Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Publicat de adinaiftime, 22 octombrie 2017, 09:40

Uniunea Europeană primeşte Premiul Prinţesei de Asturia, pentru contribuţia sa la „cea mai lungă perioadă de pace în Europa modernă” şi pentru răspândirea „valorilor precum libertate, drepturile omului şi solidaritate”.

La ceremonia care a avut loc ieri seară la ora 20:15 (ora României) în Oviedo, Uniunea Europeană a fost reprezentată de Antonio Tajani, Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European şi Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene.

Ceremonia a fost prezidată de Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei şi are loc în prezenţa lui Mariano Rajoy, Prim ministrul Spaniei.

Preşedintele Parlamentului European a declarat: „Accept acest premiu în numele tuturor cetățenilor UE, cu angajamentul că voi continua să muncesc pentru o Europă mai apropiată de preocupările acestora. Europenii doresc ca Uniunea Europeană să fie cu adevărat eficientă şi democratică, să fie capabilă să asculte, să îi protejeze şi să ofere răspunsuri la problemele lor. ”

Încrederea cetățenilor europeni în UE şi în Parlamentul European continuă să crească

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 octombrie 2017, 15:16

• Parlametru – Sondajul de opinie privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European
• 64% din cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de statutul de țară membră a UE
• Apartenența la UE este un lucru bun, afirmă 57% dintre cetățenii europeni

Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016.

Rezultatele ultimului sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.

O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.

Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, a declarat: „Rezultatul sondajului este foarte pozitiv și încurajator. Sondajul arată că încrederea în instituțiile și activitatea noastră continuă să crească și că depășim criza din ultimii ani. În mod natural, în anumite domenii, părerile diferă de la un stat membru la altul. Acest lucru trebuie să ne inspire să accelerăm eforturile noastre de a aborda acele aspecte care produc îngrijorare. În general, oamenii văd din ce în ce mai mult în UE un actor principal atunci când vine vorba de abordarea marilor provocări și de protejarea cetățenilor de amenințările comune, cum ar fi terorismul, șomajul sau sărăcia și excluziunea. Pentru noi, ca Parlament al Cetățenilor, aceasta înseamnă că trebuie să producem rezultate şi că vom lucra și mai mult pentru a împlini speranțele și așteptările oamenilor. De asemenea, consider rezultatele sondajului ca pe un mandat pentru ca Parlamentul European să joace un rol-cheie din ce în ce mai important în conturarea viitorului UE. Aici, în Parlamentul European, este cel mai bun forum pentru dezbaterea despre cum ar trebui să arate UE, ce sarcini ar trebui să îndeplinească sau ce competențe ar trebui să aibă”.

Trend pozitiv pentru imaginea Parlamentului European

43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

Protecţie împotriva amenințărilor

Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.

Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

Protejarea drepturilor

Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

Priorităţi pentru Parlamentul European

Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la acest link.

Sondajul Parlametru analizează cu atenție punctele de vedere ale cetățenilor despre apartenența la UE și avantajele acesteia, măsura în care aceștia consideră că vocea lor contează în UE și atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia. Sondajul confirmă părerea din ce în ce mai favorabilă a cetățenilor cu privire la UE, continuându-se tendința vizibilă înregistrată în sondajele începând din 2016. În cadrul studiului au fost chestionați 27.881 de cetățeni din cele 28 de state membre (1031 în România), în perioada 23.09-02.10.2017.

Parlamentul European cere verificarea pesticidelor ce ar putea afecta sistemul endocrin. Sănătatea oamenilor trebuie să fie pe primul loc

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 octombrie 2017, 11:39

„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).

Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.

„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).

Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.

„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.

Ce este un sistemul endocrin?

Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.

Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?

Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.

Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?

Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.

Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?

În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.

Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.

Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?

Având în vedere îngrijorările legate de proprietățile perturbatoare endocrine și cancerigene ale glifosatului, cel mai răspândit și mai folosit erbicid din lume, deputații europeni au cerut în aprilie 2016 Comisiei să-și reînnoiască aprobarea de introducere pe piață pentru doar șapte ani. Comisia propune acum reînnoirea aprobării pentru 10 ani; majoritatea necesară a statelor membre a fost evazivă.

Actuala aprobare de introducere pe piață a glifosatului în UE expiră la 15 decembrie 2017.

Confruntându-se cu acuzațiile că a realizat cercetări de tip fantomă privind siguranța erbicidului său, Monsanto a fost invitat să se explice în cadrul unei audieri organizate de comisia pentru protecția mediului și agricultură pe 11 octombrie.

Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.

Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.

Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.

Studiile au făcut parte din dovezile utilizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a evalua siguranța glifosatului.

În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.

O inițiativă a cetățenilor europeni a strâns 1,3 milioane de semnături pentru interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice.

Reguli de primire a solicitanţilor de azil

Publicat de adinaiftime, 20 octombrie 2017, 11:30

Deputaţii europeni au adoptat într-o comisie de specialitate, propunerea ca un mecanism de repartizare „permanent şi automat” să înlocuiască actualele reguli de primire a solicitanţilor de azil.

Propunerea va deveni oficială în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European şi va fi poziţia de negociere a Parlamentului cu statele membre.

Mecanismul de repartizare permanent şi automat ar urma să înlocuiască actualul regulament „Dublin”, pe baza căruia, prima ţară de intrare în Uniunea Europeană este cea responsabilă în cazul unei cereri de azil.

Agenţia France Presse scrie că propunerea Parlamentului merge mult mai departe decât cea a Comisiei Europene, care nu prevedea cote de repartizare decât în cazul unui aflux excepţional de imigranţi.

Acum, Parlamentul propune ca solicitanţii de azil să fie transferati în orice moment din ţările de sosire spre alte ţări ale Uniunii, care nu au ajuns încă la numărul „corect” de solicitanţi de azil, calculat în funcţie de PIB-ul şi populaţia fiecărei ţări. Statele membre care refuză aceste cote, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, ar putea fi sancţionate, fiind private de o serie de fonduri europene.

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Nivelul salarial scăzut din ţările membre UE se apropie cel european

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 octombrie 2017, 11:11

După cum a precizat Comisia Europeană la Bruxelles, în statele din zona euro salariile au crescut anul trecut cu 1,2 procente. Salariile au crescut şi în aproape toate statele membre UE. Ţări cu un nivel scăzut, cum ar fi statele baltice, Ungaria şi România au înregistrat creşterea cea mai puternică. După cum se afirmă, salariile medii înregistrează o tendinţă de creştere în întreaga Europă.

Agenda Parlamentului European, 16 – 22 octombrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 octombrie 2017, 14:55

Principalele teme din agenda Parlamentului European pentru săptămâna 16 – 22 octombrie 

Detașarea lucrătorilor. Noile norme pentru angajații trimiși să lucreze temporar în alt stat membru vor fi supuse la vot în cadrul Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Deputații europeni urmăresc să protejeze mai bine lucrătorii detașați și să creeze condiții egale pentru companii. Elementele cheie sunt remunerarea egală pentru aceeași muncă pentru același angajator și aplicarea tuturor regulilor muncii din țara gazdă după doi ani. (Luni)

Norme privind sistemul de azil/ Dublin. Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) vor vota o revizuire majoră a regulamentului de la Dublin, care determină care stat membru este responsabil pentru procesarea unei cereri de azil. Scopul revizuirii este de a aborda deficiențele actualelor norme privind azilul și de a împărți responsabilitatea într-un mod mai echitabil între statele membre. Toți solicitanții de azil ar trebui să fie înregistrați la sosirea în UE. Oamenii care au nevoie de protecție ar trebui, de asemenea, să o primească mult mai  repede, în timp ce, cei care nu nevoie, se pot întoarce mai repede. (Joi)

E-confidențialitate. O actualizare a normelor UE privind protecția vieții private pentru a acoperi noile mijloace de comunicare, cum ar fi WhatsApp, Facebook Messenger și Skype, este de asemenea supusă votului în cadrul Comisiei pentru Libertăți civile justiție și afaceri interne (LIBE). Printre problemele aflate în discuție, se numără folosirea cookie-urilor, a marketingului direct nesolicitat, de exemplu, prin SMS și criptarea end-to-end în comunicațiile digitale. (Joi)

Norme privind sistemul de azil / Comisia de anchetă. Comisia specială a Parlamentului European care investighează ‘Panama Papers’ (Spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală) își va prezenta constatările și recomandările în raportul său final. Acesta va fi supus la vot miercuri.

Pregătirea sesiunii plenare. Grupurile politice vor discuta despre poziția lor privind viitorul finanțelor UE, politicile privind venitul minim și protecția avertizorilor de integritate (whistle-blowers) care acționează în interesul publicului. De asemenea, acestea vor pregăti voturile privind certificarea îngrășămintelor, protecția lucrătorilor detașați expuși agenților cancerigeni și mutageni și traficul ilegal de droguri. De astfel, deputații europeni își vor prezenta poziția cu privire la programul de lucru al Comisiei, bugetul UE pentru 2018 și mandatul Comisiei pentru a începe negocierile comerciale cu Australia și Noua Zeelandă.

Activitățile președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu Jigme Zangpo, președintele Adunării Naționale din Bhutan și miercuri cu Abdelkader Messahel, ministrul algerian al afacerilor externe. Joi, se va adresa liderilor UE la summitul european, apoi va participa la o conferință de presă. Vineri, președintele Tajani va călători în Spania pentru a participa la ceremonia de decernare a Premiului Prințesa Asturiei pentru Concordie 2017, Uniunii Europene.

