Parlamentul European discută despre amenințările și restricțiile impuse jurnaliștilor din Turcia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 31 octombrie 2016, 9:52

Potrivit celui mai recent clasament privind libertatea presei în lume, realizat de organizaţia Reporteri fără frontiere, Turcia este pe locul 151 din 180 de ţări.

La sfârşitul lunii septembrie, guvernul turc a închis aproximativ 20 de canale de televiziune şi de radio pentru presupusa „răspândire a propagandei teroriste”, înainte de prelungit starea de urgenţă cu inca 90 de zile.

UE condamnă tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, din Turcia şi subliniază că guvernul turc are dreptul şi responsabilitatea de a ancheta si de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei, dar nu este de acord cu reprimarea masivă a jurnaliştilor, scriitorilor şi reprezentanţilor media din Turcia, fără vreo dovadă a implicării acestora.

Respectarea principiilor statului de drept şi a drepturilor fundamentale, inclusiv a libertăţii de exprimare, se află în centrul valorilor UE, iar Turcia s-a angajat oficial să respecte aceste valori depunând cererea de aderare la UE şi participând la negocierile conexe.

Corina Cretu, comisar european pentru Politică Regională, a precizat

“Nu este o situaţie nouă, dar este îngrijorătoare. Este a doua dezbatere pe tema libertăţii presei în Turcia, iar ceea ce se întâmplă acum este pur şi simplu inacceptabil. Libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea mass-media, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt esenţiale în orice societate democratică.”

Vom continua discuţiile de preaderare în cel mai constructiv mod în domeniile-cheie reprezentate de sistemul judiciar şi respectarea drepturilor fundamentale, dar Turcia trebuie să dezamorseze tensiunile din climatul politic creat în urma tentativei de lovitură de stat, care creează un mediu restrictiv pentru libertatea de exprimare în mass-media şi mediul online, a mai subliniat comisarul european

Parlamentul European a votat o rezoluție prin care urmărește crearea unui instrument care să monitorizeze respectarea principiilor democratice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 27 octombrie 2016, 13:06

Parlamentul European a votat ieri o rezoluție prin care urmărește crearea unui instrument care să monitorizeze respectarea principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în țările membre.

Abordarea actuală, care se concentrează strict pe rezolvarea crizelor, este insuficientă.

Viitorul mecanism va include criterii care să permită evaluarea obiectivă, bazată pe fapte și fără conotație politică, a situației și măsuri pentru remedierea oricărei încălcări a acestor valori fundamentale ale Uniunii Europene.

Practic, aceasta va însemna că, anual, experți independenți vor puncta respectarea principiilor enumerate și vor face recomandări specifice. În funcție de punctajul obținut, în anumite situații, Comisia Europeană va putea da avertizări timpurii, capabile să împiedice o încălcare serioasă a acestor valori.

Raportorul Parlamentului Sophie in’t Veld a spus la începutul dezbaterii dinaintea votului că în ciuda faptului că Uniunea Europeană beneficiază de instrumente eficiente pentru toate celelalte politici publice, valorile fundamentale nu sunt protejate suficient. Și a fost convingătoare, inițiativa sa legislativă fiind adoptată cu 475 voturi pentru, 171 împotrivă și 39 de abțineri.

După vot, europarlamentarul  Sophie in’t Veld s-a declarat extrem de mulțumită:

Sunt, desigur, foarte mulțumită de rezultatul votului din această dimineață(…); pentru mine, acesta este primul pas, primul pas pozitiv și pe acesta vom construi în lunile și în anii următori.

Comisia Europeană va trebui să prezinte, în termen de trei luni, o propunere pentru constituirea acestui mecanism UE obligatoriu de monitorizare și raportare anuală a situației democrației, statutului de drept și drepturilor fundamentale în statele membre.

De la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming vor deveni istorie

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 septembrie 2016, 10:30

De la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming vor deveni  istorie. Mai mult decât atât, operatorii de telefonie se vor putea proteja împotriva abuzurilor, în cazul celor care se abonează mai ieftin în unele ţări, dar trăiesc de fapt în ţări cu servicii mai scumpe.

Fără tarife de roaming în Uniunii Europene de la jumătatea anului viitor. Comisia Europeană garantează că din iunie 2017 nu se vor mai percepe altfel de taxe pentru europenii care călătoresc într-un alt stat membru. Bruxellesul  va introduce însă şi un mecanism împotriva celor care vor să abuzeze de sistem. Astfel că operatorii de telefonie mobile vor putea să verifice modul de consum al abonaţilor, dar nu vor putea să impună limite de timp.

Vor putea să verifice spre exemplu, dacă un consum în țara de rezidență nu este insignifiant comparativ cu consumul din străinătate, spune comisarul european pentru economia digitală, Gunther Oettinger.

Există diferenţe foarte mari de preţ în telecomunicaţii, în Europa. În Letonia, de exemplu, serviciile sunt mai ieftine decât în Irlanda, adică putem considera acest lucru ca un abuz dacă un olandez telefonează de la Dublin sau la Dublin, la preţul din Letonia? Ce se întâmplă? Însă dacă un leton călătoreşte şi sună undeva, dacă nu este la el acasă plăteşte mult mai mult decât un irlandez.

Deci trebuie ca operatorii de telefonie mobile să asigure o funcţionare durabilă a sistemului şi noi să putem să telefonăm cu aceelaşi SIM, fără să trebuiască să plătim mult mai mult în funcţie de locul de unde folosim SIM-ul.

Cei care călătoresc în scop de afaceri sau de plăcere, trebuie să poată să folosească telefonul, indiferent de durata pe care o petrec în străinătate.

Şi de fapt de ce ar trebui să impunem o durată a călătoriei – două săptămâni sau patru săptămâni. Trebuie să facem propuneri suplimentare, iar autorităţile de reglementare vor putea să verifice situaţia de la caz la caz.

În cazul unor suspiciuni de abuz, operatorii de telefonie mobile vor trebui mai întâi să alerteze abonatul, iar ulterior vor putea să îi impună tarife de roaming de 4 eurocenţi pe minut de apel vocal şi un eurocent pentru un SMS. Prin fixarea acestor praguri, Uniunea Europeană vrea să evite situaţiile de abuz, în special posibilitatea ca o persoană că cumpere un SIM într-o ţară în care tarifele sunt mai mici pentru a putea utiliza smartphone-ul pe întreaga perioadă a anului într-o altă ţară.

Până în luna decembrie, Comisia Europeană va înainta o propunere legislativă care va trebui mai întâi să fie aprobată de ţările membre

Austria a găzduit un summit al statelor rutei balcanice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.

Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.

Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.

Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.

Consiliul Afaceri Generale a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2016, 10:30

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, prezidat de ministrul slovac Ivan Korcok, a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE şi a transmis Comisiei Europene să pregătească chestionarul la care va trebui să răspundă guvernul bosniac:

“Consiliul a fost de acord şi a invitat Comisia să înceapă să lucreze la avizul privind cererea Bosniei-Herţegovina pentru aderare. Acest lucru este cred un moment bun, care demonstrează în mod clar că politica de extindere este credibilă. Aceasta înseamnă că am văzut că Bosnia-Herţegovina lucrează din greu pentru a îndeplini condiţiile definite, iar Preşedinţia slovacă a fost încântată să sprijine această candidatură.”

Decizia a fost adoptată după ce s-a apreciat că Bosnia-Herţegovina a îndeplinit toate criteriile din agenda europeană, după ce a înaintat cererea de primire a statutului de stat candidat la UE în februarie 2016.

Un alt punct pe agenda Consiliului Afaceri Generale au fost dezbaterile cu privire la pregătirea Consiliului European din octombrie. Două din punctele din foaia de parcurs, care a fost adoptată la Bratislava, vor fi pe agenda europeană a Consiliului, respectiv migraţia şi politica comercială, iar un al treilea punct asupra căruia s-a convenit în cadrul consiliului că va fi pe ordinea de zi în luna octombrie este relaţia cu Rusia.

