut propuneri, votate joi, la IMCO, legate, spre exemplu, de necesitatea susținerii competitivității mai puternice și de alocarea fondurilor necesare pentru transformările inerente, impuse de intrarea în era digitală. Maria Grapini a atins și problema produselor neconforme, astfel că în raport, la propunerea sa, găsim și necesitatea alocarii resurselor bugetare necesare pentru ca supravegherea pieței să fie una eficientă și coordonată, în vederea sporirii siguranței consumatorilor.
Raportul de joi, la care românca Maria Grapini a fost raportor din umbră, se referă și la necesitatea de a recomanda Comisiei Europene susținerea programelor de informare a cetățenilor despre drepturile și modalitatea de acțiune, atunci când aceste drepturi sunt încălcate, dar și de a saluta majorarea creditelor din proiectul de buget 2019 cu privire la protejarea intereselor consumatorilor/îmbunătățirea siguranței și informării acestora. Nu în ultimul rând, unul dintre amendamentele depuse la Comisia IMCO impune introducerea nevoii de corelare a tuturor programelor pentru Piața Internă cu Regulamentul General al UE privind protectia datelor personale.
“Sper ca și IMM-urile din România să beneficieze de acești bani! Autoritățile naționale au obligatia informării cetățenilor și a mediului economic. Eu sper că mesajul meu de astăzi este important și îmbucurător!”, a declarat, de la Bruxelles, europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini.
Accesul cetăţenilor non-UE în blocul comunitar se înăspreşte
Publicat de Camelia Teodosiu,
9 iulie 2018, 13:18 / actualizat: 10 iulie 2018, 13:21
Cetăţenii din ţări non-UE scutiţi de obligaţia de a deţine viză vor fi obligaţi să obţină o autorizaţie înainte de a călători în UE, conform noilor reguli votate joi de către europarlamentari, arată un comunicat al Parlamentului European.
Cu 494 voturi pentru, 115 împotrivă şi 30 de abţineri, europarlamentarii au adoptat un nou Sistem european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile. Noul sistem prevede controale avansate asupra călătorilor care nu au nevoie de viză, urmând să nu le permită accesul celor care ar putea prezenta riscuri de securitate şi epidemice.
Astfel, cetăţenii celor peste 60 de state scutite de viză de intrare în UE vor avea obligaţia de a completa un formular electronic înainte de a călători în blocul comunitar. Ei vor completa date referitoare la documentul de călătorie (valabilitate, ţară emitentă), adresa de domiciliu şi date de contacţ precum şi prima ţară de intrare în UE. Autorizaţia de călătorie va costa 7 euro – este gratuită pentru persoanele sub 18 ani şi peste 70 de ani – şi va fi valabilă pe o perioadă de 3 ani, sau până la data de expirare a documentului de călătorie, arată un comunicat al Parlamentului European.
Solicitantul va mai fi obligat să informeze autorităţile despre eventuale condamnări pentru infracţiuni grave (de exemplu terorism, exploatare sexuală a copiilor, trafic de droguri sau persoane, crimă sau viol), despre şederi în zone de conflict sau război şi despre decizii administrative anterioare prin care i s-a solicitat să părăsească o ţară, toate acestea referindu-se la o perioadă de zece ani. În cazul infracţiunilor de terorism, perioada va fi extinsă la 20 de ani şi se vor solicita clarificări suplimentare referitoare la data condamnării şi ţară.
Fiecare solicitare va fi analizată automaţ interogând toate bazele de date relevante, pentru a verifica, printre altele, dacă documentul de călătorie utilizat este pierdut sau furat şi dacă respectiva persoană este căutată pentru a fi arestată. În cazul găsirii unor informaţii relevante în bazele de date la verificarea documentelor, sau al unui răspuns pozitiv la întrebările legate de cazier judiciar, călătorii în zone de conflict sau solicitări de părăsire a unei ţări, datele vor fi verificate manual şi se va evalua individual riscul de securitate, migraţie sau epidemic, arată comunicatul.
Potrivit comisarului european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics, în prezent este nesigur că bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 va fi adoptat până la începutului anului 2019. În cadrul unei emisiuni difuzate de postul ungar de radio Inforadio, Tibor Navracsics a declarat că dezbaterea proiectului bugetului abia acum începe, dar multe ţări membre ale UE au ameninţat deja că se vor folosi de dreptul de veto pentru a bloca acest proiect. Unele state membre vechi ale UE resping propunerea Comisiei Europene privind creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul UE în vederea acoperirii golului financiar lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual, precum şi a cheltuielilor uriaşe pentru migraţie. Mai multe ţări central-europene sunt nemulţumite din cauza diminuării fondurilor acordate pentru programe de coeziune şi multe ţări resping modificarea politicii agricole comune, a mai afirmat comisarul european, care a adăugat: Dacă bugetul UE pentru perioada 2021-2027 nu va fi adoptat până în anul 2019, viitorul cadru financiar multianual ar putea fi subiect de campanie electorală – pe lângă migraţie – pentru alegerile pentru Parlamentul European, şi ar putea fi periclitată şi accesarea fondurilor europene în 2021.
Publicat de Camelia Teodosiu,
15 iunie 2018, 08:36 / actualizat: 15 iunie 2018, 13:23
Programul va reuni finanţarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
Pentru următorul buget pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia propune crearea programului InvestEU, pentru a grupa sub aceeași cupolă finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Cu InvestEU, Comisia va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.
Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Foto: foto: Camelia Teodosiu
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018:
Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).
Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.
Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.
Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.
Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.
Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.
Siguranța dronelor / Regulile aviației civile. Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.
Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.
Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53
Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez
În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.
Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.
Fără o „uniune a datoriei”
Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.
Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.
În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.
Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.
Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.
Summitul UE – Balcanii de Vest şi multiplele manifestări organizate în paralel la Sofia timp de trei zile săptămâna trecută, de miercuri până vineri, au reliefat impasul de ansamblu al politicii europene în regiune, dar şi punctele de vedere divergente pe care statele occidentale le au faţă de această regiune. Cei care au urmărit summitul au rămas dezamăgiţi deoarece au înţeles că în realitate perspectiva europeană a celor şase din Balcanii de Vest (FRI Macedonia, Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Bosnia-Herţegovina) este cel puţin foarte îndepărtată – dacă nu chiar mai rău. În timpul reuniunii de joi, ţările care au afişat cele mai serioase opoziţii la posibilitatea unei noi extinderi au fost Franţa şi Olanda. Argumentele de bază ale francezilor şi olandezilor sunt ultimele extinderi ale UE care au creat un dezechilibru între Est şi Vest. Exemplul cel mai caracteristic sunt considerate ţările de la Vişegrad, în special Ungaria şi Polonia care, în esenţă, anulează progresul în gestionarea unor probleme, cum ar fi cea a refugiaţilor.
Summitul din iunie
Obiecţii concrete, dar şi îngrijorări mai generale ale marilor state din Occident cu privire la crima organizată din Balcanii de Vest sunt de asemenea o frână pentru perspectiva de aderare a celor şase state. La summitul din iunie se va decide parcursul Albaniei şi al FRI Macedonia. Atunci, după cum a explicat pentru ziarul nostru comisarul pentru extindere Johannes Hahn (la un dineu cu ziarişti europeni desfăşurat miercuri la Sofia), se va decide, într-adevăr, parcursul celor două ţări, dar într-un mod care este departe de a duce la o direcţie fără obstacole şi în linie dreaptă spre Europa. Dimpotrivă, parcursul lor va fi analizat foarte sever şi în multe etape complicate. În primul rând, Bruxelles-ul doreşte să evite cu orice chip reluarea unui scenariu Bulgaria-România care au fost integrate în Europa sub un regim de monitorizare sporită.
Pentru Tirana şi Skopje există o dată estimată pentru începerea negocierilor de aderare (2023) care ar duce la mult dorita intrare în UE în 2025. Va trebui însă pentru început să se realizeze o examinare a acquis-ului comunitar pentru ţările respective. Practic, înseamnă că în luna iunie, Albania şi FRI Macedonia vor primi o recomandare pozitivă pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Experienţa cea mai recentă este cea a Croaţiei, pentru care negocierile de aderare au durat aproape opt ani. Este absolut clar că pentru Albania şi FRI Macedonia, negocierile vor dura mai mult.