Briefing de presă. Serviciul de presă al Parlamentului va organiza un briefing pentru presă, vineri, la ora 12:00 (ora României), în prezența purtătorilor de cuvânt ai grupurilor politice.

S-a redus declinul demografic

Publicat de adinaiftime, 10 octombrie 2017, 22:00

Declinul demografic s-a redus în luna august, în principal datorită creşterii natalităţii, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, în august s-au născut peste 20.100 de copii, cu aproape 3.000 mai mulţi decât în luna similară din 2016. În acelaşi timp au murit mult mai puţini locuitori ca anul trecut. A scăzut şi mortalitatea infantilă, însă, potrivit ultimelor statistici oficiale, România rămâne cu cea mai mare rată din din Uniunea Europeană.

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.

Strategie pentru o Dezvoltare Responsabilă. România aspiră la planul lui Morawiecki

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 octombrie 2017, 11:47

Un pachet de simplificări pentru firme, un fond de investiții, sprijin pentru inovații – sunt elemente ale Strategiei în favoarea unei Dezvoltări Responsabile, pe care autoritățile de la București vor să le folosească.

Pawel Borys, președintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecută în componența colectivului special de consiliere pentru problemele politicii economice de pe lângă guvernul român. El își va folosi experiența în domeniul creării fondului de investiție după  modelul PFR (Fondul Polonez de Dezvoltare).

Aceasta nu este singura rezolvare de care se interesează România. „Dacă comparăm economia română cu cea poloneză, constatăm că ea are probleme asemănătoare, cu toate că această țară a pornit de la un nivel mult inferior nouă” – explică președintele Pawel Borys. România, la fel ca noi, este unul din membrii cei mai puțini bogați ai UE, din țară au emigrat 3 milioane de persoane (din Polonia circa 2 milioane), principala forță competitivă a României o constituie costurile mici ale muncii, iar nivelul inovației este redus (din acest punct de vedere România ocupă ultima poziție în UE). În plus, sectorul bancar în proporție de 90% aparține investitorilor străini. O problemă uriașă este de asemenea sistemul fiscal puțin ermetic. Din analiza recentă a Comisiei Europene reiese că în România gaura (golul) TVA este cea mai mare din toată UE. „În Strategia în favoarea unei Dezvoltări Responsabile au fost diagnosticate câteva capcane de dezvoltare, pe care Polonia trebuie să le evite, dacă dorim să nu mai fim o economie periferică. Este interesant faptul că ele seamănă perfect cu economia românească, care și ea vrea să treacă la o etapă superioară de dezvoltare” – spune Borys. Autoritățile de la București au decis deci să beneficieze de planul lui Morawiecki (vicepremier, ministru de finanțe și al economiei, n.tr.) și să implementeze unele mecanisme la ei. Este vorba în primul rând de acele elemente ale planului, ca îmbunătățirea mediului de afaceri (în acest pachet sunt 100 de schimbări pentru firme), dezvoltarea inovației (România va demara un program de finanțare startup asemănător cu cel polonez) și crearea fondului de dezvoltare amintit mai înainte.

Recent, a fost în România și președintele băncii PKO BP, Zbigniew Jagiello, în contextul discuției tot mai aprinse în această țară despre necesitatea „domesticirii” băncilor (poate avea sensul de reromânizare). „Românii s-au consultat cu președintele băncii poloneze pe tema experiențelor poloneze în edificarea unui sector bancar puternic” – menționează Borys. Activitatea colectivului de consiliere (în componența căruia intră Borys) pentru guvernul României vor continua în următoarele luni. De strângerea colaborării polono-române este interesată și Polonia. Autoritățile poloneze au o dispută la forumul UE în problema propunerii franceze privind lucrătorii detașați, propunere defavorabilă Poloniei. În opinia vicepremierului Mateusz Morawiecki, această propunere înseamnă violarea libertății comunitare a circulației serviciilor și muncii. Pentru a o bloca avem nevoie de aliați, mai ales printre statele Europei Centrale și de Est. „După întâlniri au apărut asigurările autorităților României că vor sprijini poziția Poloniei în această problemă” – menționează Borys.

România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile pentru aderarea la spaţiul Schengen

Publicat de adinaiftime, 8 octombrie 2017, 12:00

România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile preliminare pentru aderarea la spaţiul Schengen, a declarat raportorul special Ulla Schmidt, la lucrările Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti.

Ea a mai spus că în perioada 2018-2019, când România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Uniunii Europene, aceste mandate vor pune în evidenţă potenţialul imens din zona Mării Negre.

Reprezentanta Germaniei a mai salutat faptul că ţara noastră a acceptat să preia 2 000 de refugiaţi din Orientul Mijlociu. Ea s-a referit şi la legea educaţiei din Ucraina, despre care a spus că încalcă drepturile minorităţilor naţionale în privinţa învăţământului în limba maternă, poziţie susţinută şi de România.

Alianța NATO este profund subminată

Publicat de adinaiftime, 8 octombrie 2017, 11:36

Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO a început la Bucureşti cu menţionarea Rusiei printre principalele ameninţări la adresa Alianţei.

Pe agenda de lucru a sesiunii sunt o serie de rapoarte care acoperă majoritatea domeniilor de acţiune a NATO, de la ameninţări clasice la cele noi, de la război hibrid la război informaţional.

Şeful Delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a NATO, Vergil Chiţac, a menţionat printre provocările cu care se confruntă acum Alianţa ameninţările care vin dinspre Rusia şi a explicat contextul în care are loc sesiunea anuală a Adunării.

Vergil Chiţac: „Alianţa NATO este profund subminată şi se înceracă destabilizarea, dacă nu chiar destructurarea Uniunii Europene.”

Secretarul general al Adunării Parlamentare a NATO, David Hobbş a răspuns la o întrebare Radio România că Alianţa are de lucrat la o actualizare a legislaţiei pentru ca militarii şi tehnica NATO să poată fi deplasată mai uşor şi mai repede, acolo unde apar ameninţări.

În esenţă, a spus David Hobbş legislaţia trebuie actualizată conform realităţilor.

Preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, a declarat că, în ce priveşte flancul estic al Alianţei şi eventuala întârire a prezenţei militare aici, Adunarea Parlamentară nu poate să ofere decât sprijin politic, dar cert este că, în această regiune, Alianţa este pregătită pentru orice tip de urgenţă,

Paolo Alli: „Apărarea graniţelor NATO din Est nu înseamnă numai apărarea României sau a statelor baltice, ci înseamnă apărarea întregii Alianţe. Pe flancul estic al NATO avem tensiuni în creştere cu Rusia, iar securitatea Mării Negre este crucială nu doar pentru România sau Bulgaria, ori alte ţări care se confruntă direct cu aceste ameninţări în Marea Neagră, ci şi pentru Europa întreagă şi pentru Alianţa euroatlantică.”

Paolo Alli a menţionat că România este unul dintre cei mai importanţi membri NATO şi este profund angajată în tot ce înseamnă securitatea Alianţei.  RRA

Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de UE

Publicat de adinaiftime, 7 octombrie 2017, 19:00

Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană, din cauza deciziei Chişinăului de a modifica sistemul electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia – a anunţat, ieri, premierul Pavel Filip.

El s-a declarat, însă, încrezător că banii vor veni cel mai târziu la mijlocul anului viitor.

Parlamentul European a propus, marţi, suspendarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova, dar decizia finală urmează să fie luată luna viitoare.

Şedinţă importantă de CE, în linie dreaptă!

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 octombrie 2017, 12:05

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a atras atenţia că şedinţa de Consiliu European, din 20 octombrie, este ocazia mai mult decât potrivită pentru ca reprezentanţii României să facă o figură bună, în inima Europei, cu condiţia să dorească şi să-şi pregătească un discurs serios.

„Tematica şedinţei este importantă şi cere toată atenţia: migraţie, Europa digitală, apărare, relaţii externe, cu accent pe UE-Turcia. Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a insistat pe ideea că avem o situaţie economică bună în UE şi că mingea e în terenul nostru. De acord!  Trebuie să continuăm să consolidăm  creşterea economică. Sper ca şi reprezentanţii României să aibă ceva de spus, coerent şi ferm, în şedinţa Consiliului, la toate punctele de pe ordinea de zi.  Sper să se ceară măsuri concrete legate de migraţie, pentru a se asigura securitatea cetăţenilor. Este un moment prielnic pentru România, deoarece în intervenţia sa, liderul Grupului S&D, Gianni Pittella, a atras atenţia reprezentantului Consiliului European că a transmis preşedintelui Donald Tusk cererea de admitere a României şi Bulgariei in Schengen. „Comisia vrea, Parlamentul vrea, Consiliul trebuie să-şi facă treaba!”, astfel a transmis Pittella. Consider că e destul de clar!”, a transmis, de la Strasbourg, Maria Grapini.

Bursele Europene pentru Jurnalisti continua cu editia 2017-2018

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 octombrie 2017, 09:42

Bursele Europene pentru Jurnalisti continua cu editia 2017-2018, in organizarea Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta, cu sprijinul Agentiei Ad Media Consult.

Programul Bursele Europene pentru Jurnalisti invita tinerii ziariști din Romania care doresc sa capete o expertiza profesionala in problematica europeana sa se alature celor peste 250 de colegi de breasla care au beneficiat de-a lungul ultimilor 17 ani de training si burse de pregatire profesionala ce le-au completat cunostintele, le-au consolidat experientele si le-au largit orizonturile profesionale.