Agenda reuniunii a mai prevăzut şi un schimb de opinii cu privire la elementele cuprinse în scrisoarea de intenţie a Comisiei Europeane din 14 septembrie 2016 care vizează priorităţile pentru perioada următoare.

2015 – anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2016, 10:30

Raportul anual EurWork referitor la condițiile de muncă din Uniunea Europeană a fost realizat în baza contribuției a 80 de participanți din rețeaua Eurofound. Concluziile acestui raport au arătat că anul 2015 a adus o ușoară creștere a numărului locurilor de muncă și o scădere a șomajului. PIB-ul pe cap de locuitor din Uniunea Europeană a depășit pentru prima dată valoarea celui ante-criză, dar recuperarea este inegală între țările memebre. Media de lucru a fost de 37,1 ore de lucru pe săptămînă, în ușoară scădere față de anul 2008 cînd s-a lucrat, în medie, 37,8 ore pe săptămână.

Anul 2015 a fost anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor iar scrierea ori rescrierea rugulior privind condițiile de muncă a oferit Comisiei posibilitatea propunerii unei legislații a muncii clarificată și simplificată în ceea ce privește numărul de ore de lucru, sănătatea și siguranța la locul de muncă. Un control mai atent din partea Uniunii Europene a dus la modificări ale legislației pensiilor cu consecința prelungirii duratei de muncă în majoritatea țărilor. Reformele legislative de pe piața muncii continuă să fie un subiect de dezbatere. Care sunt elementele cuprinse în raportul EurWork în ceea ce privește România, Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:

In privinta categoriei de analiza a „Riscuri psiholosociale” – putem spune ca romanii muncesc mai putin si sunt mai relaxati. Evolutia intensitatii muncii in ultimii ani este negativa – daca in anul 2000, 67.7% dintre romani lucrau cel putin un sfert din timp cu deadline-uri precise, in 2005, procentajul a scazut la 62.7%, iar in 2010 la 59.7%. De asemenea, numarul romanilor care muncesc 10 ore / zi – o data sau de mai multe ori pe luna, a scazut de la 45% in 2000, la 34% in 2010. In ceea ce priveste numarul persoanelor care s-au simtit discriminate in ultimul an, procentul a ramas aproximativ constant – de 4.7%.

In ceea ce priveste dialogul social – în primul semestru al anului 2016, modelul  de dialog social a rămas neschimbat, dar relațiile industriale par sa fie din ce în ce conflictuale. Federațiile și confederațiile sindicale se străduiesc să-și reînnoiască reprezentativitatea, dar acest efort nu se transforma într-un dialog social mai eficient și relațiile industriale sunt tensionate.

Guvernul continuă eforturile împotriva muncii nedeclarate. Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a eliminat posibilitatea (legala) de a presta activitati independente pentru persoanele care nu sunt înregistrate ca atare. Acest lucru probabil va duce la o reducere a riscului de muncă nedeclarată.

Conform raportului EurWork, în anul 2015 a crescut gradul de conștientizare a problemei angajărilor nestandardizate având ca rezultat noi politici care, dacă nu sunt neapărat o îmbunătățire a condițiilor de muncă, sunt manifestări ale voinței politice de a influența dimensiunea abuzurilor în contractele de muncă atipice.

În ceea ce privește gradul de stres, 27% dintre angajații din UE au declarat că resimt stres la locul de muncă și o proporție similară că sănătatea le-a fost afectată ca urmare a muncii depuse. În concluzie, cu toate că inovarea face parte din politica în domeniu a UE, se apreciază că este necesară o abordare mai vastă a legislației, inclusiv în domenii precum chestiunile organizaționale, inovările tehnologice sau implementarea unor practici care să permită implicarea acționarilor, a tuturor părților interesate la toate nivelurile unei organizații.

Continuă proiectele europene pentru plajele litoralului românesc

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2016, 10:30

Reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre este cofinanțată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, un proiect de  170 de milioane de euro, dintre care doar 15 procente sunt alocate de la statul român. Lucrările nu erau doar necesare, ci și urgente, având în vedere că zone întinse de plajă din orașul Constanța și stațiunea Mamaia erau în proces de eroziune accelerată.

Iată că după o vară în care plajele lărgite s-au bucurat de numeroși turisti,  dar și de lungi discuții  privind amplasarea sezlongurilor, acum discuția merge spre faza a doua a proiectului, care este mult mai amplă. Ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer: ”Sunt 30 de km de plajă care trebuie refăcută, valoarea celui de-al doilea proiect este mai mare. Sunt aproape  800 de milioane de euro și sunt împărțite în două etape. Cred că experiența care s-a câștigat în acest prim proiect este foarte utilă pentru ceea ce vrem să facem mai departe. Studiile de fezabilitate sunt deja demarate și eu sper ca în timpul mandatului meu să se încheie studiile de fezabilitate, să purcedem cu licitația și chiar cu contractarea astfel încât lucrările efective să poată începe de anul viitor.”

Reabilitarea zonei costiere are ca scop și protejarea biodiversității marine, dar și a clădirilor de locuințe și utilitățlor publice care, în lipsa unor intervenții urgente, ar putea fi distruse de eroziunea costieră. Proiectul este astfel conceput încât întregul areal să poată fi dezvoltat durabil.

Preşedintele Companiei Romair Consulting, Gheorghe Boeru: ”Vom realiza o nisipare mai mare de 10.000 de tone cu nisip adus de la aproximativ 18 km din  larg, vom realiza protecția costieră venind în sprijinul unei populații mai mari de 280.000 de locuitori. Începem exact de unde am lăsat proiectul în Eforie Nord, până la ultimul dig din Eforie Sud, după sanatoriu .. .Acolo avem o problemă tehnică, apoi continuăm la Costinești pe 3,6 km, ne ducem la celălalt obiectiv de la Olimp- 2,8 km, Venus, Neptun, Mangalia- cu zonele izvoarelor sulfuroase. O protecție specială la Aurora, apoi un proiect deosebit la 2 Mai și Vama Veche, acolo vom face atât protecția malului, cât și o înierbare a digurilor emerse și o consolidare a tuturor taluzurilor. La 2 Mai, 38 de locuințe avem cu mari probleme, cele care se construiesc, 157, și care au autorizația de construcție trebuie neapărat să-i ajutăm pentru că, într-un an, le pleacă casele de acolo.”

Până în prezent, s-au elaborat studiile necesare documentării pentru sectoarele cuprinse în proiect, urmând ca lucrările de extindere a plajelor să reînceapă în 2017 și să se încheie în anul 2020.

Negocierea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada a fost finalizată

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2016, 10:30

Ideea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada se bazează pe concluziile unui studiu comun intitulat Evaluarea costurilor şi beneficiilor unui parteneriat economic UE-Canada mai strâns, realizat în octombrie 2008. Negocierile privind tratatul au fost lansate în luna mai, anul următor.

Elementele cheie ale acordului sunt printre altele: eliminarea reciprocă a taxelor vamale atât la produsele industriale cât şi la cele agricole, înlăturarea barierelor juridice din calea investiţiilor, aducerea la numitor comun a reglementărilor privind proprietatea intelectuală şi nu în ultimul rând, un mecanism de soluţionare a disputelor dintre părţi.