Prin urmare, chiar dacă Skopje şi Tirana primesc în luna iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare, finalizarea lor va fi o altă chestiune. În linii generale, în Comisia Europeană există concepţia următoare: dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să primească o invitaţie în luna iunie, atunci acest lucru o va afecta şi pe cealaltă. Dacă însă FRI Macedonia primeşte invitaţie în luna iunie, atunci ar putea fi şi în beneficiul Albaniei care a fost subiectul cel mai dificil la summitul desfăşurat al Sofia în urmă cu câteva zile. Mai ales Franţa consideră că o combatere eficientă a mafiei din Albania este o precondiţie pentru „deschiderea” negocierilor de aderare.
Însă din partea Comisiei se subliniază că politica uşilor deschise este mai eficientă decât perpetuarea aşteptării. „Fie vom exporta stabilitate, fie vom importa instabilite” a spus pentru ziarul nostru Hahn, semnalând că analizarea situaţiei generale arată că – în ciuda problemelor existente- fiecare dintre ţările din regiune au făcut progrese, în special în comparaţie cu doi sau cu mai mulţi ani în urmă. Chiar dacă recunoaşte că în regiune acţionează influenţe externe, Hahn apreciază că „principala sursă de instabilitate se află chiar în interiorul regiunii”. Astfel că în ciuda unei atitudini generale pozitive, Comisia Europeană rămâne ataşată principiului inexistenţei unor probleme bilaterale. „Nicio ţară nu va intra în UE dacă anterior nu şi-a rezolvat diferendele bilaterale cu vecinii” a explicat Hahn, subliniind: „Nerezolvare echivalează cu neparticiparea”.
Europarlamentarul român Gabriela Zoană, în calitatea sa de membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a găzduit la Bruxelles Conferința europeană cu tema “Rolul politicii de coeziune a Uniunii Europene în politica de sănătate publică a statelor membre. Exemple de bune practici”, conferință care a continuat cu o vizită de lucru la Spitalul CHU Brugmann, cu sprijinul primarului Bruxelles-ului , d-nul Philippe Close. Evenimentul s-a bucurat de participarea Excelenței Sale, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, doamna Ambasador Luminița Teodora Odobescu, a șefului Misiunii României în Belgia, d-nul Dragoș Bănescu, a directorului medical al Spitalului CHU Brugmann din Bruxelles, d-nul Jean Bernard Gillet, europarlamentarului italian Elena Gentile, membră în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, manageri de spitale, medici și personal medical din România și Belgia, persoane cu atribuții decizionale și consultative de la nivelul Parlamentului European și Comisiei Europene și personal cu atribuții de decizie din domeniul sănătății din întreaga Uniune Europeană.
Conferința s-a dorit a fi un punct de reper pentru schimbul de experiență între cei care contribuie la crearea legilor la nivelul Uniunii Europene și practicienii din domeniul medical, dar și între medicii și managerii de spitale români și cei europeni. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre finanțarea din bani europeni a sistemelor de sănătate din România, Belgia, Italia și a celorlalte state membre, despre oportunitățile pe care acum tinerii medici le au în România, despre obiectivele de investiții realizate din fonduri europene, despre cele 3 spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova, despre cursurile de pregătire și perfecționare profesională a peste 60.000 de medici și personal medical din România. Programul în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 are alocat un buget de 449,4 milioane de euro și 23 de domenii de prioritate.
”Îmi doresc să continuăm astfel de evenimente, iar feedback-ul pe care l-am primit de la participanții la această conferință a fost unul pozitiv. Medicii români sunt extrem de apreciați peste hotare, iar eu una pot spune cu certitudine acest lucru în urma discuțiilor pe care le-am purtat în cadrul conferinței, ceea ce înseamnă că sistemul universitar și sistemul medical românesc creează în continuare profesioniști care pot să activeze oriunde în Uniunea Europeană. Ceea ce ne dorim cu toții este ca medicii noștri să nu mai plece peste hotare, iar pentru aceasta, așa cum am văzut, Guvernul României a luat câteva măsuri care să contribuie la încurajarea tinerilor medici pentru a rămâne în țară – creșterea salariilor în domeniul medical, demararea construirii unor spitale regionale și îmbunătățirea politicilor publice de sănătate”, a declarat europarlamentarul Gabriela Zoană la finalul conferinței de marți.
Vizita la Spitalul Bruggman de miercuri, 23 Mai, a fost una care s-a axat pe bunele practici aplicate de către managerul Francis De Dree în ceea ce privește administrarea spitalului și pe înțelegerea de către oaspeții acestuia a procedurilor administrative și medicale care ajută în oferirea cât mai rapidă și la standarde cât mai înalte a celor mai bune servicii medicale pacienților.
”Construcția de spitale și asigurarea infrastructurii acestora prin echipamente de ultimă generație cu ajutorul fondurilor de coeziune reprezintă o opțiune importantă și o resursă pentru sănătatea românească. Putem oferi servicii la standarde europene și în sistemul medical de stat din România construind spitale noi sau dotând cu echipamente performante și cu tehnologie recentă secțiile spitalelor existente”, a mai adăugat Gabriela Zoană.
În luna iunie va fi lansată etapa a doua pentru proiectele dedicate screening-urilor – aprox. 200 de milioane de euro – pentru diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân, diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare, îngrijirea gravidei și copilului, etc.
Programul face parte din campania națională de screening, finanțată din fonduri europene, propusă de Guvernul României, la preluarea mandatului. În cadrul acestei campanii, aprox. 1,5 milioane persoane, adulți și copii, vor beneficia de servicii de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament pentru principalele patologii.
Publicat de Camelia Teodosiu,
23 mai 2018, 09:39 / actualizat: 25 mai 2018, 13:30
România, Bulgaria și Croația vor în Euroland. Țările cu monedă proprie vor fi la periferia Uniunii.
Nouă țări ale UE – peste un sfert din economia și populația întregii Comunități – rămân astăzi în afara zonei euro. „Acesta este un grup de care toți în Uniune ar trebui să țină seama” – recunoaște în discuția cu „Rz” Damiel Gros, directorul prestigiosului institut CEPS din Bruxelles.
Dar zilele unui asemenea plan sunt deja numărate. Guvernul român al premierului Viorica Dăncilă tocmai a anunțat că până la sfârșitul anului va adopta un plan detaliat privind primirea țării în zona euro. Mai înainte, același lucru l-a făcut Croația. Iar Bulgaria peste câteva luni va intra în mecanismul monetar european, antecamera de doi ani înainte de primirea monedei comune. Pierre Moscovici, comisarul UE pentru probleme monetare, a promis că bulgarii vor fi următorii primiți în Euroland.
Peste mai puțin de un an, în 29 martie 2019, în afara Uniunii se va găsi Marea Britanie. Este cea mai mare țară care va rămâne cu moneda proprie.
Când toate acestea se vor întâmpla, euro nu va fi folosit numai de cinci țări ale UE: Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia și Ungaria, adică abia a șasea parte a populației Uniunii și a opta parte a economiei ei.
„Aceste țări se vor afla la periferia Comunității, Polonia nu are potențialul, pentru a prelua de la Marea Britanie rolul de avocat al statelor cu monedă proprie” – consideră Gros.
Și nu se termină aici schimbarea echilibrului în Uniune. Suedia și Danemarca analizează în mod serios intrarea în dimensiunea crucială a structurii Eurolandului – uniunea bancară (pot intra în ea și țările din afara zonei euro).
„Un astfel de pas ar avea sens și pentru Polonia, pentru că majoritatea băncilor care funcționează aici provin din Europa occidentală. Sistemul financiar va avea baze mai sigure” – spune pentru „Rz” Zsolt Darvas, expert la Institutul Bruegel din Bruxelles. În opinia sa, încă de pe acum unele decizii economice în Uniune sunt luate în grupul miniștrilor de finanțe ai statelor zonei euro (așa-zisul Eurogrup), apoi vor fi doar aprobate de către întreg Consiliul UE (Ecofin).
„Zona euro este astăzi construită pe baze solide și asigură protecție în fața crizelor financiare, iar acestea pot lovi inopinat chiar țările cu economie stabilă. Aș sfătui Polonia să intre în zona euro” – spune Gros.