Acest program incurajeaza si faciliteaza pregatirea profesionala si ii ajuta pe participanti sa aprofundeze intelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeana, cadrul de reglementare, functionarea institutiilor, relationarea intre Statele Membre, precum si maniera in care este abordata problematica europeana de catre media occidentala.

Programul „Bursele Europene pentru Jurnalisti” cuprinde trei etape de pregatire profesionala:
– un training specializat, sustinut in Romania de catre specialisti in relatii  europene;
– o calatorie de studii de o saptamana, la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii vor avea ocazia sa se intalneasca si sa discute cu oficiali ai Uniunii Europene;
– stagii de pregatire profesionala, timp de trei saptamani, in cadrul unor prestigioase organizaţii de presa europene.

La incheierea fiecarei faze sunt selectati jurnalistii care vor participa la faza urmatoare.

Si la editia 2017-2018 sunt asteptati sa aplice jurnaliști din presa scrisa, radio, TV si on-line, specializați in domeniile economic, politic si social, care trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:

• Experienta profesionala de minim 3 ani
• Varsta de pana in 35 de ani
• Abilitati de comunicare in limba engleza (cunoasterea limbii franceze reprezinta un avantaj)

Dosarul de inscriere va cuprinde:

• Curriculum Vitae
• Formular de inscrieredisponibil pe site-ul Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta (www.euromonitor.ro)
• Fotografie color tip pasaport
• Portofoliu (trei materiale de presa relevante pentrudomeniileenuntate)
• Treiscrisori de recomandare, de preferinta una de la superiorul direct sau managerul institutiei la care lucreaza.

Data limita de depunere a dosarelor de inscriere este 10 OCTOMBRIE 2017 (inclusiv), toate inscrierile avand mentiunea « Bursele Europene pentru Jurnalisti ».

Preselectia candidatilor se va face pe baza dosarului de inscriere, iar selectia  pe baza unui interviu in fata unei comisii formate din profesionisti in domeniu.

Programul Bursele Europene pentru Jurnalisti a fost lansat in 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca o continuare a programului de stagii initiat de National Forum Foundation/Freedom House in anii ’90, cu sprijinul Guvernului SUA, iar ulterior, incepand cu anul 2000, cu finantarea JTI la care din 2010 s-au adaugat in timp Monitor, SoftNet si Societatea Romana de Radiodifuziune.

Inca de la inceput, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor  tinerilor jurnalisti, prin expunere la realitatile democratiilor dezvoltate, imersiune in medii culturale diverse si practica profesionala specializata, mai intai in Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles.

Dosarele de inscriere se vor depune la: Ad Media Consult srl,
Adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190
Persoana de contact: Irina Apostol, Tel : 0721201559, fax : 0318172768
e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro

Documentatia electronica se va trimite la adresa: burse@euromonitor.ro

Pentru detalii suplimentare va puteti adresa Fundatiei Euromonitor pentru Excelenta, la adresa: Calea Floreasca, nr. 167, et.4, sector 1, Bucuresti; Persoana de contact: Andra Dimitriu – Project Manager, Tel: +40 751010698, e-mail: andra.dimitriu@euromonitor.ro

Conducătorii României şi Croaţiei vor o Europă cu o singură viteză

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 octombrie 2017, 09:31

Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.

Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.

În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.

Comisia Europeană anunţă măsuri pentru reducerea fraudării TVA

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 octombrie 2017, 09:40

Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit

Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.

Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.

Fraudă transfrontalieră03

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.

Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.

Agenda Parlamentului European, 2-5 octombrie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2017, 14:30 / actualizat: 3 octombrie 2017, 10:21

Principalele subiecte ale Sesiunii Parlamentului European, aflate pe ordinea de zi, din această săptămână, sunt:

Brexit. Marți, deputații europeni vor evalua progresele înregistrate în negocierile cu Brexit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. Tot marţi vor vota cu privire la o rezoluție care să cuprindă recomandările Parlamentului pentru summit-ul din 20 octombrie UE-27 de la Bruxelles.

Summit-ul UE. Miercuri, deputații europeni vor discuta despre migrație și modul de stabilire a unui sistem comun de azil cu primul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans. De asemenea, vor mai fi discutate planurile comune de apărare și agenda digitală, ca dezbateri preliminare, înaintea summit-ului european care va avea loc pe 19 și 20 octombrie Bruxelles.

Procurorul european. Deputații europeni urmează să aprobe intensificare cooperării judiciare între 20 de state membre ale UE prin înființarea unui Parchet European. Ca organism independent, Procuratura va lupta împotriva fraudei și a utilizării abuzive a fondurilor europene. (Dezbatere miercuri, vot joi)

Criminalitatea informatică. Creșterea numărului de infracțiuni cibernetice și inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor asupra infrastructurilor critice sau a abuzului sexual online sunt în curs de dezbatere luni. Parlamentul va vota marți recomandările sale.

Zborurile anulate. Deputații europeni vor discuta cu Consiliul și cu Comisia despre modul de aplicare a drepturilor pasagerilor în cazul anulării masive a zborurilor, cum ar fi cele ale companiei Ryanair. (Dezbatere marți)

Turcia. Deputații europeni sunt îngrijorați de faptul că Turcia utilizează mandate de arestare Interpol pentru a urmări activiști sau oponenți politici dincolo de frontierele sale. În cadrul unei dezbateri cu Consiliul și Comisia, miercuri seara, vor examina cazurile a doi jurnaliști și scriitori care posedă dublă cetățenie turcă și europeană și care sunt reținuți de autoritățile spaniole.

Pachetul de telecomunicații. O reformă a normelor europene în domeniul telecomunicațiilor va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru industrie. Scopul pachetului este de a promova conectivitatea în întreaga UE și de a face din 5G o realitate pentru toți cetățenii UE. Deputații ar putea modifica propunerea pentru a solicita eliminarea costurilor suplimentare pentru apelurile intra-UE și crearea unui sistem de alertă a cetățenilor în situații de urgență. (Luni)

Candidați selectați pentru Premiul Saharov. Deputații europeni vor prezenta cei șase candidați pentru Premiul Saharov 2017 la o reuniune comună a Comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Cel de-al 29-lea Premiu Saharov va fi premiat în sesiunea plenară din 13 decembrie.

Agenda preşedintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va prezida marți dezbaterea despre Brexit și va participa la o conferință de presă cu coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după dezbatere. Miercuri, Antonio Tajani va prezida dezbaterea privind summitul european. După-amiaza, se va întâlni cu președintele Casei Reprezentanților australieni.

Brexit: lipsa unui progres suficient privind termenii divorțului cu UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2017, 11:11

Progresul privind prioritățile UE în primele patru runde de negocieri cu Marea Britanie nu a fost suficient, se arată în propunerea de rezoluție a Parlamentului.

Consiliul European ar trebui să confirme că nu au fost făcute ”progrese suficiente” privind cele trei obiective principale ale UE – asigurarea drepturilor cetățenilor UE și britanici, clarificarea angajamentelor financiare ale Marii Britanii și rezolvarea chestiunii frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord – în cazul în care a cincea rundă de negocieri nu aduce modificări substanțiale privind aceste subiecte, se arată într-o propunere de rezoluție adoptată joi (n.r. 28 septembrie 2017) de Conferința Președinților din Parlament (președintele PE și liderii grupurilor politice).

Rezoluția, redactată de Grupul de coordonare pentru Brexit din Parlament, va fi dezbătută și supusă la vot în plen, marți 03 septembrie 2017.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: ”Salutăm abordarea constructivă a premierului May în discursul recent de la Florența. Protecția drepturilor cetățenilor este prioritatea absolută a Parlamentului European. Acordul de retragere ar trebui să păstreze întreg pachetul de drepturi de care se bucură în prezent cetățenii, așa cum sunt definite de legislația relevantă din UE. Garanții suplimentare că legile UE vor fi respectate până când va avea loc de facto retragerea Marii Britanii sunt, la rândul lor, un element-cheie pentru a asigura încheierea rapidă a primei runde de negocieri.”

Coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstandt, a adăugat: ”Premierul May a deschis ușa pentru progres în discursul de la Florența din 22 septembrie, de exemplu privind rolul Curții Europene de Justiție. Dar am dori să vedem mai multă claritate din partea guvernului britanic. Încă așteptăm răspunsuri la chestiuni vitale, cum ar fi cum să păstrăm Irlanda de Nord în uniunea vamală sau cum să găsim un aranjament special care să prevină solidificarea frontierei. În ceea ce privește drepturile cetățenilor și aranjamentul financiar, așteptăm răspunsuri concrete la propunerile echipei de negociere UE.”

Deputații vor dezbate rezoluția, marți (n.r. 3 sept), cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier.
Rezoluția votată va reprezenta contribuția Parlamentului la reuniunea la nivel înalt din 20 octombrie EU27, de la Bruxelles, unde liderii europeni vor evalua progresul negocierilor Brexit.
Orice acord de retragere, la încheierea negocierilor Marea Britanie – UE, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Dezbatere europeană, la Cluj

Publicat de adinaiftime, 29 septembrie 2017, 17:04

„10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană” se numeşte dezbaterea care are loc vineri, 29 septembrie, la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Economiei Germane.

La eveniment vor participa ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt şi omologul său Emil Hurezeanu, Vasile Pușcaș, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane- AHK, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca şi alţi oameni de afaceri germani.

Moderatorul evenimentului, Moise Guran, va aborda câteva teme majore, precum: rolul României şi Germaniei și responsabilitățile lor în cadrul UE şi parteneriatul de 25 de ani dintre România și Germania.

Dezbaterea începe la ora 14:30, la Aula Magna UBB.