Artis Pabriks, europarlamentar leton, Partidul Popular European, raportor CETA:

„În ceea ce priveşte aspectele legate de sistemul de valori, trebuie să vă reamintesc faptul că poate cea mai apropiată de noi din acest punct de vedere este tocmai Canada! Acest lucru este valabil atât pentru experienţa noastră prealabilă din domeniul economiei cât şi cea politică şi a cooperării în general cu statele din afara continentului European. Dacă vom încheia acest atât de ambiţios şi modern tratat comercial, europenii vor putea economisi până la 12 miliarde de euro cu caracter imediat! Pentru Canada suntem al doilea partener comercial ca ordin de mărime. După ratificarea şi aplicarea acestui tratat, noi, europenii vom avea condiţii mult mai bune de a face comerţ cu Canada pe teritoriu canadian decât vecinii lor imediaţi, Statele Unite!”

Deşi nu ţine strict de problematica reglementată prin tratat, cu ocazia dezbaterii din Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European, vicepreşedintele acesteia, deputatul Iuliu Winkler a ridicat o problemă politică sensibilă pentru România şi Bulgaria: cea a persistenţei obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestor două ţări, care călătoresc în Canada. Cu ocazia reuniunii ministeriale care a avut loc în 11 iulie la Bruxelles, guvernul canadian s-a angajat să prezinte un calendar al eliminării obligativităţii vizelor la începutul toamnei. Ne aflăm în perioada menţionată, au fost demarate pregătirile pentru summitul UE-Canada planificat pentru 27-28 octombrie, ocazie cât se poate de oportună pentru soluţionarea problematicii vizelor – spune Iuliu Winkler.

„Este o problemă atât bilaterală, între guvernele Bulgariei şi a României, respectiv cel canadian, dar este şi o problemă europeană, pentru că există o politică comună în materie de vize a Uniunii Europene. Această politică comună este în momentul actual nerespectată, existând o diferenţă între cele 26 de state membre pe de o parte, al căror cetăţeni se bucură de libertatea călătoriei fără vize, şi cele două state, România şi Bulgaria, care nu au obţinut încă această libertate.”

Pentru a intra în vigoare, acordul europeano-canadian trebuie ratificat atât de Parlamentul European, cât şi de parlamentele naţionale ale celor 28 de ţări membre ale UE

A mai fost făcut un pas către ieftinirea serviciului roaming in UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat la începutul acestei săptămâni propuneri concrete de reglementare a noului sistem de taxare pentru serviciul roaming, fără costuri suplimentare, ce se va aplica pe teritoriul Uniunii din iunie 2017.

Măsurile prevăzute în acest proiect vizează prevenirea abuzurilor, după cum a explicat purtător de cuvânt al Comisei Europene, Nathalie Vandystadt:

Am avut mandat din partea Parlamentului European și a Consiliului să stabilim câteva reguli pentru a preveni abuzurile. Dacă tu cumperi o cartelă SIM într-o altă țară membră, unde sunt tarife mai mici, și o folosești permanent în țara ta de reședință, stat membru, de fapt nu mai ești în sistem roaming. Sau, dacă locuiești în străinătate și folosești contractul din țara de origine, nu mai ești în sistem roaming, căci, de fapt, trăiești într-un alt stat membru.

De aceea, pentru a reduce tentațiile, bazându-se și pe rezultatele unei consultații publice, Comisia Europeană  a propus ca prețurile de acasă în roaming să fie valabile pentru un client timp de cel puțin 90 zile pe an, dar rămâne alegerea companiei telefonice care furnizează serviciul dacă dorește să prelungească această perioadă.

În situații excepționale, se admite suprataxarea aplicată de către o companie de servicii mobile, dar numai pe baza unor dovezi clare că, prin păstrarea prețurilor din țară și pentru convorbirile din străinătate, compania este incapabilă să își recupereze costurile. Această suprataxare nu va putea, totuși, să depășească tarifele maxime stabilite pentru roaming.

Tarifele propuse de Comisia Europeană sunt 4 eurocenți pentru apel, 1 cent pentru SMS și 0,85 cenți pentru un MB.

CE a publicat tabloul de bord al piețelor de consum din 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 septembrie 2016, 10:30

În acest document sunt monitorizate evaluările consumatorilor din UE cu privire la modul de funcționare a 42 de piețe de bunuri și servicii.

Tabloul de bord al piețelor de consum din 2016 arată faptul că din 2014, când a fost publicat ultimul tablou de bord, calitatea funcționării piețelor a crescut.

Tendința pozitivă observată începând cu anul 2010 se accelerează, cele mai importante progrese fiind înregistrate de serviciile financiare.

Primele trei locuri din clasamentul piețelor de bunuri realizat de consumatori sunt ocupate de piața cărților, revistelor și ziarelor, piața bunurilor recreative (jocuri și jucării) și piața aparatelor electrocasnice mari (frigidere, de exemplu).

În ceea ce privește serviciile, primele trei piețe din clasamentul consumatorilor sunt legate de timpul liber, începând cu serviciile de cazare pe timpul vacanței, trecând prin serviciile culturale și recreative și ajungând la serviciile sportive, crearea de săli de sport, de exemplu.

La publicarea Tabloului, comisarul  european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, a declarat că în tabloul de bord din acest an putem vedea că încrederea consumatorilor în piețe a crescut, datorită unor norme favorabile consumatorilor, a reformelor de piață și a asigurării efective a respectării normelor de protecție a consumatorilor

Oficialul European a arătat că trebuie să menținem această tendință încurajatoare, mai ales în cazul piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări:

„Trebuie să ne adresăm mai ales piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări. Putem face acest lucru păstrând consumatorii  în centrul proiectelor prioritare ale Comisiei, cum ar fi piața unică digitală, uniunea energetică și în ceea ce privește serviciile financiare cu amănuntul. Comisia va prelua inițiativa în aceste 3 domenii (începând de luna aceasta cu pachetul privind telecomunicațiile) și rezultatele din Tabloul de bord vor ajuta aceste inițiative.”

Comisarul Jourová a mai subliniat că piețele serviciilor au cunoscut mai multe îmbunătățiri decât piețele bunurilor.

Serviciile financiare au înregistrat cele mai importante progrese. Consumatorii au mai multă încredere în băncile lor, în fondurile de pensii private și în fondurile de investiții decât înainte.

Pe de altă parte, Věra Jourová, a mai menționat că sunt diferențe de la un stat membru la altul în cee ace privește calitatea funcționării piețelor.

Cele mai mari diferențe observate între țările UE în modul în care este evaluată calitatea funcționării piețelor sunt cele de pe piața serviciilor de electricitate, a alimentării cu apă, a transporturilor feroviare, a creditelor ipotecare și a serviciilor de telefonie mobilă.

Spre deosebire de piețele mai bine clasate, aceste piețe sunt mai puțin deschise concurenței transfrontaliere.

Merită menționat că Tablourile de bord ale consumatorilor oferă o vedere generală asupra modului în care funcționează piața unică pentru consumatorii din UE.

Publicate începând cu 2008, aceste tablouri au scopul de a asigura o mai bună monitorizare a rezultatelor pentru consumatori și de a oferi date pentru elaborarea de politici.

Liderii mondiali s-au întâlnit în China în cadrul summit-ului G20

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 septembrie 2016, 10:30

Economia globală, criza refugiaților, lupta împotriva terorismului și finanțarea ei, tratatele de liber schimb cu Statele Unite sunt principalele probleme dezbătute de șefii celor mai importante țări în cadrul întâlnirii G 20 găzduite, timp de două zile, de China.

Liderii europeni prezenți la summit au susținut provocările cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană și au subliniat succesele înregistrate.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a accentuat progresele din zona euro, care a înregistrat o dezvoltare mult mai rapidă decât Statele Unite și Marea Britanie, în continuare fiind așteptată o creștere de 1,8 procente. Șomajul a atins cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, iar planul de investiții pentru Europa este deja un succes, reușind ca, în doar primul an, să concentreze 37% din ținta propusă, de 315 miliarde de euro.