La fel ca guvernele ceh și ungar, guvernul polonez nu are însă astfel de planuri. Ar trebui de altfel să schimbe mai întâi atitudinea opiniei publice: 57% din polonezi sunt împotriva adoptării euro, și numai 36% pentru.
Acordul UE-Turcia nu mai funcționează şi creşte numărul migranţilor care sosesc atât pe mare, cât și pe uscat
Publicat de Camelia Teodosiu,
22 mai 2018, 09:45 / actualizat: 25 mai 2018, 13:29
“Situația rămâne fragilă”. Comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, nu ascunde acest lucru. În ultimii ani au fost realizate unele progrese, dar nu destul de multe pentru a putea spune că s-a găsit o soluţie la spinoasa problemă a gestionării fenomenului migrației. Ultimele cifre furnizate de Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate în gestionarea fluxurilor demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată. Marţi, comisarul Avramopoulos a cerut Italiei să nu schimbe politicile de imigrare.
Acordul cu Turcia nu mai funcţionează?
În 2016, UE și Turcia au semnat un pact pentru a opri sosirile migranților. Comparativ cu atunci, numărul solicitanților de azil “continuă să fie foarte mic”, ceea ce înseamnă că acordul a funcționat. Numai că acum pare să nu mai funcționeze. Funcţionarii de la Bruxelles au observat că „începând cu luna martie a anului 2018, numărul sosirilor din Turcia a înregistrat o creștere semnificativă, atât pentru insulele grecești (9.349 de la începutul anului 2018) cât și pentru frontiera terestră (6.108 până în prezent).“ În special aici, numărul cetățenilor din afara UE a crescut de nouă ori comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Un adevărat semnal de alarmă.
A crescut şi numărul migranţilor proveniţi din zona Balcanilor de vest?
Solicitanții de azil nu ajung în UE doar prin traseul din estul Mediteranei, mai există şi ruta balcanică, cea închisă teoretic de către UE printr-un efort diplomatic și economic. Executivul UE nu poate să nu recunoască că da, “în general situația de-a lungul traseului Balcanilor de Vest s-a stabilizat”, însă în același timp “în ultimele luni au fost raportate mai multe deplasări prin Albania, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina”. Sunt semnale care nu trebuie subestimate, iar multe persoane pariază pe faptul că liderii UE care se vor întâlni miercuri seara la Sofia pentru summitul Balcanilor vor discuta acest subiect cu partenerii din zonă.
În Italia s-au înregistrat mai puţine debarcări
Mai există apoi ruta centrală mediteraneană, cea care priveşte îndeaproape Italia. Aici, în primele luni ale acestui an, s-a înregistrat o reducere de 77% a debarcărilor comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului 2017. O veste bună pentru autoritățile italiene, veste care riscă să se transforme însă într-un clasic bumerang. Deoarece în cazul în care țara nu ar mai fi considerată în situație de urgență, consecinţa directă ar fi o ulterioară dezangajare a partenerilor europeni. Apropo de Europa: autorităţile de la Bruxelles reamintesc faptul că UE a dat o mână de ajutor. Împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în 2018 au fost efectuate repatrieri voluntare din Libia pentru 6.185 de oameni, persoane care nu s-au îmbarcat de pe coastele italiene. Impresia este însă că în țară nu sunt percepute toate aceste progrese, în timp nemulțumirea generală față de rezistența unor state membre de a se ocupa de o parte a solicitanților de azil care sosesc în Italia creşte din ce în ce mai mult.
UE insistă asupra reformei sistemului comun de azil
Avramopoulos insistă asupra necesităţii de a reforma până în luna iunie sistemul comun de azil. Este, probabil, unul dintre ultimii care refuză să accepte faptul că reforma Regulamentului Dublin, sistemul juridic al mecanismului gazdă al UE, nu va funcţiona în aceşti termeni. „Situația continuă să fie fragilă, iar munca noastră este departe de a fi terminată“, repetă Comisarul. De-aici şi invitaţia adresată tuturor de a trimite “urgent” oameni şi instrumente de frontieră pentru operațiunile Pazei de Coastă și a graniței europene, dar şi de a „ajunge până în luna iunie la un acord privind reforma noastră în materie de azil.“ Cadrul situației „ne amintește că nu mai avem nici un moment de pierdut.“ Numai că statele nu urmează Comisia. Fapt demonstrat de lipsa de resurse din Fondul fiduciar pentru Africa, conceput special pentru a investi în continent astfel încât să se prevină plecările. Lipsesc 1,2 miliarde de euro, resurse promise de capitalele europene care nu şi-au ţinut însă cuvântul.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 21 – 27 mai
Publicat de Camelia Teodosiu,
21 mai 2018, 15:27 / actualizat: 25 mai 2018, 13:37
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 21 – 27 mai:
Mark Zuckerberg. Președinții și liderii grupurilor politice se vor întâlni, în cadrul Conferinței președinților Parlamentului European, cu fondatorul și CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, marți, la ora 18.45 (ora României), pentru a discuta despre utilizarea datelor personale ale milioane de utilizatori Facebook din UE. După întâlnire, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va informa media cu privire la discuții. Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare vineri, 25 mai. (Marţi)
Un an până la alegerile europene din 2019 – Un eveniment special de presă al președintelui PE Antonio Tajani va avea loc miercuri, la ora 11:30 (ora României). Antonio Tajani va marca începutul numărătoii inverse de 365 de zile pentru următoarele alegeri europene, care vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019, și va comenta rezultatele celui mai recent sondaj de opinie de tip Eurobarometru care va fi lansat în aceeași zi. (Miercuri la ora 11:30)
Eurobarometru 2018. Rezultatele unui sondaj de tip Eurobarometru, care măsoară nivelul de sprijin al cetățenilor pentru Uniunea Europeană și, în special, pentru Parlamentul European, vor fi anunţate miercuri. Sondajul se referă, printre altele, la subiectele campaniei electorale și la opiniile privind votarea și partidele politice noi și emergente. (Miercuri)
Taxarea rutieră în UE. Principii de taxare rutieră actualizate la nivelul UE vor fi votate în cadrul Comisiei pentru transporturi. Acestea au ca scop creșterea transportului rutier mai curat și asigurarea unui tratament echitabil pentru utilizatorii drumurilor şi includ o propunere de introducere treptată a taxelor bazate doar pe distanțe, în locul celor bazate pe timp. Aceste reguli se vor aplica atunci când o țară a UE are deja sau decide să introducă tarife pentru transportul rutier. (Joi)
Bugetul UE în 2019. Comisarul pe Buget, Günther Oettinger, va prezenta proiectul de buget anual al UE pentru 2019 Comisiei pentru bugete. Prioritățile deputaților europeni, stabilite în martie, sunt creșterea, inovarea, competitivitatea, securitatea, combaterea schimbărilor climatice, tranziția la energia regenerabilă și migrația. (Miercuri)
Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile din plenul din luna mai de la Strasbourg, printre altele privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping și subvenționate din țările terțe, reintegrarea lucrătorilor care se recuperează în urma accidentărilor și bolilor, funcționarea spațiului Schengen și impactul delocalizării asupra lucrătorilor și regiunilor. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat și de guvern ai UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu premierul luxemburghez, Xavier Bettel. În cele din urmă, președintele Guineei Alpha Condé și președintele Columbiei Juan Manuel Santos Calderón vor avea intervenţii în plen.
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va deschide marți un seminar de presă despre alegerile europene din 2019 și va deschide miercuri evenimentul „One Year to Go”. Președintele PE se va întâlni, de asemenea, cu președintele Gambiei, Adama Barrow, miercuri. În ziua următoare, va participa la evenimentul pentru cea de-a 60-a aniversare a Comitetului Economic și Social European.
„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.
Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.
Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.
În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.
La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.
Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.
Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.
Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.
Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.
Investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre ale UE pentru combaterea bolilor cronice
Publicat de Camelia Teodosiu,
18 mai 2018, 08:19 / actualizat: 25 mai 2018, 13:28
Daciana Sârbu cere Comisiei Europene investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre pentru combaterea bolilor cronice
Bolile cronice – precum diabetul, cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau respiratorii – reprezintă principala cauză a mortalității în Europa, fiind responsabile pentru 86% dintre decese. Strategiile Comisiei Europene trebuie să pună un accent mult mai mare pe prioritățile în domeniul sănătății și să includă obiective concrete în privința combaterii bolilor cronice, a subliniat eurodeputata Daciana Sârbu astăzi la Bruxelles, în calitate de gazdă a conferinței pe tema bolilor cronice organizată de ECDA (European Chronic Disease Alliance).
Prevenția ar trebui să se bucure de un rol principal în cadrul acestor strategii, în condițiile în care printre factorii de risc ai bolilor cronice se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, a subliniat eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Sănătate publică din Parlamentul European.
“Ne confruntăm cu o adevărată criză generată de impactul bolilor cronice în Uniunea Europeană. Foarte mulți oameni sunt afectați, și numărul lor va continua să crească, din moment ce se acționează prea puțin la nivelul prevenției, prin măsuri care să vizeze factorii de risc ce țin de stilul de viață nesănătos. E nevoie de investiții serioase în prevenție, precum și în tratament și îngrijire, în cercetare și inovare. Reducerea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele UE, dar și în interiorul acestora, trebuie să reprezinte de asemenea o prioritate. Este important ca instituțiile europene să colaboreze cu cele naționale, cu organizațiile pacienților, cu experții din domeniul medical pentru a găsi soluții”, a subliniat Daciana Sârbu.
Eurodeputata a lansat, cu acest prilej, Manifestul organizațiilor europene ce activează în domeniul bolilor cronice – un apel adresat Comisiei Europene pentru tratarea sănătății ca prioritate și obiectiv central în anii următori, cu accent special pe lupta împotriva bolilor cronice.
Manifestul cere elaborarea unui cadru structurat al Uniunii Europene în domeniul gestionării bolilor cronice, dezvoltat în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile societății civile, dar și cu reprezentanții altor sectoare precum agricultura și mediul. Se mai solicită Comisiei și finanțare sporită, cu ținte clare, care să vizeze acțiuni pentru combaterea bolilor cronice, precum și stabilirea unei Zile europene de conștientizare a bolilor cronice, pentru creșterea informării publice și a educației în privința acestora.
Pescuitul recreativ maritim în atenţia Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 mai 2018, 08:17 / actualizat: 25 mai 2018, 13:27
Pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat, acum două zile, raportul eurodeputatei liberale Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 împotrivă.
”Am propus și am lucrat acest raport de inițiativă deoarece la nivelul Uniunii avem din ce în ce mai multe discuții cu privire la importanța economică și socială a pescuitului recreativ maritim, dar și cu privire la impactul asupra stocurilor de pește pe care această activitate o are. Trebuie subliniat faptul că domeniul de aplicare al raportului se referă doar la pescuitul recreativ maritim, care se află într-o situație duală. Această activitate este reglementată la nivelul statelor membre, fiind de competența acestora și nu a Uniunii Europene. În același timp, pescuitul recreativ maritim vizează aceleași stocuri de pește capturate și de pescuitul comercial sau artizanal, stocuri ce se află sub reglementarea Uniunii. Din păcate, nu avem date complete cu privire la acest impact, nu avem date complete cu privire la importanța economică a acestei activități, deși pescuitul recreativ maritim este inclus din ce în ce mai mult în planurile multianuale sau în planurile de urgență”, a explicat Norica Nicolai (MEP, ALDE) motivul pentru care a promovat acest subiect.
În consecință, raportul adoptat cere explicit statelor membre să își îndeplinească obligația de a culege datele necesare, cere Comisiei Europene să evalueze din toate punctele de vedere această activitate și să prezinte argumente dacă pescuitul recreativ maritim trebuie sau nu să fie inclus în Politica Comună în domeniul Pescuitului și astfel să devină o competență a Uniunii Europene.
***
În aceeași ședință a Comisiei Parlamentare pentru pescuit, a fost adoptat și raportul privind un sector durabil și competitiv al acvaculturii europene, unde eurodeputata Norica Nicolai, ca urmare a unui dialog constructiv cu Romfish, a reușit să promoveze o serie de amendamente de importanță majoră pentru România și pentru industria de piscicultură din țara noastră.
”Amendamentele pe care le-am depus, vizând sprijinirea sectorului piscicol din România, dar nu numai, au fost adoptate. O mare reușită o consider în același timp aprobarea, cu o diferență de un vot, a amendamentelor ce au eliminat din acest raport paragraful referitor la condiționarea accesului la Fondurile Europene pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) de îndeplinirea a cel puțin 50% din obiectivele definite în planurile strategice naționale”, a subliniat vicepreședinta grupului ALDE din Parlamentul European.
CALCULE ŞI CONDIŢII PRIVIND NOUL BUGET AL UNIUNII EUROPENE
Publicat de Camelia Teodosiu,
10 mai 2018, 11:00 / actualizat: 11 mai 2018, 7:42
Ar trebui Uniunea Europeană să-și sancționeze membrii iliberali? (editorial)
Este o chestiune de evidentă iritare și îngrijorare pentru membrii mai vechi ai UE faptul că unii dintre membrii mai nou din Europa Centrală sfidează flagrant valorile democratice occidentale pe care teoretic și le asumaseră odată cu aderarea. Și cu atât mai mult e iritant faptul că Polonia și Ungaria, cele două state care violează cel mai vizibil normele, sunt printre cei mai importanți destinatari ai subvențiilor Uniunii.
Deloc surprinzător atunci, cum scria în acest ziar și Steven Erlanger, că brațul executiv al UE, Comisia Europeană, a început să discute condiționarea subvențiilor din bugetul pe următorii șapte ani (începând cu 2021) de statutul justiției statelor membre. Ideea este aceea că, prin concentrarea pe independența justiției ca precondiție pentru o gestionare adecvată a fondurilor, se va evita impresia că Bruxelles-ul își impune valorile sale unor state independente.
Este un concept tentant. Finanțarea europeană este importantă pentru țările Europei Centrale. Reprezintă 61% din cheltuielile pe infrastructură din Polonia și 55% în Ungaria; creșterea economică alimentată de UE a fost un factor major care a determinat popularitatea premierului ungar Viktor Orban.
Dar nu este o idee foarte bună. Sancțiunile financiare au un istoric neconvingător în ce privește modificarea comportamentelor unor regimuri. Rusia se află sub sancțiuni tot mai stricte încă din martie 2014, dar Vladimir Putin nu și-a schimbat comportamentul câtuși de puțin.
Și oricum, când vor fi prezentate sancțiunile, ele vor încuraja opinia multora din țările fostului bloc sovietic cum că ei ar fi cetățeni de clasa a doua în UE. Jaroslaw Kaczynski al Poloniei și dl Orban al Ungariei își fac amândoi capital politic pe baza acuzațiilor că istoria, identitatea și valorile tradiționale ale țărilor lor s-ar afla sub atacul unui Occident liberal, desfrânat, care crede că le știe pe toate – și, mai specific, sub atacul unei birocrații anonime de la Bruxelles. Nu există nici un dubiu că ei se vor folosi de orice sancțiuni drept dovadă suplimentară în acest sens și pretext de a-și consolida propriul regim. Orice tentativă de a determina care sisteme judiciare sunt inadecvate se va transforma rapid într-o păruială politică pe tema standardelor și definițiilor diferite.
Nimic din toate acestea nu înseamnă că liderii din Europa Centrală sau de oriunde sunt liberi să se comporte după bunul lor plac. UE este obligată, și are tot dreptul, să le ceară tuturor statelor sale membre să adere la standardele ei democratice, indiferent ce istorie au în spate.
Însă acest lucru trebuie realizat prin convingerea cetățenilor noilor state membre că drepturile, demnitatea și statutul lor de cetățeni europeni în toată puterea cuvântului sunt călcate în picioare atunci când demagogii populiști le restricționează libertățile ori statul de drept. Mecanismul deja existent al UE pentru pedepsirea țărilor care se îndepărtează prea mult de restul blocului poate că este lipsit de colți autentici, însă votul din noiembrie al Parlamentului European pentru declanșarea procedurii împotriva Poloniei a oferit sprijin opozanților politicilor iliberale ale dlui Kaczynski. Blocul european a avut de asemenea un oarecare succes și cu mecanismul de cooperare și verificare instituit pentru a monitoriza și ajuta eforturile Bulgariei și României de a se lupta cu corupția lor endemică. Astfel de eforturi trebuie să fie extinse și consolidate.