Ada Prundar

Asaltul Ungariei asupra lui Soros și a valorilor UE 

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 septembrie 2017, 10:46

Editorialul publicat în Financial Times, referitor la atacurile susţinute împotriva lui Soros, evidenţiază derapajele Ungariei privind nerespectarea valorilor Uniunii Europene şi consecinţele acestor acţiuni asupra cetăţenilor.

Guvernul naționalist-populist al Ungariei a umplut deja țara de afișe care-l prezintă pe George Soros, finanțistul miliardar, drept o amenințare la adresa țării fiindcă apără drepturile refugiaților. A lansat un asalt juridic împotriva universității fondate de el la Budapesta și a demonizat ONG-urile susținute de el. Acum, guvernul Fidesz lansează o „consultare națională” a cetățenilor cu privire la presupusul plan al dlui Soros de a inunda Europa cu refugiați. Investitorul filantrop este pus la zid în calitate de bau-bau-șef în cadrul campaniei premierului Viktor Orban pentru obținerea unui al treilea mandat la alegerile din primăvară.

Pentru autoproclamatul partid „iliberal” în care Fidesz s-a transformat, dl Soros constituie ținta ideală, în calitate de simbol al liberalismului. Cu mare parte a opoziției ungare în debandadă și singura competiție mai serioasă la adresa Fidesz venind de la dreapta și mai extremă, americanul de origine ungară îndeplinește rolul inamicului extern împotriva căruia electoratul trebuie să se unească în jurul partidului. Campania purtată împotriva lui de guvernul de la Budapesta este tulburătoare din numeroase privințe.

În primul rând, presupusul „plan Soros” este o „știre falsă”. Dl Soros a scris în favoarea acceptării mai multor refugiați de către UE și a propus măsuri comune. Dar să pretinzi, așa cum o face Fidesz, că el a hipnotizat cumva UE pentru a adopta un plan de a primi un milion de imigranți pe an și de a obliga prin coerciție statele reticente să-i primească, este un basm de groază fabricat.

În al doilea rând, campania împotriva acestui supraviețuitor evreu al Holocaustului are nuanțe subtile de antisemitism. Continua demonizare a dlui Soros și a ONG-urilor sale și confruntarea mai generală a dlui Orban cu UE în privința politicii ei de migrație, reprezintă, luate la un loc, un atac asupra valorilor europene de deschidere, toleranță și respect pentru drepturile omului. De fapt, afișele contra dlui Soros continuă într-o formă voalată atacul Fidesz contra „Bruxelles”-ului – deopotrivă demonizat și el printr-o campanie cu afișe din acest an -, filantropul servind aici drept o reprezentare simbolică a UE.

Dl Orban s-a angajat în aprilie față de Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), grupul politic paneuropean de centru-dreapta de care aparține Fidesz, că va înceta astfel de atacuri la adresa UE. A venit vremea ca PPE să-l expulzeze din grup.

La fel ca în cazul Poloniei, mijloacele UE de a contracara asaltul Ungariei contra regulilor și valorilor europene sunt limitate. Însă privirile se îndreaptă acum, pe bună dreptate, spre fondurile structurale UE, printre ai căror primi beneficiari se numără și Ungaria. O asemenea finanțare UE echivalează cu peste 3,5% din PIB-ul anual – și este responsabilă pentru o mare parte a creșterii economice din ultimii ani, pentru care Fidesz-ul dlui Orban încearcă să-și aroge meritul. Cercetările organizațiilor anticorupție arată că mari contracte de stat, finanțate parțial din bani UE, sunt oferite în mod disproporționat unor indivizi și companii apropiate de Fidesz și de premier.

Suspendarea finanțării UE pentru Ungaria vine la pachet cu riscul unei penalizări nedrepte a ungurilor de rând. Însă cum parchetul Budapestei e condus de un loialist al Fidesz care nu prea pare înclinat să investigheze acuzațiile de corupție, Bruxelles-ul și capitalele UE au o altă opțiune. Având în vedere existența semnelor de întrebare privitoare la distribuirea fondurilor în țară, ele pot amenința cu blocarea fondurilor dacă Ungaria nu va consimți la verificări mai exigente și la nivel mai înalt, operate de exemplu de oficiul anti-fraudă al UE sau de o nouă instituție propusă, Procurorul Public European.

Viitoarele negocieri cu privire la bugetul UE de după 2021 oferă și ele o oportunitate de introducere a unor garanții care să permită blocarea fondurilor pentru țările care violează statul de drept. Membrii UE nu ar trebui să se aștepte să continue să se bucure de roadele statutului de membru dacă ei resping regulile și valorile europene atât de flagrant precum o face astăzi Ungaria.

Comisia Europeană a cerut oficial aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 10:09

Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!

Deputatul European Siegfried Mureșan:

„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.

Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.

România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”

Agenda Parlamentului European, 25 septembrie – 1 octombrie 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 septembrie 2017, 09:59

Principalele puncte ale agendei Parlamentului European, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie 2017 sunt următoarele:

Bugetul UE pentru 2018. Comisia pentru Bugete va vota cu privire la 2324 de amendamente depuse la bugetul UE pentru 2018. Deputații europeni urmează să modifice reducerile făcute de Consiliu și să sprijine programele privind cercetarea, educația, combaterea șomajului în rândul tinerilor, IMM-urile și migrația. (Miercuri)

BCE / Draghi. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, va discuta cu membrii Comisiei pentru afaceri economice și monetare programul care permite BCE să cumpere obligațiuni emise de societăți europene, precum și cele mai recente evoluții economice și monetare din UE. (Luni)

Procuratura Europeană. Înființarea Procuraturii Europene mult așteptate, care va fi responsabilă de investigațiile penale transfrontaliere privind frauda care implică fonduri UE, va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru libertăți civile. În prezent, 20 de state membre au decis să participe. (Joi)

Scurgeri de informații în fotbal. Comisia specială pentru combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale (PANA) va interoga reprezentanții FIFA, UEFA și Asociația Agenților Europeni de Fotbal privind transparența pe piața transferurilor, finanțarea cluburilor europene și dreptul la imaginea jucătorilor. Un jurnalist care a participat la Rețeaua europeană de investigații care a dezvăluit „scurgerile de fotbal” va fi, de asemenea, prezent. (Marți)

Brexit. Președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice se vor întâlni pentru a discuta despre cele mai recente progrese în negocierile pentru Brexit, înaintea unei rezoluții a Parlamentului European care va fi votată săptămâna următoare la Strasbourg. (Joi)

Garanția pentru tineret. Eficacitatea din punct de vedere al costurilor schemei privind garanția pentru tineret, programul UE care îi ajută pe tineri să-și găsească locuri de muncă prin îmbunătățirea accesului la formare și educație, va fi evaluată de către deputații Comisiei pentru control bugetar. Aceștia solicită o finanțare mai mare pentru a sprijini tinerii care nu mai sunt în sistemul de educație, nu sunt angajați şi nici nu fac parte din vreun program de formare profesională (NEETS). (Luni)

Venitul minim din UE. Propunerea de a introduce un venit minim pe întreg teritoriul Uniunii pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale va fi prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Proiectul de propunere prevede că astfel de scheme ar trebui să corespundă cu 60% din venitul mediu al țării în cauză. (Joi)

Turism. Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, Parlamentul European organizează o conferință pe tema „O strategie europeană de consolidare a competitivității industriei turismului ca principal motor al creării de locuri de muncă”. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va deschide conferința. Printre participanți se numără vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, comisarii europeni Elżbieta Bieńkowska, Karmenu Vella, Tibor Navracsics, Marianne Thyssen și Mariya Gabriel, precum și reprezentanți ai industriei și ai autorităților naționale și europene. (Miercuri)

Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice vor fi informate cu privire la situația negocierilor pentru Brexitul și vor pregăti o dezbatere cu negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, care se va încheia cu votul unei rezoluții în aceeași săptămână . Aceștia vor discuta, de asemenea, poziția Parlamentului cu privire la relațiile UE-Turcia și își vor pregăti contribuția la summitul european din octombrie și la Conferința de la Bonn privind schimbările climatice (COP23). Grupurile politice vor discuta, de asemenea, poziția Parlamentului privind îngrășămintele, votul final privind înființarea unei procuraturi europene și pregătirea recomandărilor Parlamentului privind combaterea criminalității cibernetice, îmbunătățirea condițiilor din penitenciare și încheierea căsătoriilor dintre copii.

Agenda președintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va participa joi și vineri la Summitul digital al UE de la Tallinn.

Reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 septembrie 2017, 10:44

Comisia Europeană a propus marți, 19 septembrie, un nou set de norme pentru reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal, ce vor permite stocarea și prelucrarea acestora pe întreg teritoriul Uniunii, ceea ce va contribui la stimularea competitivității companiilor europene și la modernizarea serviciilor publice, eliminându-se astfel restricțiile legate de localizarea datelor.

Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală,  a declarat: „Economia digitală a Europei este încă puternic divizată de-a lungul unor delimitări naționale închise. Acest lucru frânează creșterea globală a sectorului digital în Europa. Propunerea noastră, împreună cu normele de protecție a datelor cu caracter personal din UE, va permite libera circulație a tuturor tipurilor de date în cadrul pieței unice. Fluxul liber de date va favoriza, în cazul IMM-urilor și start-up-urilor, dezvoltarea unor noi servicii inovatoare și intrarea pe noi piețe.”