Pe de altă parte, Tratatul de liber schimb Uniune- Statele Unite trebuie negociat în continuare, de el depinzând unul din șapte locuri de muncă din Uniunea Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a subliniat, de asemenea, necesitatea unui acord la nivel global referitor la industria oțelului și necesitatea de a recâștiga încrederea cetățenilor prin instituirea unui sistem transparent și cinstit de taxare.

Criza refugiaților reprezintă o altă preocupare majoră, președintele Consiliului European Donald  Tusk anunțând că, la acest capitol, Europa este aproape de limită:

Vom îndemna G 20 să profite de oportunitatea viitoarelor summit-uri pe tema refugiaților și migranților, găzduite de Națiunile Unite și președintele Obama pentru a spori ajutorul și relocările către țări din afara Europei. Este chiar mai important, ținând cont că în Europa capacitatea practică de a găzdui noi valuri de refugiați, fără a mai vorbi de migranții economici ilegali, este aproape de limită. 

Președintele Consiliului European Donald Tusk.

Problema migratiei si a vizelor au constituit principalul subiect al vizitei in Turcia a presedintelui PE, Martin Schulz

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2016, 10:30

Problema este una extrem de delicata

Pe de-o parte Uniunea Europeana cere Turciei sa relaxeze legislatia antiterorism, ca o conditie pentru ca cetatenii turci sa poata calatori in Europa fara vize.

Pe de alta parte Ankara spune ca nu poate face asta si lasa sa se inteleaga ca daca turcii nu vor obtine dreptul de a calatori liber in Europa ar putea inceta sa stopeze fluxul de imigranti si refugiati care vor sa ajunga in tarile Uniunii europene.

Turcia sustine ca legislatia sa antiterorism este necesara pentru a face fata amenintarii statului islamic si militantilor kurzi iar incercarea de lovitura de stat din iulie confirma necesitatea legii.

In schimb Uniunea europeana considera ca turcii abuzeaza de parghiile legii pentru a-i persecuta mai ales pe jurnalisti si magistrati si afirma ca Ankara nu face suficiente eforturi pentru a garanta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Comisarul Dimitris Avramopoulos sustine ca Uniunea europeana este alaturi de Turcia, ca in ultimele luni s-au facut progrese si ca dialogul pe tema liberalizarii vizelor va continua

“Uniunea europeana este un partener cheie pentru Turcia iar Turcia este un partener crucial pentru Europa. Suntem cu totii angajati sa continuam sa intarim si sa adancim acest parteneriat sub toate aspectele sale”

10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2016, 10:30

Programul Operational pentru Pescuit, cel care a acoperit perioada de finanțare 2007 -2013, a oferit oportunități de finanțare  a unor proiecte legate direct inclusiv de monitorizarea creșterea efectivelor de pește în diferite zone hidrografice. Un exemplu în acest sens este adus de o inițiativă sprijinită financiar prin acest program și care are titulatura sugestivă ”Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”.

Proiectul a ajuns la final la jumătatea lunii august, deci informații de data recentă putem primi din partea unuia dintre specialiștii implicați, Tudor Ionescu, cercetător la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, instituție care a derulat inițiativă.

Domnule Ionescu, 10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?

Proiectul a început la 22 aprilie 2013 și a avut mai multe componente. La nivelul Uniunii Europene, inclusiv a regiunii Mării Negre, problema dispariției speciilor de sturioni în Dunere, respectiv Marea Neagră, este una ce ține de Comisia Europeană. Și din această premisă s-a născut ideea de proiect de evaluare. Practic, România, Uniunea Europeană încearcă prin diverse proiecte, programe să salveze acestei specii. Concret, prin acest proiect pilot s-a încercat, prin populări experimentale, evaluarea surpaviețuirii și răspândirii. Sunt populări experimentale de susținere a speciilor sălbatice din cele trei specii de sturioni: morun, nisetru și păstrugă și, apoi, o evaluare știițifică în toată regiunea Mării Negre. Proiectul a avut mai multe faze: două faze de populare experimentală; în 2013 s-au populat 90 de mii de pui de sturion, toți marcați, iar în 2015, s-au lansat 105 mii de  pui de sturion, toți, la fel , marcați. Aceasta este partea de input; partea de output înseamnă o evaluare amănunțită în toată regiunea Mării Negre. Am avut experți implicați din toate țările riverane care, la fel ca și noi,  au urmărit această  evaluare a puilor marcați și eliberați experimental prin acest proiect.

Care au fost concluziile?

Am urmărit să găsim o variantă cât mai corectă, să realizăm un model  pe viitor pentru populări de susținere în fluviul Dunărea și în alte fluvii din Europa, dacă este cazul.  România este printre ultimele țări pe teritoriul căreia se mai regăsesc populații sălbatice sturioni. Noi, prin aceste studii,  am demonstrat că puii proveniți printr-o reproducere artificială, pui proveniți din părinți sălbatici, au o supraviețuire maximă, s-au adaptat la mediul natural extraordinar de bine și pierderile au fost minime. A doua chestiune, s-a demonstrat răspândirea. Practic, puii eliberați în Dunărea i-am identificat în apele teritoriale ale Turciei, ale Ucrainei. Deci, acești pui care au fost lansați în Dunăre nu rămân numai în apele teritoriale ale României, ci se răspândesc și cresc în toată regiunea Mării Negre.

Iniţiativa Voluntarii UE pentru ajutor umanitar se apropie de faza debutului în teren

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 august 2016, 10:30

Recent au fost publicate primele oportunităţi de participare, care vor fi actualizate permanent.

Iniţiativa Voluntarii UE pentru ajutor umanitar  se adresează tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, cu sau fără experienţă în voluntariat, cu o vârsta minimă de 18 ani. Se caută în special persoane calificate în domenii cum ar fi ingineria, economia, contabilitatea sau educaţia. Voluntarii vor colabora cu comunităţile locale, oferindu-le sprijin în diverse proiecte umanitare.

Christos Stylianides, comisar european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor: „Există trei raţiuni principale pentru crearea corpului de voluntari UE. Prima ar fi completarea acţiunilor în teren finanţate de Uniunea Europeană. Am dus lipsa unor voluntari în cadrul programelor noastre. Iniţiativa noastră are scopul de a completa acest gol prin crearea unui grup de voluntari dedicaţi, gata de a fi desfăşuraţi.

În al doilea rând iniţiativa este menită să consolideze poziţia şi pregătirea actorilor locali.

Al treilea considerent este formarea unor resurse umane pregătite să facă faţă oricărei situaţii de urgenţă, calamităţi.”

Cei interesaţi de posibilitatea de voluntariat pot opta fie pentru o variantă pe teren în diverse colţuri ale lumii, cu durate ale programelor cuprinse între o lună şi un an şi jumătate, fie pentru varianta online, contribuind la efortul comun de acasă, în limita timpului liber disponibil zilnic.

Prima opţiune este deschisă numai cetăţenilor UE sau rezidenţilor pe termen lung, în timp ce a doua este liberă de restricţii privind cetăţenia.

Voluntarii desfăşuraţi pe teren vor beneficia de training de specialitate, cazarea, transportul şi cheltuielile zilnice de trai fiindu-le decontate. Ei vor putea opta de asemenea pentru un instructaj adiţional, în cadrul unei organizaţii umanitare europene, înainte de a pleca în misiune.

Cerinţele legate de calificare sau experienţă depind de natura proiectului de ajutorare. În principiu există două categorii majore:

-tineri profesionişti – junior professionals, cu experienţă de cel mult 5 ani, respectiv

-profesionişti cu stagiu îndelungat – senior professionals, cu o experienţă de peste 5 ani. Fiecare post anunţat va avea specificată experienţa pretinsă de la candidaţi.

Formularele de înscriere pentru selecţie se pun la dispoziţie online, direct de către organizaţiile responsabile de fiecare proiect în parte.