Transferul avuției de la bogați la săraci în interiorul Uniunii nu a fost niciodată conceput drept o pomană, ori răsplată, ci ca o cale de a ridica nivelul economic al noilor membri, spre beneficiul întregului bloc. Stabilirea unor condiții politice pentru acordarea subvențiilor ar risca să realizeze fix opusul – încetinirea dezvoltării, alienarea populației, consolidarea puterii conducătorilor populiști și adâncirea fisurilor deja existente în cadrul Uniunii.
Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE
Publicat de Camelia Teodosiu,
9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02
Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.
Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.
Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei şi a taxei digitale
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01
Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.
Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.
În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.
Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a mulţumit României, Bulgariei şi Greciei pentru sprijinul puternic acordat Serbiei pe drumul său european, şi a transmis că Serbia doreşte să fie următoarea ţară care aderă la UE.
La conferinţa comună de presă de la Bucureşti, unde a participat la o întâlnire cu premierii României, Bulgariei şi Greciei, s-a anunţat şi formarea unui Grup de lucru din care să facă parte miniştrii transporturilor şi comunicaţiilor.
După cum a explicat Vucic, acest Grup de lucru ar urma să lucreze la concretizarea proiectelor convenite, ca o pregătire pentru Summitul 16 + 1 care va avea loc în Bulgaria pe data de 6 iulie, mai devreme decât de obicei.
Vučić a subliniat că Serbia are schimburi comerciale extinse cu Bulgaria, România şi Grecia, şi că se înregistrează creşterea numărului de turişti din aceste ţări în Serbia, dar şi al turiştilor din Serbia în toate cele trei ţări.
Preşedintele Vučić a subliniat importanţa reuniunii de la Bucureşti, reiterând că Serbia este singura ţară din cele patru care nu este membru UE, şi cu atât mai semnificativă este susţinerea Greciei, României şi Bulgariei pe drumul european al Belgradului.
Liderul sârb a mai transmis că Serbia va susţine şi va ajuta în mod sincer cele trei ţări cu tot ceea ce poate şi că aşteaptă o susţinere şi mai mare din partea Bucureştiului, Atenei şi Sofiei pe drumul său european.
„Doresc să ne ajutaţi, deoarece şi noi v-am ajuta dacă am fi în locul vostru, căci dorim să fim următoarea ţară care va deveni membru al UE, şi fără susţinerea voastră puternică nu putem face acest lucru”, a subliniat Vučić.
Preşedintele a menţionat că este satisfăcut de discuţiile concrete şi de acordurile discutate, a amintit că s-a discutat despre autostrada Timişoara-Belgrad, de autostrada spre Bulgaria, apoi de cea spre Skoplje, dar şi despre modernizarea liniei de tren Niš-Dimtrovgrad, despre conslidarea infrastructurii digitale…dar şi despre soluţionarea unor probleme cum ar fi cea de la Porţile de Fier.
„Cred că vom reuşi să soluţionăm toate acestea cu succes. Serbia e interesată de o colaborare constantă pe mai departe în această formulă de 4”, a conchis Vučić.
Deșeurile menajere: mai multă reciclare, mai puțină depozitare
Publicat de Camelia Teodosiu,
18 aprilie 2018, 08:15 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:22
Eurodeputaţii au adoptat miercuri, 18 aprilie, o nouă legislaţie ce stabileşte ţinte mai ambiţioase pentru reciclarea deşeurilor în statele membre UE. Conform textului adoptat, până în 2025, cel puțin 55% din deşeurile municipale (din gospodării și de la companii) trebuie reciclate. Ţinta va creşte la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. Un procent de 65% din ambalaje va trebui să fie reciclat până în 2025 şi de 70% până în 2030. Ţinte separate sunt specificate pentru diferite ambalaje, cum ar fi hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalul și lemnul.
Textul trebuie să fie aprobat formal de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.
„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.
Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului
Publicat de Camelia Teodosiu,
5 aprilie 2018, 08:56 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:18
La nivelul Parlamentului European a fost înfiinţată, anul trecut, o comisie specială care are ca obiectiv combaterea terorismului şi care a evaluat dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul European, subliniind posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile împotriva terorismului.
Principalele elemente pe care s-a concentrat această Comisie specială, sunt:
implementarea măsurilor de gestionare a granițelor externe
deficiențele în schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între statele member
interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
impactul legislației europene anti-teroriste
spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată
practicile eficiente pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi aeroporturile și gările
Această Comisie trebuie să elaboreze un raport cu propuneri de corectare a deficienţelor existente în funcţionarea organismelor de luptă împotriva terorismului, ne declară Doru-Claudian Frunzulică singurul deputatul român şi unul din cei 30 de membri ai Comisiei de luptă împotriva terorismului.
“Această Comisie privind terorismul a fost înfiinţată în Parlamentul European în primul rând pentru a scoate în evidenţă deficienţele care au existat şi există a ora actuală în funcţionarea unor organisme europene. Sunt deficienţe practice şi legislative. Am început un program de audieri, cu factori responsabili, la nivel european şi la nivel naţional, cu vizite la anumite instituţii importante de luptă împotriva terorismului. Anul trecut s-a înfiinţat un departament antirerorist în cadrul Europol-ului, la Haga. Dar de ce ţările membre nu colaborează în materie de servicii secrete? La ora actuală, doar 5 ţări din 27 schimbă permanent informaţii legate de securitate şi România este una dintre ele. De ce celelalte 22 de ţări nu schimbă informaţii? Mai ales în chestii atât de grave? Mai mult ca niciodată, este nevoie de colaborare între agenţiile de informaţii. În acelaşi timp, foarte importantă este partea juridică a lucrurilor – colaborarea numai cu Europolul şi cu Eurojust privind informaţii referitoare la infracţionalităţi grave, criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de persoane, în afară de terorism…, toate aceste probleme cu care, la ora actuală, Uniunea Europeană se confruntă. Gestionarea frontierelor externe a fost o mare problemă care trebuie, de asemenea, rezolvată de către Uniunea Europeană. Sunt atât de multe deficienţe în colectarea, de exemplu, şi în utilizarea informaţiilor. Uniunea Europeană a luat hotărârea de întărire a capacităţilor de securitate şi apărare europene.”
Organizația britanică pro-europeană Best for Britain a lansat miercuri o campanie națională de panouri publicitare în Marea Britanie pentru a încerca să obțină un al doilea referendum asupra Brexitului, cu un an înainte de ieșirea țării din Uniunea Europeană.
Această campanie include postere pe străzi, precum și mesaje în ziare și pe internet, care vizează atât susținătorii, cât și adversarii Brexitului.
Postere au fost afișate săptămâna aceasta la Londra (Leicester Square, Westfield Stratford și Canary Wharf), precum și în Birmingham, Manchester și Liverpool. „Când vom ști pentru ce am votat? Merităm să avem ultimul cuvânt în acordul Brexit”, se poate citi pe aceste afişe.
Pagini de anunţuri vor fi de asemenea publicate în cotidiene precum „The Evening Standard” și „The Guardian”.
„Se urmărește implicarea publicului în campania care solicită un nou vot asupra Brexitului”, a declarat Best for Britain într-un comunicat.
Alegătorii sunt „profund și din ce în ce mai frustrați că nu știu ce înseamnă Brexit”, explică Mark Malloch-Brown, președintele grupului, care a obţinut o donație de cel puțin 400.000 de lire sterline de la miliardarul american George Soros.
Mai multe inițiative pro-UE au apărut recent în Regatul Unit, pe baza incertitudinilor legate de Brexit, în încercarea de a inversa procesul de ieșire de sub tutela europeană, programată pentru 29 martie 2019.
La începutul lunii februarie, mișcările anti-Brexit au lansat o platformă comună, Grassroots Coordinating Group (GCG), pentru a-și coordona eforturile în vederea influențării negocierilor cu Bruxelles-ul sau chiar pentru a încerca să obțină un nou vot.