Un cadru clar, cuprinzător și previzibil va contribui la o piață mai competitivă și mai integrată la nivel european pentru serviciile de stocare și de prelucrare de date. Propunerile prevăd:

• principiul fluxului transfrontalier liber al datelor fără caracter personal, statele membre nemaiputând impune organizațiilor obligația de a stoca sau de a prelucra datele în interiorul frontierelor naționale, singurele restricții fiind legate de siguranța publică;
• principiul disponibilității datelor pentru controlul reglementar, autoritățile competente putându-și exercita dreptul de acces la date indiferent de locul de stocare sau prelucrare a acestora pe teritoriul UE;
• dezvoltarea unor coduri de conduită la nivelul UE, pentru a elimina obstacolele care împiedică atât trecerea de la un furnizor de servicii de stocare în cloud la altul, cât și transferul datelor înapoi către sistemele informatice ale utilizatorilor.

Noile norme vor spori securitatea juridică și vor favoriza un climat de încredere pentru companii și organizații și vor deschide calea către o piață unică veritabilă în domeniul stocării și prelucrării datelor, favorizându-se astfel dezvoltarea unui sector european al serviciilor de tip cloud competitiv, sigur și fiabil și la scăderea prețurilor pentru utilizatorii serviciilor din domeniu.

Resursele de gaz folosite solidar pentru a preveni crizele de alimentare

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 septembrie 2017, 15:55

Un stat al UE care se confruntă cu o criză urgentă de gaze poate să ceară asistență transfrontalieră de la statele învecinate, conform noilor reguli de cooperare aprobate de Parlament.

Alimentarea corespunzătoare cu gaz a caselor, centralelor de încălzire și a serviciilor sociale importante, cum ar fi spitalele, este considerată prioritară. Un stat membru poate activa mecanismul de solidaritate și poate cere ajutor altor state membre pentru a combate o criză gravă.

Cooperare regională pentru a combate crizele de alimentare cu gaz

Noile reguli grupează statele membre în ”patru grupuri de risc” care vor participa în ”cooperare asociată riscului” și vor lua măsuri comune de evaluare a riscului, de prevenire și de reacție în situații de urgență.

Vor exista trei niveluri de criză privind alimentarea cu gaze – alertă timpurie, alertă și urgență – pe care statele membre le vor putea notifica spre Comisia Europeană și spre autoritățile competente din grupurile lor de risc și din statele membre învecinate.

Comisia Europeană va putea cere acces la orice contract de alimentare cu gaze important pentru siguranța resurselor (care reprezintă 28% din consumul anual de gaz în statul membru). Comisia poate cere și detalii privind alte acorduri comerciale relevante pentru încheierea unui contract de alimentare cu gaz, inclusiv contracte privind infrastructura.

Transatlantic Legislators’ Dialogue (TLD) Steering Committee meeting with EC Vice-President and High Representative for Foreign Policy

Raportorul Jerzy Buzek (PPE, PL) a spus:

”Cetățenii noștri nu trebuie privaţi de alimentarea cu gaze a casele lor. Statele membre se angajează să se ajute în cazul în care alimentarea cu gaze a cetățenilor este întreruptă. Noul regulament va întări cooperarea regională în planificarea situațiilor de urgență și în prevenirea crizelor, iar contractele pentru gaze vor fi mai transparente.”

Ce urmează

Regulamentul a fost aprobat cu 567 voturi la 101, cu 23 abțineri.

După aprobarea Consiliului, regulamentul revizuit privind securitatea aprovizionării cu gaz va fi publicat în Jurnalul Oficial la Uniunii și va intra în vigoare la 20 de zile după publicare.

Background

Acest nou regulament face parte din pachetul privind securitatea sustenabilă a energiei, prezentat de Comisie în februarie 2016. Împreună cu legislația revizuită privind acordurile interguvernamentale (adoptată în martie 2017), pachetul crește transparența pe piața gazelor și întărește rezistența UE în cazul unor întreruperi ale alimentării cu gaz.

Persoanele cu dizabilități – facilitarea accesului la bunuri și servicii în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 septembrie 2017, 13:40

• 80 mil de oameni sunt afectați de dizabilități în UE
• Noile reguli şi facilităţi să fie aplicabile infrastructurilor adecvate
• Telefoane, distributoare de bilete, servicii bancare – mai accesibile

Aproximativ 80 mil de oameni în UE au un anume tip de dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației, numărul lor va crește, probabil, la 120 mil până în 2020.

Scopul acestei legi este de a ameliora dificultățile zilnice ale persoanelor cu dizabilități.

Bunuri și servicii cheie, cum ar fi telefoanele, distribuitoarele de bilete și serviciile bancare, trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu dizabilități.

”Este important că această directivă include persoanele cu dizabilități și persoanele cu limitări funcționale temporare sau permanente”, cum ar fi bătrânii, femeile însărcinate și persoanele care călătoresc cu bagaje” pentru a asigura beneficii reale și o viață independentă pentru o mare parte a societății”, spune Parlamentul.

Îmbunătățirea vieții de zi cu zi

Deputații au clarificat că această propunere legislativă stabilește cerințe pentru a face mai accesibile anumite bunuri și servicii. Printre acestea se numără:

• distribuitoare de bilete și aparate de check-in
• distribuitoare de numerar şi alte terminale de plăți
• computere și sisteme de operare
• servicii bancare pentru clienţi, inclusiv echipamente pentru cărți electronice
• comerț electronic
• transport, inclusiv transport public urban cum ar fi metrou, tren, tramvai, troleibuz, autobuz și serviciile conexe,
• alte elemente, cum ar fi pagini de internet și servicii oferite pe mobil de presa audio-vizuală și servicii de turism.

Cerințele privin accesibilitatea se vor referi la soluţiile implementării măsurile necesare fără să impună detaliile tehnice care ar îngrădi inovația.

Întreprinderi mici sunt excluse

Propunerea legislativă include clauze care au în vedere ca cerințele să nu creeze ”o povară disproporționată” pe  operatorii economici, de aceea întreprinderile mici (acelea care au mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau o balanță anuală care împreună nu depășesc 2 milioane de euro) vor fi exceptate din cauza dimensiunii,resurselor și naturii lor.

Ce urmează

Votul prin care a fost aprobat textul modificat dă echipei Parlamentului un mandat pentru a începe negocierile cu Consiliul, care urmează să își stabilească poziția.

”Sunt satisfăcut cu votul de azi din Parlament. Mai mult de 80 milioane de oameni cu dizabilități vor beneficia de acest vot. Raportul final are, desigur, plusuri și minusuri și vom înfrunta negocieri dificile cu Consiliul. Voi face tot ce pot să obțin maximum din aceste negocieri.” Morten Løkkegaard (ALDE, DK)

Alianță mondială împotriva torturii

Publicat de adinaiftime, 18 septembrie 2017, 09:00

O alianță la nivel mondial, inițiată de Uniunea Europeană (UE), va fi lansată în data de 18 septembrie, în cadrul reuniunii Adunării Generale ONU, de la New York. Rod al eforturilor depuse împreună cu Argentina și Mongolia, inițiativa urmărește să pună capăt comerțului cu instrumente utilizate pentru tortură sau pentru a pune în aplicare pedeapsa capitală.

Alianța propune patru direcții de acțiune:

luarea de măsuri pentru controlul și restricționarea exporturilor acestor produse;

dotarea autorităților vamale cu instrumente adecvate, prin crearea unei platforme de monitorizare a fluxurilor comerciale;

furnizarea de asistență tehnică pentru a ajuta țările să elaboreze și implementeze legi care să se interzică acest tip de comerț;

schimbul de practici pentru a eficientiza sistemele de control și de asigurare a punerii în aplicare.

Evenimentul de lansare va include și adoptarea unei declarații politice comune de către o serie de țări.

Comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström a declarat: „Aceste produse nu au alt scop decât să provoace dureri îngrozitoare și să ucidă ființe umane. Nu ar trebui să tolerăm niciodată ca ele să fie comercializate ca orice altă marfă. Este timpul să întreprindem acțiuni concrete pentru a suprima acest comerț condamnabil.”

Armata rusă începe ample manevre militare la frontiera cu UE

Publicat de adinaiftime, 14 septembrie 2017, 16:51

Rusia a lansat joi la porțile Uniunii Europene ample manevre militare comune cu Belarus, insistând să le prezinte ca fiind „pur defensive”, dar care sunt denunțate drept o demonstrație de forță de către unii membri ai NATO, relatează AFP.

Moscova se străduiește să calmeze opinia publică internațională în legătură cu aceste exerciții, cu numele de cod Zapad-2017 („Vest-2017”), la care a anunțat participarea a aproximativ 12.700 de militari timp de o săptămână de-a lungul graniței cu Lituania și Polonia.

Șeful statului major rus Valeri Gherasimov a asigurat la începutul lunii septembrie, într-o rară întâlnire la Baku, cu șeful Comitetului militar al NATO, cehul Petr Pavel, că aceste manevre erau planificate „de mult timp” și nu „vizează o țară anume”.

Armata rusă organizează în fiecare an în această perioadă manevre de amploare într-o regiune din Rusia. Anul acesta, aplicațiile se desfășoară în Belarus, în enclava Kaliningrad și în mai multe regiuni din nord-vestul Rusiei. Cu alte cuvinte, în apropiere de Polonia și statele baltice, care de la anexarea Crimeii în 2014 și izbucnirea conflictului din estul Ucrainei au denunțat cu promptitudine Rusia ca pe o potențială amenințare pentru suveranitatea lor.

Unele țări, cu Lituania și Estonia în frunte, se îndoiesc de veridicitatea cifrelor prezentate de Moscova pentru exercițiile sale militare și menționează „mai mult de o 100.000 de soldați” mobilizați între 14 și 20 septembrie.