Christos Stylianides: „Mai mult de 18.000 de voluntari vor fi gata de a fi trimişi pe teren precum şi de a presta activităţi on-line. Voluntarii UE sunt adevăraţii ambasadori ai activităţii noastre umanitare.”

Iniţiativa va beneficia în curând şi de o platformă online, menită să faciliteze comunicarea între organizaţiile participante şi voluntarii implicaţi în diverse programe.

UE analizează posibilitatea interzicerii microparticulelor de plastic în industria cosmetică

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2016, 10:30

Companiile de produse cosmetice folosesc aceste microparticule in aproape toate produsele de ingrijire si infrumusetare, de la lotiunile de curatare a fetei sau gelurile de dus la sampoane, creme de ras ori paste de dinti.

Desi infime, microplasticurile creeaza probleme uriase.

Folosirea unui singur sampon inseamna 1oo de mii de particule care polueaza apele. Anual, in mediul marin european ajung intre 80 si peste 200 de mii de tone de astfel de reziduuri.

Miliarde de tone de microparticule s-au acumulat in lacuri, estuare si oceane si ameninta vietuitoarele acvatice care le inghit dar nu le pot digera.

Multe companii s-au angajat voluntar sa renunte la folosirea acestor ingrediente pana in 2o2o. Altele, nu.

O solutie poate fi eficienta doar daca este aplicata la nivel global pentru ca mareele si curentii pot duce poluarea la mare distanta de locul unde s-a produs.

Si Comisia Europeana studiaza problema si va elabora o strategie de combatere in cadrul masurilor privind economia circulara adoptate in decembrie anul trecut, spune purtatorul de cuvant, Enrico Brivio

“Comisia europeana recunoaste amenintarea pe care aceste microparticule o reprezinta pentru mediul marin, pentru animalele marine si, potential, pentru sanatatea oamenilor. Comisia a lansat un studiu si analizeaza datele existente. Rezultatele cercetarii vor fi facute publice in februarie si in baza acestui studiu Comisia ve decide ce actiuni se impun pentru a reduce poluarea cu microplasticuri din diverse surse in apele proaspete marine si in mediul marin”

Deputații europeni și-au reluat activitatea săptămâna aceasta

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2016, 10:30

Deputații europeni și-au reluat activitatea săptămâna aceasta pe agenda eurodeputaților aflându-se subiecte importante care vizează pregătirea negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și teme precum migrația, combaterea terorismului, impozitarea sau protecția mediului

Dacă la București Parlamentul este încă în vacanță, deputații europeni și-au reluat, săptămâna aceasta,  activitatea, lucrând în propriile circumscripții electorale sau în delegații, iar din 29 august se vor reuni la Bruxelles în cadrul comisiilor.

Între temele prioritare aflate în atenția eurodeputaților figurează problemele de securitate, reforma financiar-bancară, dar și fenomenul migraţiei.

În același timp, un subiect deosebit de important îl va constitui efectele Brexitului pentru Uniunea Europeană, după cum ne spune vicepreşedintele grupului ALDE din Parlamentul European, Norica Nicolai:

„ Prima prioritate va fi pregătirea negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Trebuie negociat fiecare tip de politică în parte şi Parlamentul a dorit să fie implicat.”

Eurodeputatul ALDE mai spune că este aşteptată şi o analiză cu privire la cauzele Brexit-ului. Norica Nicolai:

„ Cu siguranţă că nu doar populismul liderilor britanici a generat rezultatul votului în Marea Britanie. Cu siguranţă şi o serie de politici, de comportamente şi de lipsă de leadership în Uniunea Europeană şi foarte multe grupuri politice insistă ca această analiză să fie făcută, deşi dacă ne amintim, la început, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care cerea foarte rapid Marii Britanii să depună cererea de ieşire, ceea ce înseamnă că un anume tip de aroganţă există. Noi, însă, dorim ca această analiză să fie făcută, nu numai grupul nostru, dar şi alte grupuri politice, şi probabil cu experţi independenţi, această analiză va fi făcută şi prezentată Parlamentului până, probabil, la sfârşitul acestui an.”

În afara efectelor Brexitului, deputații europeni vor lucra, printre altele, și la abordarea crizei imigrației, la combaterea terorismului, ameliorarea pieței digitale sau protecția mediului.

În ceea ce privește imigrația deputații europeni vor lucra la un mecanism permanent de relocare, care să permită relocarea oamenilor care au nevoie de protecție internațională.

Găsirea unei soluții va fi, însă, un process foarte dificil, crede europarlamentarul Norica Nicolai:

 „ În această vară, lucrurile au mai avansat, însă vor fi, după părerea mea, dificultăţi pentru că aşa cum se ştie, sunt multe ţări care nu sunt adepte ale acestui mecanism de relocare şi probabil vor fi dificultăţi în a implementa, având nevoie de unanimitate. Cred că se va încerca şi găsirea unor alte soluţii, care să privilegieze acceptarea voluntară, dar nu aş putea să vă spun care va fi soluţia finală adjudecată, pentru că situaţia, în momentul de faţă, şi economic şi politic este destul de delicată şi probabil va crea foarte multe probleme.”

În ceea ce privește terorismul Parlamentul European va vota aducerea la zi a regulilor privind armele de foc, pentru un control mai bun al achiziționării și posesiei acestui tip de arme.

De asemenea, deputații europeni doresc incriminarea pregătirii pentru comiterea unui act terorist (călătoria sau pregătirea în scopuri teroriste).

În sesiunea de toamnă eurodeputații vor avea în vedere și evaziunea fiscală și spălarea de bani în UE, după cum se va discuta și despre transparența impozitării multinaționalelor în urma unei propuneri  a Comisiei Europene.

În fine, europarlamentarii nu vor ocoli în această sesiune nici problemele legate de piața unică digitală și libertatea de circulație

Pana in 1989 ziua de 23 august era pentru romani sarbatoare nationala

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2016, 10:30

Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.

Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.

Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.

Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.

“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”

Educația este extrem de importantă de la cele mai fragede vârste

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2016, 10:30

În data de 3 februarie 2016 a început implementarea proiectului ”Educația prin Școala Verde ca modalitate de promovare sustenabilă a patrimoniului cultural și resurselor naturale” implementat de Asociația Centrul pentru Dezvoltare Montanesium din Montana, Bulgaria, în parteneriat cu Asociația Mereu pentru Europa din Craiova. Acesta este finanțat în cadrul Programului INTERREG V-A Romania-Bulgaria și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, având o valoare totală a contribuției UE de aproximativ 600 000 Euro. Detalii despre proiect aflăm de la dl Daniel Neagoe Băcanu, coordonator al proiectului.

Proiectul, care va fi implementat până în luna august 2017, își propune să promoveze utilizarea durabilă a patrimoniului cultural și natural al județului Dolj și districtului Montana prin dezvoltarea și promovarea unui nou produs turistic în Montana, numit Educația prin Școala Verde, înființarea unui Centru de informare turistică în Craiova și derularea unei intense campanii de promovare a 20 de obiective culturale și naturale din zona transfrontalieră.

De noul produs turistic dezvoltat (Educația prin Școala Verde) vor beneficia 300 de elevi între 10 și 16 ani din Dolj și Montana care vor participa la activități ce vor dura 5 zile. Acestea vor fi organizate în orașul Varshets, Bulgaria și vor consta în acțiuni sportive, prezentări, jocuri, vizionări de filme și vizite la obiective turistice din zonă.