Andrew Adonis, un membru al Camerei Lorzilor, şi-a lansat propria campanie alături de un grup de tineri care încearcă să oprească în mod democratic Brexitul, „Our Future, Our Choice” (Viitorul nostru, alegerea noastră).
Ministrul pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE, Liliana Pavlova, a susţinut un discurs în cadrul forumului partidelor GERB şi Partidul Popular European /PPE/, desfăşurat la Sofia. „Tema privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest se află deja pe agenda europeană comună şi este recunoscută de toţi partenerii şi instituţiile europene drept un proces ireversibil. Eforturile sunt îndreptate spre viitorul summit de la Sofia din 17 mai, pentru a realiza nu numai consensul politic, ci şi pentru a elabora proiecte clare şi concrete”, a declarat ministrul Pavlova. Potrivit acesteia, proiectele trebuie să fie evidente şi palpabile pentru cetăţenii din Balcanii de Vest, pentru a le oferi transport, conectivitate digitală şi educațională. „Perspectiva nu înseamnă promisiuni false de aderare rapidă. Fiecare dintre aceste ţări mai are de parcurs un drum lung, însă aceasta este o garanţie a direcţiei de care ele au nevoie”, a precizat ministrul bulgar. Adresându-se oaspeţilor din PPE, Pavlova a menţionat că aşteaptă sprijinul lor pentru priorităţile bulgare ale preşedinţiei europene. „Am primit sprijinul vostru şi aşteptăm opiniile voastre specializate privind priorităţile noastre în trei domenii principale – viitoarea politică de coeziune, costurile cu şi fără politica de coeziune pentru Balcanii de Vest şi includerea autorităţilor locale din Balcanii de Vest în cooperarea regională”, a mai spus ministrul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.
În urma negocierilor statelor membre, care au loc în grupele de lucru, a apărut propunerea reformei sistemului de azil în Uniunea Europeană.
După cum a stabilit RMF FM, majoritatea țărilor membre vor ca în Uniune să existe – într-o oarecare formă – sistemul obligatoriu de relocare a refugiaților și să fie introdus permanent.
Negocierile mai continuă, dar deciziile în această problemă vor fi luate în iunie. Și – așa cum spune interlocutorul postului de radio RMF FM – în sistemul relocării va fi prezent în mod sigur elementul obligativității.
Și cu toate că țările Grupului de la Vișegrad se opun în continuare primirii obligatorii a refugiaților, Uniunea speră că după alegerile din aprilie Ungaria va ceda în urma avantajelor sub forma ocrotirii granițelor și a posibilității de a alege refugiații primiți.
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 12 – 18 martie
Bugetul pe termen lung al UE. Este necesar ca următorul Cadru Financiar Multianual să se potrivească cu ambițiile Uniunii Europene, să crească programele de cercetare și să încurajeze tinerii și micile întreprinderi, afirmă deputaţii din Parlamentul European în schița poziției de negociere în ceea ce privește bugetul Uniunii Europene post-2020, care va fi tema unei dezbateri marți, iar ulterior, miercuri, acest proiect va fi supus votului (ulterior având loc o conferință de presă la ora 15:00 ora României). Uniunea Europeană ar trebui să continue să susțină politicile agricole și regionale, dar de asemenea și să finanțeze noi priorități, cum ar fi securitatea, apărarea sau migrația, dar și să compenseze pentru posibilele lipsuri ce ar apărea ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană a Regatului Unit al Marii Britanii.
Brexit. O rezoluție care exprimă poziția Parlamentului European în legătură cu un posibil cadru de lucru în ceea ce privește viitoarele relații Uniunea Europeană – Marea Britanie va fi dezbătută marți, fiind ulterior supusă la vot miercuri. Schița rezoluției sugerează faptul că un acord de asociere ar putea să ofere un cadru propice viitoarelor relații dintre cei doi actori, subliniind faptul că state terțe care dețin o legislație identică nu se pot bucura de beneficii similare sau de acces la piața unică similare celor care se regăsesc la nivelul statelor membre.
Tarifele americane la oțel și aluminiu. Taxele americane suplimentare aplicate asupra importului de oțel și aluminiu, dar și responsabilitatea Uniunii Europene de a proteja locurile de muncă și industriile, vor fi dezbătute cu Comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmström, miercuri.
Ján Kuciak. Siguranţa jurnaliştilor. Ulterior investigației în ceea ce privește uciderea jurnalistului Ján Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kušnírová, subiectul libertății presei și siguranța jurnaliștilor în Uniunea Europeană, va fi dezbătut miercuri. Deputaţii în Parlamentul European vor discuta de asemenea și descoperirile făcute de către Kuciak în legătură cu presupusa utilizare improprie a fondurilor europene în Slovacia, dar şi posibilele legături dintre grupurile de crimă organizată şi politicienii slovaci.
Dezbaterea despre viitorul Europei cu premierul portughez António Costa. Primul ministru al Portugaliei, António Costa, va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni în dimineața zilei de miercuri. Aceasta este a treia dintr-o serie de dezbateri între liderii guvernelor UE și deputații europeni care reflectă viitorul UE. Un punct de presă al președintelui PE Antonio Tajani și al primului-ministru Costa este programat pentru ora 12.30.
Spațiul Public European organizează joi, 8 martie, de la ora 19.00, proiecția filmului „Ma ma” (dramă, Spania, 2015, regia: Julio Medem, durata: 111 minute, clasificare C.N.C.: A.G.), în parteneriat cu Independența Film.
În prim-plan este povestea dramatică a Magdei, o femeie din Spania perioadei de criză 2010-2012, care devine şomeră și este părăsită de soț, ca mai apoi să trebuiască să se confrunte cu un diagnostic medical necruţător. Cu toate acestea, Magda găseşte puterea să lupte în continuare.
Filmul este subtitrat în limba română, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Nu este necesară o rezervare.
ma ma – o metaforă pentru Spania anului 2012
“Magda este o metaforă, este însăşi Spania”, dezvăluia regizorul Julio Medem într-o postare pe pagina sa de Facebook.
“Prin intermediul ei, întreaga lume poate trage cu ochiul, ca printr-o gaură a cheii, la situaţia paradoxală a Spaniei din vara lui 2012. În cel mai greu an de criză economică, cu un guvern aproape forţat să-şi declare falimentul, cu efecte devastatoare în ceea ce priveşte şomajul şi tăierile din sistemul de sănătate, Spania găseşte totuşi resursele necesare pentru atinge excelenţa în sport. Echipa naţională de fotbal ajunge în finala Cupei Campionilor Europeni şi, ulterior, câştigă Campionatul european pentru a doua oară consecutiv”.
Penelope Cruz, actor şi producător pentru ma ma
Prezentă anul trecut la Cannes pentru proiecţia ma ma, Penelope Cruz, aflată aici şi în calitate de actor şi producător, spunea într-un interviu pentru Variety: “În urmă cu câteva luni, la un prânz, Julio Medem mi-a dat scenariul acesta. L-am citit chiar în acea noapte şi m-a impresionat. Este unul dintre cele mai complexe şi mai frumoase personaje care mi s-au oferit vreodată. Dar şi cel mai dificil.”
ma ma este primul film de lungmetraj produs de Penelope Cruz.
“Asta poate fi viitorul meu în cinematografie, pe următorii zece ani de-acum încolo”,a spus actriţa.
“Să nu fiu tot timpul numai în faţa camerei, ci şi în spatele ei. Deocamdată am regizat reclame şi videoclipuri. Şi îmi place. E cel mai bun mod de a învăţa. Îmi place să înaintez încet, pas cu pas.”
Cu acelaşi prilej, Julio Medem remarca:
“ma ma este fix genul meu de film. De mare intensitate dramatică şi emoţională: o femeie şi doi bărbaţi care o iubesc, plus un băiat de 10 ani. Este pentru prima dată când creez personaje care nu sunt femeie sau amantă, ci mamă. Maternitatea este cheia în ma ma. De aici pleacă tragedia de fapt. (…) Însă filmul nu este neapărat despre tragedie, cât despre cum să reacţionezi la ea. E un film subiectiv care crează dorinţa de a trăi, de a fi fericit”.