Exercițiile Zapad-2017 „sunt destinate să ne provoace pentru a ne testa apărarea și de aceea trebuie să fim puternici”, a declarat duminică ministrul apărării britanic Michael Fallon, exprimându-și îngrijorarea față de o „Rusie din ce în ce mai agresivă”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat că nu vede în aceste manevre „o amenințare iminentă pentru un aliat”, regretând în același timp lipsa lor de transparență.

„Rusia este capabilă să manipuleze cifrele cu mare ușurință, motiv pentru care nu dorește observatori străini. Dar un efectiv de 12.700 de soldați anunțat pentru manevre strategice este ridicol”, a comentat pentru AFP expertul militar independent rus Aleksandr Golț, potrivit căruia adevărata cifră este cu toate acestea mult sub 100 000 de militari.

Rusia își revendică dreptul de a desfășura exerciții militare pe teritoriul său și denunță în schimb extinderea NATO la frontierele sale.

Alianța dispune în prezent de peste 4.000 de soldați desfășurați în țările baltice și în Polonia.

Exercițiile ruse Zapad-2017 se desfășoară aproape în paralel cu exerciții în Ucraina la care participă armata americană — ai cărei soldați au defilat în august la Kiev pentru prima oară — și manevre în Suedia, unde sunt mobilizați aproape 19.000 de militari, care simulează un atac fictiv din partea unui „adversar mai mare și sofisticat”.

Scenariul manevrelor ruse, desfășurate în fiecare an în diferite părți ale țării, prevede contracararea unor „grupuri extremiste” care s-au infiltrat în Belarus și în enclava rusă Kaliningrad dinspre trei țări imaginare, dar ușor de identificat cum ar fi Lituania, Letonia și Polonia.

„Toate exercițiile ruse funcționează pe același scenariu: desfășurarea rapidă a trupelor „, ceea ce trebuie să demonstreze hotărârea armatei de a respinge inamicul, dar fără să se ia în considerare un atac inițiat de Rusia, explică Aleksandr Golț.

Dincolo de exercițiile Zapad-2017, armata rusă și Alianța se acuză reciproc de supralicitare și manevre periculoase între nave și avioane în Marea Mediterană și Marea Baltică.

De la sfârșitul anului 2014, Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină militară în care NATO este menționată drept o amenințare fundamentală.

(Agerpres/FOTO arhivă rnews.ro)

Resursa umană în centrul noii Agende Europene pentru Competenţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 septembrie 2017, 11:35

Umanista Maria Grapini, apreciată ca unul dintre cei mai activi europarlamentari,  a avut o intervenţie importantă, joi, 14 septembrie, în PE, în calitate de raportor al Comisiei IMCO, pe o temă de mare impact şi anume noua Agendă a Competenţelor pentru Europa. Europarlamentarul PPU-sl a felicitat Comisia Europeană pentru adoptarea acestui act, în urmă cu un an, şi a insistat ca resursa umană să fie bine apărată şi promovată, din perspectiva noilor competenţe unitare.

“Este absolut necesar să vedem ce putem să facem cu resursa umană! Noi, Comisia IMCO, ocupându-ne de piața internă, suntem siguri și convinși că pentru a asigura o creștere durabilă, coeziune socială și crearea de noi locuri de muncă, precum și pentru a promova inovarea și antreprenoriatul în special pentru IMM-uri și sectorul artizanatului, este esențial să eliminăm lacunele în materie de competențe, să reuşim soluționarea problemei necorelării competențelor și să promovăm  oportunitățile de mobilitate socială. Susţinem că statele membre au o obligație importantă, sistemul de formare a pieței interne trebuie să funcționeze eficient și să contribuie la îmbunătățirea schimbului de date și la consolidarea cooperării administrative. Subliniez şi necesitatea de a ține cont de nevoile reale ale pieței, dar și măsuri pentru dezvoltarea competențelor”, a declarat, la Strasbourg, umanista Maria Grapini.

Jean-Claude Juncker: Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România

Publicat de adinaiftime, 13 septembrie 2017, 19:40 / actualizat: 14 septembrie 2017, 10:40

Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România în spațiul Schengen, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său anual privind starea Uniunii.

„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre”, a spus Juncker.

Președintele Juncker a mai afirmat, la Strasbourg, că îi propune președintelui Consiliului European, Donald Tusk, organizarea unui summit special în România, la Sibiu, la sfârsitul lunii martie 2019, atunci când se va marca ieșirea Marii Britanii din Uniune. Țara noastră va deține atunci președinția semestrială a forului comunitar.

Cu ocazia unei vizite efectuate în țara noastră la începutul lunii mai, Juncker si-a exprimat convingerea că până la momentul în care va prelua președintia Consiliului Uniunii Europene, România nu va mai fi monitorizată în domeniul justiției. Cu același prilej, șeful Comisiei Europene s-a pronunțat ferm în favoarea aderării României la spațiul Schengen.

Marea Britanie/Brexit: Abrogarea dreptului european, aprobată în primul vot al Parlamentului

Publicat de adinaiftime, 12 septembrie 2017, 21:00 / actualizat: 14 septembrie 2017, 10:41

Parlamentul britanic a aprobat în cursul nopţii de luni spre marţi proiectul de lege al guvernului destinat să pună capăt supremaţiei dreptului european în Marea Britanie, cu ocazia primului vot asupra acestui text important în procesul ieşirii din Uniunea Europeană, transmite AFP.

După mai multe ore de dezbateri, deputaţii din Camera Comunelor au adoptat cu 326 de voturi pentru acest text care urmează să fie studiat în detaliu de deputaţi, în timp ce 290 de parlamentari au votat împotrivă.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

În Uniunea Europeană situaţia romilor s-a îmbunătăţit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 septembrie 2017, 09:17

În Uniunea Europeană, situaţia romilor s-a îmbunătăţit, chiar dacă într-un ritm mai lent. De exemplu, tot mai mulţi copiii romi merg la grădiniţă, iar rata abandonului şcolar a scăzut, se arată în raportul Comisiei Europene, care analizează stadiul aplicării strategiilor naţionale de incluziune a romilor în ţările membre ale Uniunii Europene. Documentul menţionează, totodată, că aproximativ 80% din romi sunt ameninţaţi de sărăcie.Îmbunătăţirea situaţiei romilor în domeniul învăţământului, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi condiţiile de locuit, este „disproporţionată şi modestă”, menţionează raportul. La aspecte pozitive, documentul precizează  că procentul copiilor romi care beneficiază de educaţie preşoclară a crescut cu 6% faţă de situaţia din 2011, când acest procent era de 47%, iar rata abandonului şcolar până în 2016 a scăzut la 68% de la 87%, înregistrată în urmă cu şase ani. Potrivit raportului, condiţiile privind accesul copiilor romi la grădiniţă s-a îmbunătăţit mai ales în Spania, Bulgaria, România şi Ungaria. Raportul mai constată că în multe ţări membre ale UE, segregarea şcolară a copiilor romi reprezintă în continuare o problemă. În Slovacia, Ungaria şi Bulgaria peste 60% din copiii romi învaţă separat de alţi copii. În unele ţări membre ale Uniunii Europene, printre care în Ungaria, a crescut de la 56% la 63% procentul tinerilor romi fără un loc de muncă şi care nu beneficiază de educţie şi pregătiri profesionale, ceea ce înseamnă – potrivit specialiştilor – că nici de departe nu există un echilibru în procesul de trecere de la şcoală în lumea muncii. Din raport mai rezultă că în multe ţări nu sunt asigurate serviciile medicale de bază. De exemplu, în România şi Bulgaria, comunitatea romă nu are acces la aceste servicii.

Sursa: http://inforadio.hu/kulfold/2017/09/01/ha_lassan_is_de_javul_a_romak_helyzete_az_europai_unioban / RADOR

Eurostat: România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2017, 09:01

Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte,  Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.

Sursa: EURONEWS/RADOR

Londra doreşte un control mai strict al imigraţiei europene (presa)

Publicat de adinaiftime, 6 septembrie 2017, 19:59

Marea Britanie doreşte să pună capăt liberei circulaţii a muncitorilor după ieşirea sa din Uniunea Europeană (UE) şi să limiteze imigraţia europenilor slab calificaţi, potrivit unui document de lucru al guvernului de la Londra publicat marţi de cotidianul The Guardian, relatează AFP.

‘Pentru a fi considerată un atu pentru întreaga ţară, imigraţia nu trebuie să aducă beneficii numai imigranţilor, ci şi profit financiar rezidenţilor actuali’, se arată în acest document de 82 de pagini redactat în august de Ministerul de Interne.

Potrivit cotidianului britanic, ministerul avansează în acest proiect o serie de măsuri destinate să reducă sosirea migranţilor europeni slab calificaţi după Brexit, votat în 2016 la finalul unei campanii marcate de chestiunea reducerii imigraţiei.

Aceştia ar obţine un permis de sejur pentru o durată de maxim doi ani, faţă de trei până la cinci ani pentru cei din profesii cu înaltă calificare.

Astfel, ‘pe piaţa muncii li se va acorda preferinţă muncitorilor rezidenţi’ şi se va restrânge posibilitatea pentru europeni să caute de lucru în Marea Britanie, potrivit jurnalului.

Printre alte propuneri, ce ar intra imediat în vigoare la finalul unei perioade de tranziţie de cel puţin doi ani, figurează introducerea progresivă a unui nou sistem migratoriu limitând drastic dreptul cetăţenilor europeni la reîntregirea familiei şi obligaţia de a arăta un paşaport mai repede decât o carte de identitate la intrarea în ţară.