Dintre activitățile care vor fi implementate în România, Daniel Neagoe Băcanu amintește:

1. Elaborarea a 10 studii la nivelul județului Dolj, adaptate nivelului de interes al copiilor. 5 dintre acestea vor prezenta patrimoniul cultural și 5 vor prezenta patrimoniul natural al județului Dolj. Cele 10 obiective turistice vor sta la baza campaniei de promovare.
2. Elaborarea a 10 filme educaționale de promovare turistică, care vor ilustra obiectivele turistice identificate anterior. Cele 10 filme vor avea durata de câte 15 min. și vor fi în EN, RO, BG, fiind inscripționte pe DVD-uri și difuzate la televiziuni din Dolj și Montana.
3. Organizare evenimentelor Școala Verde, la care vor participa 50 de elevi cu vârsta între 10-12 ani, 50 de elevi având între 12-14 ani și 50 de elevi între 14-16 ani, însoțiți de 1 profesor la 5 elevi. Evenimentele vor fi organizate la Vrshets, Bulgaria, unde pe parcursul a 5 zile vor fi organizate numeroase activități educative și recreative pentru elevi.
4. Organizare Forumului profesorilor în județul Dolj, a care vor participa 80 de profesori: 40 din RO și 40 din BG. În cadrul Forumului va fi definit conceptul de Educație prin Școala Verde și vor fi propuse cel puțin 6 noi destinații turistice din Dolj și Montana, sub conceptul de Educație prin Școala Verde.
5. Înființarea în Craiova a unui Centru de informare turistică, al cărui personal va promova produsul turistic Educație prin Școala Verde, va organiza un concurs fotografic între participanții la Școala Verde și va organiza și participa la evenimente de promovare turistică a destinațiilor identificate în proiect.

Comisia Europeană condamnă cu fermitate atacul sinucigaş din oraşul din sud-estul Turciei Gaziantep

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 august 2016, 10:30

Autorităţile turce încă nu ştiu cine este responsabilul atentatului cu bombă comis sâmbătă seară în oraşul Gaziantep, în sudul Turciei, aproape de frontiera siriană, soldat cu 54 de morţi. Cel puţin 22 de victime ale atentatului sinucigaş aveau vârste sub 14 ani, a declarat un oficial guvernamental.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei a exprimat solidaritatea şi compasiunea Uniunii Europene cu guvernul şi oamenii din Gaziantep, a subliniat Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei:

“Transmitem cele mai profunde condoleanţe familiilor şiprietenilor celor ucişi. Turcia a fost dramatic vizată încă o dată într-un oraş care este un simbol al durerii cauzate de conflictul din Siria. Uniunea Europeană va continua să consolideze cooperarea cu autorităţile turce să prevină şi să combată terorismul. “

Un băiat cu vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani a comis atacul în care au fost ucise 54 de personae şi au fost rănite peste 100, a declarat după atentat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, adăugând că dovezile iniţiale sugerau că atentatul ar fi fost comis de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Tot mai mulţi copii sunt implicaţi în atacuri sinucigaşe în regiunea lacului Ciad, raporta UNICEF anul acesta în luna aprilie.

De la patru copii utilizaţi în atacuri kamikaze în 2014 s-a ajuns la 44 anul trecut în Nigeria, Camerun, Ciad şi Niger, unde acţionează o grupare islamistă care s-a raliat Statului Islamic, mai notează UNICEF.

Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul asistenţei umanitare

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 august 2016, 10:30

Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul asistenţei umanitare şi a ajutat mai mult de 134 de milioane de victime ale catastrofelor natural şi provocate de om.

Ziua mondială pentru ajutor umanitar. a fost stabilită la data de 19 august de  Adunarea Generală a ONU pentru a comemora atacul terorist din 2003 asupra sediului misiunii de asistenţă a ONU din Bagdad – soldat cu moartea a 22 de persoane şi rănirea a peste 100.

Comisarul european Christos Stylianides a subliniat cu această ocazie că Uniunea Europeană este  lider mondial în domeniul asistenţei umanitare în vremuri de criză fără precedent.

 “Astăzi îi onorăm personalul care se află în misiuni umanitare în întreaga lume, pe cei care se află acolo pentru a ajuta oamenii care au nevoie. Noi cinstim memoria tuturor celor care şi-au sacrificat viaţa pentru a salva vieţile altora. Noi îi cinstim pe toţi cei care îşi riscă viaţa în timp ce asigură asistenţă victimelor războaielor şi catastrofelor naturale la nivel mondial.”

Aproape 4.000 de lucrătorii ai misiunilor umanitare au devenit victimele atacurilor majore, din 1997 şi până astăzi, plătind preţul final pentru a servi omenirea.

Atacurile împotriva personalului umanitar reprezintă o încălcare clară a dreptului internaţional umanitar, care urmăreşte să limiteze efectele conflictelor armate asupra civililor. Comisia Europeană finanţează în formarea dreptului internaţional umanitar personalul civil şi militar angajat în operaţiuni UE de gestionare a crizelor.

Anul trecut, Comisia Europeană a mobilizat cel mai mare buget de ajutoare umanitare pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie.

Europarlamentarul Mircea Diaconu îndeamnă operatorii culturali să acceseze bani de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2016, 10:30

Europarlamentarul Mircea Diaconu îndeamnă operatorii culturali să acceseze bani de la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât încearcă să-i ajute să se regăsească în labirintul finanţărilor europene, mai ales că informaţiile legate de oportunităţi sunt răspândite pe tot internetul, pe diverse site-uri, şi de cele mai multe ori nu sunt traduse decât în unele dintre limbile oficiale. Mircea Diaconu a creat un portal special, unde toate aceste informaţii sunt prezentate într-un mod ingenios şi atractiv.

Eu îi zic tabelul lui Mendeleev, și asta înseamnă că este chiar ca un tabel, este  un portal, pe care intri și spui cine ești. Bibliotecă, nu minister … orice structură de tip cultural care activează, persoană fizică, persoană juridică, publică sau privată. Accesezi, îți găsești caseta ta, dai click și în două sau trei praguri ajungi la oportunitățiile de fonduri pe care le ai. Cele mai multe sunt cu finanțare directă externă, nu trecând prin structuri naționale, virgule sau paranteze, tot felul de chestii și nu are rost să pierdem vremea cu asta.

Fiecare program european de finanţare conţine informaţii referitoare la obiective, bugete disponibile, beneficiari şi proiecte eligibile, date de contact. Sper că acest portal să fie un prim pas în direcţia cea bună, a mai precizat Mircea Diaconu, care a ţinut să menţioneze că din păcate ţara noastră nu a ştiut până acum să putem accesa fonduri europene pentru cultură.

Nu folosim un avantaj pe care îl avem fiind în UE, accesarea de fonduri europene. Când am fost director la Teatrul Nottara, imediat am chemat pe cei care se ocupau sau cât de cât părea că se pot ocupa cu lucruri de tipul asta și am întrebat ce oportunități de fonduri europene avem. Nimic pe cultură, pe sănătate, pe mediu câte vreți pe economie, dar cultură nu. Nu am avut ce face… Am ajuns minstru pentru foartă puțină vreme, am întrebat ce putem face pentru cultură. Nu putem face nimic, în exercițiul celălalt o să fie. Când am ajuns aici la Parlamentul European, am primit un dosar cam vreo 20 cm grosime, acest material cu oportunități anterioare urmând să fac eu raportul despre patrimoniul cultural european. Sunt raportor pe subiectul ăsta și l-am terminat acum două- trei luni și am lucrat un an şi ceva la el. Acolo erau toate oportunitațiile anterioare, de care în România nu se ştia, sau nu le practicam.

Raportul prevede printre altele digitizarea patrimoniului cultural, proces care necesită însă un efort financiar pe măsură,  protejarea patrimoniului cultural, nu numai împotriva inundaţiilor şi cutremurelor, ci şi împotriva huliganismului şi a jefuirii. Este nevoie şi de  o cooperare mai eficace între statele membre în ceea ce priveşte identificarea şi recuperarea bunurilor culturale şi prevenirea traficului ilegal cu astfel de obiecte. Mircea Diaconu a solicitat şi desemnarea unui an european al patrimoniului cultural, cu alocarea unui buget adecvat. Europarlamentarul militează şi  pentru includerea artei, muzicii, teatrului şi educaţiei cinematografice în programele şcolare.

Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2016, 10:30

Domeniul construcțiilor este considerat fundamental pentru economia europeană. Chiar președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, exprima, pornind chiar de la bazele Uniunii  Europene, acest adevăr:

Cu 65 de ani în urmă, părinții fondatori ai Europei au pornit proiectul lor european. Ei au ales să înceapă cu cărbune și oțel. Aceste două materiale, baza industriei de armament, care se crede că au fost responsabile pentru cele două mari războaie din secolul XX, se întâmplă să fie, în același timp, materii de bază pentru construcții, domeniu fundamental pentru economia noastră.

Astăzi, în zona euro, construcțiile civile sunt cele care au făcut ca situația din domeniu să fie stabilă în luna iunie a acestui an comparativ cu luna mai.

Potrivit Eurostat, ele au înregistrat o creștere cu 1,2%, în vreme ce construcțiile de clădiri au scăzut cu 0,2%.

La nivelul statelor membre, în luna iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,2% în prima categorie și o scădere de 0,5% în cea de-a doua, ceea ce a dus la cădere de 0.3 procente.

Cel mai mare avânt în această lună l-au avut Ungaria, Slovenia și Slovacia, in timp ce Cehia, Polonia și Bulgaria au înregistrat scăderi.

Pentru România, vestea bună vine din compararea cifrelor din luna iunie a lui 2016 cu cele din aceeași perioadă din 2015. Țara noastră este pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în urcare cu 4,6%. Primele două poziții  sunt ocupate de Suedia, cu o creștere de 16,3% și de Spania, cu 6,9%.

La polul opus, se situează Ungaria, Slovenia și Polonia.

Eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2016, 10:30

Dacă ați cumpărat un produs pe eticheta căruia ați observat desenată o floare cu inițialele Uniunii Europene, să fiți siguri că respectivul bun nu afectează mediul.

Așa numita etichetă ecologică comunitară este semnul ales de Comisia Europeană pentru a promova produsele cu impact redus asupra mediului și a sănătății umane.

Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, consideră eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară. El a subliniat, de altfel, în dese rânduri, cu exemple concrete, succesul reprezentat de sectorul bunurilor și serviciilor care au legătură cu protecția mediului:

Numărul celor angajați în acest sector a crescut de la 3 la 4.2 milioane între 2002 și 2011, chiar și în timp de criză. Și această piață va continua să se extindă la nivel global, oferind potențial important pentru export.

Comisarul european Karmenu Vella.

Ieri, Comisia europeană a mai luat o măsură pentru protecția mediului: a adoptat un nou set de criterii ecologice pe care producătorii de mobilă, încălțăminte și calculatoare vor trebui să le respecte dacă vor dori ca pe etichetă să apară floarea ecologică.

De exemplu, în cazul computerelor, indiferent că vorbim de notebook, laptop, tabletă, este importantă eficiența energetică, dar contează și cât de ușor poate fi dezmembrat produsul și dacă pot fi recuperate și refolosite componentele.

Pentru mobilă, în afara cerințelor existente ca aceasta să fie rezistentă și ușor de reparat, noile criterii necesită ca producătorii să evalueze complet ciclul de viață al pieselor și să țină cont de eventuali compuși periculoși și reziduuri care, în timp, pot polua aerul din interior.

Criteriile revizuite sunt valabile 6 ani de la data adoptării.

Portalul EURES devine un instrument de mobilitate actualizat pe baza celor mai recente tehnologii IT

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2016, 10:30

Aproape 7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene locuiesc și muncesc în străinătate, într-o altă țară a UE din care peste 1 milion sunt lucrători frontalieri și transfrontalieri care își desfășoară activitatea într-o altă țară a Uniunii decât cea în care sunt stabiliți.

Obiectivul EURES (Serviciul Europene pt. Ocuparea Forței de Muncă) este de a favoriza libera circulație a lucrătorilor în UE, facilitând astfel o piață mai integrată a forței de muncă din Uniune. Toți cetățenii UE pot beneficia de întreaga gamă de servicii furnizate. Rețeaua EURES îmbunătățită oferă asistență lucrătorilor pentru a depăși barierele din calea mobilității, sporește accesul la posibilități de angajare pe întreg teritoriul UE și facilitează crearea de locuri de muncă. Simona Potâng reprezentând reţeaua EURES Timiș.

Portalul EURES reunește toate ofertele de locuri de muncă, cererile de locuri de muncă și CV-urile disponibile în mod public, sporind astfel transparența informațiilor disponibile. Acestea includ, de asemenea, ofertele de stagii și de ucenicii care se bazează pe un raport de muncă. EURES are, de asemenea, un rol important de jucat în furnizarea unor informații și servicii specifice în beneficiul angajatorilor și al lucrătorilor frontalieri din regiunile transfrontaliere din Europa. Structuri de asistență specifice contribuie la furnizarea de servicii pentru lucrătorii frontalieri și facilitează, astfel, mobilitatea în aceste regiuni transfrontaliere.

Noua directivă clarifică cerințele impuse statelor membre și întreprinderilor.

Directiva privind asigurarea respectării legislației referitoare la detașarea lucrătorilor are ca obiective să consolideze drepturile lucrătorilor detașați, să faciliteze prestarea transfrontalieră de servicii și să combată dumpingul social. De asemenea, directiva oferă un echilibru între, pe de o parte, securitatea juridică și transparența pentru întreprinderi și, pe de altă parte, competența statelor membre în materie de control. Țara gazdă este responsabilă de asigurarea aplicării condițiilor relevante de muncă pentru lucrătorii detașați.

Votul englez pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în cazul invocării articolului 50, ar trebui să ducă la reactualizarea situației Angliei în relația cu rețeaua EURES. Despre situația din prezent, Simona Potâng, consilier EURES.

Marea Britanie, care a decis recent că vrea să părăsească Uniunea Europeană din cauza numărului mare de migrați, caută în continuare forță de muncă în Europa. Conform celei mai noi oferte postate prin intermediul EURES, Marea Britanie are zeci de posturi de îngrijitor persoane la domiciliu pe portalul nostru și pentru laminator, modelator sudor țevi de sticlă și mase plastice.

EURES, o reţea de cooperare concepută pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în ţările Uniunii Europene, precum şi în Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia furnizează servicii prin intermediul portalului şi prin reţeaua umană de aproximativ 1000 de consilieri EURES care sunt zilnic în contact cu solicitanţii de locuri de muncă şi cu angajatorii din întreaga Europă.

Produsul intern brut în zona euro a crescut în trimestrul al doilea al acestui an cu 0,3%

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 august 2016, 10:30

Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.

Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.

Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană  a  previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:

Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.

Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016,  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).

Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.

UE alocă bani pentru un gazoduct între Estonia și Finlanda

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2016, 10:44

Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.

In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…

Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.

Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus,  va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.

Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.

Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.

„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia

Sezon estival în desfășurare nu numai pentru români, ci pentru mulți cetățeni ai UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2016, 10:30

Sezon estival în desfășurare nu numai pentru români, ci pentru mulți cetățeni ai Uniunii Europene. Odată cu vacanța, vin și deplasările în diferite zone turistice din spațiul comunitar. Pentru  o cât mai frumoasă experiență, orice deplasare în calitate de pasager înseamnă obligații, dar și drepturi.

În ce măsură sunt acestea din urmă cunoscute și cum  instituțiile europene pot veni în sprijinul pasagerilor europeni, aflăm de la doamna Laura Pascu, purtător de cuvânt în cadrul Centrului European al Consumatorilor, instituție cu sediul la București.

 Așadar, își cunosc cetățenii europeni, în calitate de pasageri, drepturile?