Ideea poveştii din ma ma a pornit de la o statuie de bronz
Ideea filmului i-a venit în 2006, în timp ce vizita Muzeul de Artă din Düsseldorf. Cea care l-a impresionat profund a fost statueta “Femeia de bronz nr. 6”, de Thomas Shütte. “O singură dată am văzut-o şi mi-a fost suficient. Nu i-am făcut poze atunci şi nici nu am mai căutat-o pe internet. Acea femeie contorsionată de durere, părând a fi invadată atât de moarte cât şi de viaţă, a fost originea scenariului din ma ma. În jurul acelei imagini care mi-a rămas înfiptă în minte am scris povestea Magdei”.
Julio Medem s-a născut în San Sebastian, Spania. A studiat medicina, specializarea chirurgie. În 1992 a câştigat Premiul Goya pentru “Cel mai bun regizor”, cu filmul Vacas. În 2012 a fost nominalizat la Cannes cu un scurtmetraj în cadrul filmului Şapte zile în Havana, alături de Benicio del Toro, Gaspar Noe, Laurent Cantet sau Elia Suleiman. În 1998 a participat în Competiţia oficială a Festivalului de film de la Veneţia cu Lovers of the Arctic Circle.
ma ma este adus în România de Independenţa Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase.
Subiectul filmelor incluse în seria JOIA de film nu reprezintă, în mod necesar, poziția Comisiei Europene sau a altei instituții UE.
Katalin Szili – UE se ocupă de imigranţi, nu şi de minorităţile autohtone
Foto: Image: 72947077, Szili Katalin, független országgyűlési képviselő, a Szociális Unió (SZU) elnöke., Place: Budapest, Hungary, License: Rights managed, Model Release: No or not aplicable, Property Release: Yes, Credit: smagpictures.com
Uniunea Europeană se ocopă mai degrabă de problema imigranţilor, în timp ce nu se preocupă deloc de minorităţile naţionale autohtone, astfel că este important succesul strângerii semnăturilor de susţinere a iniţiativei Minority SafePack – a declarat sâmbătă însărcinatul premierului Ungariei, Katalin Szili, la adunarea generală a Conferinţei Naţionale a Consiliilor Studenţilor. În prelegerea sa, Katalin Szili a afirmat că UE are un mod specific de abordare a protecţiei minorităţilor autohtone: statele care doresc să adere sunt monitorizate cu atenţie, dar în cazul ţărilor membre organismele UE nu se mai ocupă de această temă, deoarece este considerată de competenţa instituţiilor fiecărui stat în parte. Azi, în Uniunea Europeană, 85% din cetăţeni aparţin societăţilor majoritare, 10% este procentul minorităţilor autohtone, iat 5% sunt imigranţii şi refugiaţii – a precizat Katalin Szili, care a adăugat că autorităţile de la Bruxelles sunt preocupate de aceste 5%, nu şi de cele 50-60 de milioane de minoritari autohtoni. În opinia însărcinatului premierului Ungariei, această situaţie se poate schimba prin iniţiativa Uniunii Democrate Maghiare din România şi a Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN). Aceasta nu este o chestiune de apartenenţă la un partid, a declarat Katalin Szili, care a dăugat că strângerea semnăturilor este o şansă istorică de a face ceva pentru maghiarii din farara graniţelor Ungariei. Katalin Szili a accentuat că în chestiunea autonomiei se vor putea înregistra progrese dacă acţiunea de strângere de semnături pentru susţinerea iniţiativei Minority SafePack se va încheia cu succes.
„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.
Pierderea contribuției britanice, după 2020, îi pune pe cei 27 în fața unor decizii importante, care trebuie tranșate în lunile următoare
Pentru prima dată, liderii europeni s-au întâlnit, vineri, 23 februarie, pentru a dezbate în 27 despre bugetul UE după 2020 și plecarea Regatului Unit, așteptând propunerile oficiale ale Comisiei în mai.
Șefii de stat au analizat şi modul de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, o miză care divide.
După ce a făcut față unor provocări inedite în ultimii ani, în materie de securitate internă sau de primire a migranților, UE este gata să se doteze cu mijloacele financiare pentru a răspunde acestora cu ocazia viitorului său cadru financiar plurianual (CFP).
Dar se pune problema finanțării acestor noi măsuri în situația în care bugetul UE va pierde unul din principalii contributori, Regatul Unit, adică circa 10 miliarde de euro pe an, potrivit Consiliului European, instanța care regrupează statele membre.
Pentru acest buget post 2020 (CFP actual este valabil șapte ani: din 2014 până în 2020), ideea Comisiei este de a decide prioritățile, apoi, în consecință, de a ajusta bugetul.
Alegeri strategice
Trebuie făcute alegeri, a avertizat deja Bruxellesul. Cea mai mare parte a bugetului UE, circa 70%, este pentru moment consacrată pilonilor istorici ai Uniunii: politica de coeziune, urmărind să permită regiunilor celor mai sărace să-și reducă rămânerile în urmă, și politică agricolă comună (PAC). “Există țări care nu vor să plătească mai mult și care nu vor să primească mai puțin”, a rezumat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Potrivit înaltului oficial european, majoritatea statelor membre este de acord să susțină ideea unei creșteri a contribuției lor, dar “cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt foarte hotărâte”.
Cei 27 și-au prezentat prioritățile în așteptarea propunerilor executivului european, care vor fi discutate la începutul lui mai.
Plecarea Regatului Unit produce o dezbatere în cadrul UE privind viitorul ei și cei 27 au programat deja să se întâlnească în mai 2019 la Sibiu (România), pentru a-și pregăti viitoarea “agendă strategică” pentru perioada 2019-2024. Acest summit se va ține chiar înaintea alegerii unui nou Parlament European și formarea unei noi Comisii, al cărei președinte, succesorul emblematicului Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliu cu aprobarea eurodeputaților.
Vice președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în 28 februarie și 1 martie la București, încurajează autoritățile române să scape de monitorizarea europeana (MCV). El a reluat acum la Bruxelles metafora “maratonului” din care României i-au mai rămas de parcurs ultimii metri.
“Nu discutăm cu România în contextul articolului 7, ci în cadrul MCV”, a precizat el la Bruxelles în timpul unei conferințe de presa dedicate de fapt cazului Poloniei.
“Asta le voi spune autorităților române: dacă faceți tot ceea ce vă cerem, puteți scăpa de MCV”, a precizat el adăugând că nu poate fi avansată acum o dată pentru ridicarea monitorizării. Totul depinde de fapt de București.
Unele dintre recomandări au fost urmate, iar Comisia Europeană cere României să nu se întoarcă din drum acum la sfârșitul “maratonului”.
În ultimul raport MCV în noiembrie 2017 ca și în cadrul altor declarații care au urmat, Bruxelles a avertizat că există pericolul ca reformele făcute de România în justiție și progresele în combaterea corupției să fie puse în pericol.
Comisia Juncker a promis, încă din 2014, că MCV-ul va fi ridicat până în 2019, dar concret asta depinde de România. I se cere Bucureștiului ca progresele sa fie “durabile și ireversibile”. Această cale fără întoarcere a reformelor este acum pusă la îndoială de evenimentele politice recente din România.
Alături de România, Polonia dă și ea motive de îngrijorare Comisiei Europene, Polonia fiind singura țară din istoria UE amenințată de sancțiunile articolului 7 al Tratatului Comunitar (posibila suspendare a dreptului de vot pe plan UE).
Timmermans a spus acum “o reformă a justiției nu poate scuza întărirea controlului politic asupra justiției”. Declarația se referea la Polonia, dar poate fi înțeleasă în context mai larg.
Agenda Parlamentului European, 26 februarie – 4 martie 2018
Publicat de Camelia Teodosiu,
26 februarie 2018, 15:54 / actualizat: 1 martie 2018, 17:15
Săptămâna aceasta, în perioada 26 februarie – 4 martie, principalele teme din agenda Parlamentului European, sunt:
Summit UE. Deputații europeni vor dezbate rezultatul ședinței informale a șefilor de stat sau de guvern din 23 februarie, unde se vor concentra asupra procesului Spitzenkandidaten (candidat cap de listă), asupra componenței Parlamentului după alegerile din 2019 și asupra bugetului pe termen lung al UE după 2020. (Miercuri)
Polonia / articolul 7. Parlamentul va sprijini solicitarea Comisiei Europene adresată guvernelor UE de a stabili dacă Polonia este în pericol clar de încălcarea gravă a valorilor UE. Deputații europeni vor avea posibilitatea de a-și exprima preocupările legate de statul de drept în Polonia, separaţia puterilor, independența sistemului judiciar și drepturile fundamentale. O rezoluție privind decizia Comisiei de a declanșa articolul 7 alineatul (1) din Tratatul UE va fi supusă la vot joi.