Documentul subliniază că propunerile pe care le conţine trebuie să obţină aprobarea întregului guvern şi că ‘vor fi supuse negocierii cu UE’.

‘Nu comentăm documente de lucru care fac obiectul unei scurgeri de informaţii’, a reacţionat un purtător de cuvânt al guvernului britanic, contactat de AFP.

‘Vom prezenta în această toamnă primele propuneri pentru un nou sistem migratoriu care să permită reluarea controalelor la graniţele britanice’, a adăugat el.

Chestiunea statutului celor 3,2 milioane de europeni care locuiesc peste Canalul Mânecii şi a milionului de britanici stabiliţi în restul UE se află în centrul negocierilor de separare dintre Londra şi Bruxelles.

În iunie, premierul Theresa May a prezentat un proiect pentru a reglementa statutul post-Brexit al europenilor instalaţi în Regatul Unit.

Ea a promis că nimeni nu va fi expulzat din ţară imediat după pronunţarea divorţului cu UE, prevăzut în martie 2019, şi că Londra va oferi posibilităţi pentru cetăţenii europeni de a-şi regulariza statutul pentru a putea rămâne în Marea Britanie.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)

Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 septembrie 2017, 07:00

Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o nouă strategie în domeniul Sprijinului pentru Comerț (Aid for Trade – AfD) deoarece sprijinul pentru comerț este vital în promovarea dezvoltării în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale lumii, susține deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European.

La sfârşitul lunii august, Parlamentul European a găzduit dezbaterea comună a INTA și a Comisiei de Dezvoltare (DEVE) cu tema ”Revizuirea Strategiei UE în domeniul Sprijinului pentru Comerț”, reuniunea fiind prezidată de Iuliu Winkler și europarlamentarul finlandez Paavo Väyrynen, vicepreședinte al DEVE.

”E de ajuns să ne uităm la Africa, unde, conform datelor comunicate ieri de Comisia Europeană, în următoarele două decenii va fi nevoie anual de 18 milioane de noi locuri de muncă pentru a face față exploziei demografice. Realitatea curentă ne arată că în fiecare an aici se creează doar 3 milioane de noi locuri de muncă. În acest context, Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației. Zeci de milioane de oameni își vor părăsi locurile natale în anii care urmează fie din motive economice, fie din cauza conflictelor armate, a unor cataclisme naturale sau schimbări climatice. Strategiile de sprijin pentru dezvoltarea locală în regiunile și țările subdezvoltate trebuie să fie parte a Strategiei UE privitoare la migrație”, a afirmat Iuliu Winkler în cadrul dezbaterii comune INTA-DEVE.

Deputatul european al UDMR a vorbit despre faptul că trăim într-o lume care se schimbă rapid, iar transformările care apar se manifestă și în domeniul comerțului internațional. În cadrul dezbaterii a fost analizată dezvoltarea explozivă a comerțului electronic, care deschide noi posibilități pentru IMM-uri, pentru start-up-uri, dar și pentru tinerii întreprinzători oriunde s-ar afla aceștia, dar și despre faptul că cei care se află în regiuni mai puțin dezvoltate sunt dezavantajați din cauza lipsei conectivității și a disfuncționalității statelor și administrațiilor lor.

În bugetul pentru anul 2018 al UE este prevăzută creșterea finanțării Sprijinului pentru Comerț, dar, în opinia deputaților europeni, este foarte importantă calitatea proiectelor care sunt implementate cu ajutorul acestor finanțări în vederea maximizării rezultatelor benefice. Una dintre concluziile dezbaterii s-a referit la faptul că, în contextul dat, este nevoie de promovarea parteneriatelor public-private, dar și de armonizarea politicilor comerciale cu politicile de investiții. De asemenea, UE trebuie să sprijine proiectele ce țintesc dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații în regiunile subdezvoltate cu scopul obținerii unei mai mari eficiențe a politicilor de dezvoltare.

Lansată în 2005 de Organizația Mondială a Comerțului, Inițiativa Sprijin pentru Comerț a facilitat alocarea, până în prezent, a 300 de miliarde de dolari care au finanțat programe și proiecte în țările și regiunile cele mai puțin dezvoltate ale globului.

Sursa: Biroul de presă al europarlamentarului Iuliu Winkler (UDMR, PPE)

70% din locurile de scăldat din România oferă o calitate excelentă a apei

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 septembrie 2017, 09:39

Vremea încă mai e bună pentru scăldat?
Agenția Europeană de Mediu publică anual, în luna mai, un raport privind calitatea apelor pentru scăldat din statele membre ale Uniunii Europene. Conform raportului anului 2017, 70% din locurile de scăldat din România oferă o calitate excelentă a apei.
Raportul complet:
https://goo.gl/zy8Nn6
La nivelul Uniunii Europene există reglementări cu privire la calitatea apelor pentru scăldat încă din 1970.

UE ar putea intensifica sancțiunile după testul nuclear nord-coreean, anunță Donald Tusk

Publicat de adinaiftime, 4 septembrie 2017, 20:55

Uniunea Europeană este pregătită să-și intensifice sancțiunile împotriva Coreii de Nord după ce Phenianul a efectuat duminică al șaselea și cel mai puternic test nuclear, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de Reuters și dpa.

„UE este pregătită să-și intensifice politica de sancțiuni și invită Coreea de Nord să reia dialogul cu privire la programele sale fără nicio condiție”, a declarat Tusk, citat într-o declarație de presă. „Cerem Consiliului de Securitate al ONU să adopte noi sancțiuni și să dovedească o mai mare hotărâre în obținerea unei denuclearizări pașnice a Peninsulei Coreea. Mizele devin prea mari”, a mai adăugat președintele Consiliului European.

Tusk consideră că ultimul test nuclear „obligă comunitatea internațională să se unească într-o reacție rapidă și decisivă”.

(Agerpres/FOTO arhivă caleaeuropeana.ro)

UE: A intrat în vigoare noul sistem de măsurare a nivelului de emisii de carbon la autovehicule

Publicat de adinaiftime, 3 septembrie 2017, 11:40

A intrat în vigoare în Uniunea Europeană noul sistem de măsurare a nivelului de emisii de carbon la autovehicule.

Sistemul de testare Real Driving Emissions (RDE) va fi iniţial implementat pe noile tipuri de automobile, iar în următorii doi ani va fi aplicat tuturor autovehiculelor nou înregistrate.

Testul RDE măsoară emisiile de dioxid de carbon în condiţii reale de conducere şi este complementar testelor de laborator, care îi ajută pe constructorii de maşini să minimizeze nivelul de emisii.

Românii votează pentru Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 septembrie 2017, 09:39

54% dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun. 57% dintre toți europenii împărtășesc aceeași opinie.

Studiul Eurobarometru complet:
http://epfacebook.eu/EB871_complet

Fișele pentru fiecare stat membru în parte:
http://epfacebook.eu/EB871_fise_nationale

Este pregătită România pro europeană pentru moneda euro?

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2017, 11:11

Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG

„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.

În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.

Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.

De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.

Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.

România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.

În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.

Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.

Surse:

RADOR  http://www.napi.hu/nemzetkozi_gazdasag/mikor_lesz_euro_romaniaban.646393.html (Autor: Péter Szász)

https://www.nytimes.com/aponline/2017/08/29/world/europe/ap-eu-romania-euro.html

Adina Vălean: Grupul PPE susține modernizarea managementului deșeurilor în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2017, 10:08

Europa avansează cu viteză către un nou concept de management al deșeurilor de la depozitare la reciclare. Esența acestui concept este sănătatea cetățenilor pe care o protejăm prin înlăturarea efectelor nocive ale gropilor de gunoi asupra calității aerului, apei și solului, transmite, într-un comunicat de presă, grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

“Din păcate, România se află într-un decalaj istoric față de celelalte state din Occident în care eforturile pentru un mediu mai curat au decurs în mod natural din nevoile cetățenilor. Astăzi, 107 de rampe de deșeuri trebuie închise, fiind neconforme cu standardele de mediu”, avertizează Adina Vălean, europarlamentar (PNL, PPE) și președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.

Soluția pe care Grupul PPE o propune pentru deblocarea situației precare a depozitelor de deșeuri din România este modernizarea managementului deșeurilor în Europa. Noua directivă a deșeurile propune măsuri de eficientizare a utilizării resurselor pentru că deșeurile, odată reciclate, devin o resursă profitabilă în sine. Aceasta este de fapt baza economiei circulare pe care o propunem cetățenilor europeni. Pentru o țară precum România este vitală trecerea de la sistemul actual în care managementul gunoaielor se oprește la acumularea acestora în niște munți de gunoaie la marginea orașului. Acest salt este într-adevăr dificil de realizat pentru că trebuie să scădem cantitatea de gunoi nesortat depozitat de la 87% astăzi la cel mult 5% în 2030. Alte state membre care au început tranziția aceasta în urmă cu 15 ani, își propun la ora actuală chiar să închidă centrele care valorifică energetic deșeurile prin ardere. Deși opțiunea incinerării pare viabilă, aceasta nu este sustenabilă pe termen lung nici măcar din punct de vedere economic din cauza costurilor ce decurg din legislația privind emisiile de dioxid de carbon. Însă, pentru acest lucru, României îi lipsește în acest moment o strategie a gestionării deșeurilor care să integreze eforturile autorităților naționale și locale. Dacă luăm de exemplu problema colectării și valorificării deșeurilor vă pot spune că astăzi primăriile unor orașe ca Amsterdam susțin colectarea separată a deșeurilor din prețul pe care îl percep pentru sticla, hârtie, gunoi menajer, toate fiind vândute unei întregi industrii care reciclează sau reutilizează deșeurile menajere. Da, este adevărat că statul a susținut și susține în continuare acele proiecte care dezvoltă noi tehnologii sau procese, dar nu se implică în subvenționarea proceselor în sine. Motivul este unul simplu și perfect aplicabil României: nu sunt destui bani publici ca să subvenționezi operarea întregului lanț de sortare-reciclare.

“De fapt, soluția pe care o propun autorităților din România pentru a reuși să depășim acest decalaj istoric este direcționarea fondurilor existente pentru crearea acelor verigi lipsă din lanțul economic. Mă refer aici la construirea de capacități de colectare separată în zonele rurale sau defavorizate și la susținerea implementării unor tehnologii de ultimă generație care să transforme gunoiul menajer în resurse regenerabile precum biogazul și fertilizanții naturali. În plus, în momentul în care un plan național de management al deșeurilor va stabili circuitul și standardele de valorificare a deșeurilor, atunci companiile de reciclare vor avea siguranța necesară pentru investiții majore din bani, atenție, private. Revenind la problema deșeurilor, avem numai 12 ani timp în care să finalizăm construcția unui circuit integrat între cetățean, administrația locală și procesatorii de deșeuri astfel încât să reutilizăm sau să reciclăm un procent de 70% din totalul de deșeuri municipale. Propunerile PPE sprijină exact această viziune solicitând statelor membre să direcționeze stimulentele economice pentru trecerea de la depozitare și ardere la reciclare și reutilizare. Sper ca Planul național de gestionare a deșeurilor, odată cu adoptarea sa, să conțină măcar bazele acestei viziuni și să ducă la o evoluție vizibilă a stării de facto pentru că, ce e drept, nu mai avem mult timp la dispoziție”, a mai subliniat Adina Vălean.

Viziunea pe care grupul politic PPE o propune Europei tinde spre reutilizarea și reciclarea deșeurilor cu beneficii directe pentru mediu, economie și eficiența utilizării resurselor.

Sursa: https://psnews.ro/adina-valean-grupul-ppe-sustine-modernizarea-managementului-deseurilor-in-europa-186675/

Ultima săptămână a lunii august, în Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 august 2017, 08:09 / actualizat: 29 august 2017, 8:24

CONSTANȚA: Joi începe Şcoala de vară a femeilor din PSD

Publicat de adinaiftime, 23 august 2017, 11:00

Joi începe la Constanţa Şcoala de vară a femeilor din PSD.

Evenimentele se vor desfăşura la Pavilionul expoziţional, în perioada 24-27 august.

La deschiderea oficială va participa şi liderul PSD, Liviu Dragnea, iar tema principală a Şcolii o reprezintă diversitatea în Uniunea Europeană.

Conform declaraţiei preşedintelui Organizaţiei Judeţene de Femei PSD Constanţa, Mariana Gâju, participantele vor purta costume tradiționale, specifice zonei din care provin.

Vineri în staţiunea Neptun va avea loc şi şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD.

Locuințele din România, cele mai mici și mai aglomerate din UE

Publicat de adinaiftime, 23 august 2017, 08:00

Locuinţele de la noi din ţară sunt cele mai mici şi mai aglomerate din Uniunea Europeană. Jumătate dintre români stau înghesuiţi cu alţii în aceeaşi casă şi nu au parte de intimitate, arată studiile Eurostat.

Din această cauză, oamenii sunt nefericiţi şi chiar depresivi, spun psihologii.

De voie, de nevoie, românii s-au obişnuit să trăiască în aceeaşi casă două sau chiar trei generaţi. Un bărbat, de exemplu, a locuit împreună cu soţia şi cei trei copii în numai 26 de mp, până când au devenit adulţi.

Bărbat: ”Eu stau cu soţia şi mi-e greu. Când trece ea, trebuie să mă opresc eu. Mă sui pe pat eu că să poată să treacă ea. Asta este.”

În România sunt cele mai mici locuinţe din Uniunea Europeană. Suprafaţa medie a unui apartament sau a unei case din mediul urban este de numai 40 de mp, în timp ce media europeană este de peste 90 de mp. Iar locuinţele de la noi din ţară nu sunt doar mici, ci şi supraaglomerate, arată studiile Eurostat.

Concret, aproape jumătate din populaţia României stă în casă împreună cu prea multe persoane. Şi la acest capitol suntem pe primul loc în Uniunea Europeană.

Ca să nu existe acest fenomen de supraaglomerare, ar trebui că fraţii să împartă aceeaşi cameră doar până la 12 ani, dacă sunt de acelaşi sex. După 18 ani, fiecare persoană singură sau cuplu ar trebui să aibă o camera separată.

Nu e de mirare că cei care locuiesc aşa ajung să aibă stări depresive, de tristeţe şi deznădejde, arată un studiu IRSOP. Iar cei mai mulţi aflaţi în această situaţie sunt tineri, între 18 şi 34 de ani.

Cristina Fulop, psiholog: “E ca într-o capcană prins cel care stă într-un spaţiu foarte mic, dincolo de faptul că nu are niciun fel de intimitate sau este foarte restrânsă. Fiecare dintre noi avem nevoie de un spaţiu personal, chiar şi în raport cu persoanele foarte apropiate nouă.”

Studiile de pe piaţă imobiliară arată că în România există un deficit de un milion de locuinţe.

sursa:stirileprotv.ro

Autorităţile Europei trebuie să facă mai mult în privinţa pregătirii pentru dezastrele climatice

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 august 2017, 07:39

Guvernele şi companiile de asigurări din Europa trebuie să facă mai mult pentru a-i pregăti pe oameni pentru inundaţiile cauzate de schimbarea climei, întrucât adesea este mai eficient să reduci riscurile înainte de dezastre decât să reconstruieşti şi să despăgubeşti în urma lor, arată un studiu austriac publicat marţi. Raportul realizat de International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) afirmă că inundaţiile din ce în ce mai grave legate de schimbarea climei le prezintă companiilor de asigurări o problemă inedită, fiindcă pot afecta concomitent zone extinse, cu costuri masive.

Cercetătoarea Susanne Hanger a declarat că, dacă asigurarea pentru dezastre nu e obligatorie, doar oamenii din zonele cu risc foarte mare se vor asigura, ceea ce înseamnă că e improbabil ca firmele de asigurări să vrea să ofere acest serviciu. În aceste condiţii, afirmă Hanger, guvernele şi firmele private trebuie să colaboreze pentru a oferi opţiuni de asigurare locuitorilor – iar autorităţile ar trebui să investească mai mult în adaptabilitatea clădirilor, înainte ca dezastrele să lovească. „Este o tendinţă destul de recentă aceea de a se sprijini o mai bună pregătire pentru riscuri (înainte de dezastre)”, a declarat Hanger pentru Thomson Reuters Foundation într-un e-mail. „Acest lucru va fi extrem de important, având în vedere fenomenele extreme cauzate de schimbarea climei. […] În prezent nici asigurarea şi nici guvernele nu încurajează cu succes reducerea riscurilor.”

Studiul a analizat date provenite din Austria, Anglia şi România, dar nu furnizează informaţii privind costurile prognozate ale inundaţiilor provocate de schimbarea climei ori ale despăgubirilor din asigurări. Asigurarea compensaţiilor pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu influenţează mult disponibilitatea lor de a-şi face planuri personale de reducere a riscurilor, cum ar fi ridicarea unor ziduri pentru a-şi proteja casele de inundaţii, afirmă studiul. Anterior mulţi experţi considerau că pachetele de ajutor ale guvernelor pentru victimele inundaţiilor determină indivizii să nu investească în pregătire, întrucât ei se aşteaptă ca autorităţile să le dea compensaţii în caz de dezastru. Însă locuitorii din Austria au luat mai multe măsuri pentru a-şi proteja casele, comparativ cu celelalte două ţări, în ciuda faptului că proprietarii de case au la dispoziţie un ajutor post-dezastru dintr-un fond guvernamental pentru catastrofe.

Sursa: www.reuters.com/RADOR

România, în urma Bulgariei și Ungariei la capitolul capacitate de cazare turistică

Publicat de adinaiftime, 22 august 2017, 08:30

În Uniunea Europeană erau disponibile, în 2015, aproximativ 31,2 milioane de paturi în unitățile de cazare turistică (hoteluri, campinguri, parcuri de rulote), pe primul loc în rândul statelor membre fiind Franța cu 5,1 milioane locuri de cazare (16,5% din totalul UE), urmată de Italia cu 4,9 milioane locuri sau 15,6% și Spania 3,5 milioane locuri de cazare, arată datele statistice publicate luni de Eurostat.

România se situează în zona inferioară a acestui clasament, cu 326.098 locuri de cazare în 2016, în creștere ușoară față de 325.841 în 2015, fiind devansată de țări precum Austria peste un milion de locuri de cazare în 2016, Croația, 987.272 locuri de cazare, Polonia, 749.191 locuri, Cehia, 716.563 locuri, Ungaria, 446.400 locuri, Finlanda, 252.902 locuri, și Bulgaria, 328.264 locuri de cazare în 2016, în creștere față de 322.465 locuri în 2015.

România devansează la acest capitol doar țări precum Slovacia, 183.903 locuri de cazare, Slovenia, 113.157 locuri, Cipru, Malta, Luxemburg și țările baltice, toate cu mai puțin de 100.000 de locuri de cazare fiecare în 2016.