Miere și albine. Deputații europeni vor dezbate miercuri modalități de a proteja mai bine sănătatea albinelor, de a intensifica lupta împotriva falsificării mierii, de a spori sprijinul pentru apicultorii din UE și de a promova beneficiile consumului de miere în UE. O rezoluție va fi supusă la vot joi.
Evaziune fiscală. În încercarea de a combate planificarea fiscală transfrontalieră agresivă, după cum reiese din documentele Panama și Paradise Papers, Parlamentul va dezbate și va vota o lege care va impune furnizorilor de servicii care ajută firmele și persoanele fizice să evite impozitarea prin sisteme transfrontaliere complexe, să raporteze automat aceste sisteme autorităților. (Joi)
Comitetul special pentru taxe. Într-un răspuns la dezvăluirile privind Paradise Papers și la lucrările comisiei parlamentare PANA, deputații europeni vor vota cu privire la înființarea unei comisii speciale care să examineze criminalitatea financiară și evaziunea fiscală. (Joi)
Comisii
Pachetul de legi privind deșeurile. Acordul cu Consiliul de Miniștri privind legislația care stabilește obiective mai ambițioase de reciclare a deșeurilor municipale și deșeurilor de ambalaje și reducerea depozitării va fi supus la vot în cadrul Comisiei pentru mediu. Dosarele fac parte din așa-numitul pachet pentru „economia circulară”. (Marţi)
Dialog monetar cu Mario Draghi. În după-amiaza de luni, Comisia pentru afaceri economice și monetare va discuta despre ultimele evoluții din economia europeană cu Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene.
Vot privind numirea lui Luis de Guindos. Comisia pentru afaceri economice și monetare va organiza un schimb de opinii cu Luis de Guindos, candidat la funcția de vicepreședinte al BCE, luni după-amiază. Un vot privind numirea sa va avea loc marți.
Jurnalul Președintelui. Miercuri, la prânz, președintele Tajani va semna legislația privind geoblocarea cu ministrul bulgar Lilyana Pavlova (zona de presă PHS, etajul 9). La ora 17.00 (ora României), va semna Memorandumul de înțelegere EP-UNWTO (Organizația Mondială a Turismului) împreună cu Secretarul General al UNWTO, Zurab Pololikashvili, înainte de a vorbi la deschiderea Zilei Parlamentare a Turismului UE-China la ora 17.40 (ora României).
Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.
La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.
Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.
După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.
Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.
Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.
Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.
În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.
„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.
Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.
Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.
Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.
Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.
Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.
Potrivit MTI (agenţia de presă ungară), UE va acorda aproximativ 1,3 miliarde euro, din fondurile de coeziune, pentru modernizarea căii ferate care leagă Curtici de Constanţa – s-a anunţat luni la Bruxelles.
În urma lucrărilor, călătoria pe tronsonul Curtici – Simeria (185 km) va fi mai rapidă şi mai sigură. Urmează sa fie renovate 13 gări, se va repara sistemul de informare a călătorilor, respectiv se vor construi poduri şi tuneluri.
După cum a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, “fiecare euro investit va consolida coeziunea teritorială şi competitivitatea economică din România, respectiv va îmbunătăţi legăturile cu Ungaria şi cu celelate părţi ale Europei, făcând posibilă o circulaţie curată, rapidă şi sigură”.
În comunicatul emis, s-a menţionat că, anterior, renovarea mai multor tronsoane din reţeaua transeuropeană (TEN-T) a fost sau este finanţată din alte fonduri unionale, iar modernizarea a fost sprijinită de EIB (European Investment Bank) şi CEF (Connecting Europe Facility).
Miniştri de externe din Uniunea Europeană au opinii divergente, cu privire la propunerea executivului comunitar de a cere extinderea către Balcanii de Vest, o regiune încă marcată de pe urma conflictelor interetnice din anii ’90 şi afectată de o reputaţie de anarhie.
Reuniţi în Bulgaria, miniştrii UE au avut primele discuţii pe marginea planului Comisiei Europene ce stabileşte anul 2025 ca obiectiv pentru aderarea Serbiei şi a Muntenegrului. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat „foarte dezamăgit” de această ţintă, afirmând că primele două dintre cele şase state din Balcanii de Vest ar trebui să fie primite din 2022.
„Cred că 2025 este foarte târziu şi merită o cale mult mai rapidă către aderare”, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, subliniind că aderarea la UE ar trebui să ajute la atenuarea tensiunilor dintre vecini, într-o regiune care se situează la uşa blocului comunitar. Polonia, Italia şi Austria se numără, de asemenea, printre ţările care s-au declarat în favoarea intensificării eforturilor de a deschide UE către această regiune, în care se înregistrează o influenţă tot mai mare din partea Rusiei şi a Chinei.
„Cine va fi prima la Belgrad – China sau UE? Asta este ceea ce trebuie contracarat, întrucât se află în imediata noastră vecinătate”, a declarat ministrul austriac, Karin Kneissl.
Însă Germania, cea mai mare putere din UE, este foarte reticentă, indicând către deficienţele în respectarea statului de drept în statele membre mai noi – de la România şi Bulgaria, la Polonia şi Ungaria.
Ministrul de externe sloven, Karl Erjavec, consideră că nici măcar ţinta 2025 „nu este realistă”, afirmând că statele din Balcanii de Vest vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi soluţiona disputele şi de a întruni criteriile de aderare la UE.
Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a adoptat, la rândul său, un ton precaut: „Este clar că există nişte condiţii, iar aceste condiţii sunt exigente”.
Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.
De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.
Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.
„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.
„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.
Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.
Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.
Pornind de la îngrijorările legitime ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est faţă de Uniunea Europeană, mediatizate intens de CNN (n.r. televiziunea de ştiri din SUA), nu putem să trecem peste observaţiile analiştilor politici Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu.
Aşa cum se subliniază şi în cotidianul NAPI GAZDASÁG (Ungaria), cei doi autori apreciază, într-un interviu publicat de Adevărul, drept o poveste enigmatică faptul că România a promis întregul gaz metan din Marea Neagră pentru trei întreprinderi ungare. Din această istorie, care mai aşteaptă să fie “lămurită”, s-a tras concluzia – asemenea şi altor comentatori români – că, în urma ei, Ungaria urmează să ajungă într-o situaţie bună, în loc ca România să fie ajutată pentru a-şi extinde greutatea în regiune.
În opinia autorului si analistului Paul Hockenos, cei din Europa Centrală ridică, în mare parte, probleme legitime, deşi concluziile lor nu sunt neapărat şi cele corecte. Dacă UE nu va trata corespunzător acest gen de sesizări, evoluţia lor ar putea duce chiar şi la destrămarea UE. În aprecierea sa, supărarea celor din Europa Centrală este puţin mai greu de înţeles, dacă se ţine seama de faptul că economia regiunii s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani şi marea parte a populaţiei se pronunţă clar în favoarea UE. Nici cei mai vocali demagogi ai Europei Centrale nu sunt împotriva UE, ci se opun mai degrabă Bruxelles-ului în măsura în care există divergenţe de păreri în privinţa politicilor unionale şi nu a Uniunii în ansamblu – a scris Hockenos.
Autorul articolului publicat în NAPI GAZDASÁG menţionează că ţările mai mici şi mai sărace din Europa Centrală sunt mai sensibile faţă de deficitul de democraţie existent în UE.
De multe ori ţările occidentale lasă să înţeleagă cei central-europeni că nu au dreptul să se plângă, ci “să se bucure că măcar pot sta la aceeaşi masă cu cei mari”.
După mai mulţi ani de a tolera acest lucru, de acum “aroganţa Bruxelles-ului” a devenit foarte iritantă, iar populiştii central-europeni profită din plin de această antipatie.
Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.
„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.
Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.
„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.
UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.
Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.
Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.
În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.
În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.
„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.
UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.
„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