De opt ani, de când lucrăm în acest Centru European al Consumatorilor, aș putea să spune că, de la an la an, cetățenii își cunosc tot mai bine drepturile. Nu pot spune că 100% dintre ei își cunosc drepturile, dar, față de acum 8 ani, când erau 2-3% care își știau drepturile, anul acesta, în urma unui sondaj, am descoperit că peste 40% își cunosc drepturile.

Care sunt aceste drepturi?

Orice cetățean european are dreptul de a fi informat, are dreptul la asistență, are dreptul la rambursare sau redirecționare și are dreptul la compensații. Acestea sunt cele mai importante drepturi pe care le avem în calitate de cetățeni europeni.

Prin prisma experienței celor opt ani de funcționare a Centrului European al Consumatorilor cu sediul la București, ne puteți spune care sunt drepturile cel mai des încălcate, atunci când vorbim de pasageri?

Când mă gândesc ce cazuri am avut și am avut sute, aș putea spune că e vorba de dreptul la compensații. De cele mai multe ori, atunci când călătorim, ni se dau banii înapoi în cazul în care avem dreptul la asta, ne redirecționează către un alt zbor pentru a putea ajunge, dar dreptul la compensații, de cele mai multe ori, este încălcat. Prin asta, mă gândesc la compensația în bani. Atunci când e refuzată îmbarcarea sau zborul e anulat sau se ajunge la destinație cu o întârziere de trei ore sau mai mare, putem cere compensații undeva între 250 până la 600 de euro per pasager, în funcție de distanța zborului. Sumele acestea nu prea se dau înapoi și atunci oamenii ajung la Centrul European al Consumatorilor; pentru că știu că au dreptul la  compensații, ne întreabă ce pot face, iar noi îi ajutăm să-și recupereze acești bani.

Există și o aplicație care să vină în sprijinul pasagerilor.

Există aplicația Eccnet Travel. Se poate descărca pe telefon atunci când suntem conectați la internet, însă ea poate fi folosită offline. Nu avem nevoie  de roaming, nu avem nevoie de internet ca să o putem folosi. Este toată informația acolo. În această aplicație  ni se spune exact, pas cu pas,  ce avem de făcut. Este în 25 de limbi europene, astfel încât, chiar dacă nu știm limba țării în care ne aflăm, putem să arătăm pe aplicație către agentul economic răspunsul în limba lui, ca el să înțeleagă; putem să aflăm mai multe informații ce trebuie să facem, cui trebuie să ne adresăm, unde să ne ducem în aeropeort să reclamăm problema, putem să luăm legătura direct cu  ambasadele, cu consulatele și, la fel, cu Centrul European al Consumatorilor din fiecare țară în care ne aflăm.

În urma puternicelor inundatii de la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul Macedoniei a declarat stare de urgenta

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 august 2016, 10:30

Peste 21 de oameni si-au pierdut viata, iar alti 100 au fost raniti.

Precipitaţiile masive au antrenat inundaţii şi alunecări de teren la periferia capitalei. Vicepremierul Macedoniei a calificat dezastrul drept „o catastrofă fără precedent”.

Starea de urgență a fost prelungită pentru 15 zile, în regiunile Skopje și Tetovo, în nord-vest.

Într-un mesaj difuzat ieri, Uniunea Europeană a transmis „sincere condoleanțe” familiilor victimelor și s-a declarat dispusă „să ajute autoritățile macedonene” pentru a face față consecințelor inundațiilor.

Uniunea Europeană este gata să sprijine țara în aceste momente de cumpănă…Întâi, guvernul Macedoniei trebuie să adreseze o cerere de activare a mecanismului de protecție civilă.Acesta poate fi declanșat de un stat membru sau din afara Uniunii, dacă este depășit într-o situație de criză; atunci, Comisia Europeană coordonează acțiunile de voluntariat ale statelor participante și poate cofinanța transportul articolelor de ajutorare și al experților către țara respectivă. Pot fi ajutoare constând în echipe șiechipamente, adăposturi, provizii sanitare și alte provizii esențiale și de expertiză. a declarat purtătorul adjunct de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva

Meteorologii nu au deloc vești bune. Au anunțat că ploile și vântul puternic vor continua și în zilele urmatoare.

Antitrust: Comisia acceptă angajamente companiile de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 august 2016, 10:30

Transportul mărfurilor către și dinspre Europa este esențial pentru economia europeană. De aceea, transparența prețurilor pentru aceste servicii de transport maritim și evoluția previzibilă a costurilor sunt foarte importante pentru companiile europene care importă sau exportă mărfuri și, implicit, pentru consumatorii finali.

Din această perspectivă, Comisia a acceptat angajamentele companiilor de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor și a dat un caracter obligatoriu acestor anngajamente, pentru a nu  permite înțelegerile de tip cartel care încalcă politica antitrust a Uniunii Europene.

Acordul vine după ce, recent, 14 mari companii internationale,  care asigură linii de navigaţie cu portcontainere, şi-au anunţat, intenţia de a majora, în viitorul apropiat, tarifele de transport. Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, spune că angajamentele oferite de cei 14 transportatori vor face ca prețurile pentru aceste servicii să fie transparente și vor spori concurența. În urma intervenţiei Comisiei Europene, transportatorii s-au angajat ca informaţiile privind schimbările de preţuri să conțină toate detaliile necesare clienţilor. Astfel, acordul realizat este obligatoriu pentru transportatori şi va fi testat timp de trei ani.

Transportul maritim reprezintă, ca importanţă, cel de al doilea mod de transport în Uniunea Europeană, mărfurile fiind importate și exportate, în cea mai mare parte, pe căile rutiere.

La câteva zile după acordul cu transportatorii maritimi, Comisia Europeană a anunțat cea mai mare amendă pe care a aplicat-o vreodata: 2,93 miliarde dolari către patru producători de camioane care timp de 14 ani s-au înțeles asupra prețurilor de vanzare.

Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager: „Obiectivul nostru este acela de a se asigura că există concurență loială, inovare și o mai bună utilizare a resurselor în beneficiul consumatorilor. Decizia noastră este importantă pentru menținerea unei concurențe reale în Europa. Faptul că acești producători au participat la o înțelegere este o încălcare clară a normelor UE în domeniul concurenței. Lupta împotriva cartelurilor va rămâne una dintre prioritățile noastre principale.

Când  calculăm amenzile există mai mulți factori pe care îi luăm în considerare: în primul rând, durata înțelegerii și cât de mult este afectată piața, pe toate componentele sale. Aici, vorbim despre o piață foarte importantă, cu o valoare ridicată și o cifră de afaceri globală a întreprinderilor.”

Pe drumurile din UE circula 30 de milioane de camioane care transporta trei sferturi dintre marfurile tranzactionate pe uscat.

Marea Britanie va avea un nou comisar european, care va conduce lupta impotriva terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:08

Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.

Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.

Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.

Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.

Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.

Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.

Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.

Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.

Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor pentru Asocierea Republicii Moldova la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:00

Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor incluse în Foaia de parcurs privind Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document elaborat şi aprobat de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova la începutul lunii martie 2016.

Documentul reprezintă o listă consolidată de măsuri şi angajamente, ce urmau a fi implementate până pe 31 iulie, în vederea depăşirii provocărilor constatate în Concluziile Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe de la 15 februarie 2016, dar şi a îngrijorărilor constatate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.

Printre priorităţi figurau măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI, sporirea transparenţei şi a condiţiilor investiţionale.

Luni, într-o conferință de presă, s-a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit 74 de puncte din cele 82 incluse în foaia de parcurs privind asocierea la UE.

Potrivit preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, mai rămân anumite restanţe, care la insistenţa experţilor FMI au fost lăsate pentru sesiunea de toamnă a legislativului:

„Sunt acţiuni foarte importante, opt mai sunt în realizare care au caracter permanent sau care sunt încă în desfăşurare spre a fi finalizate, dar încă multe mai sunt de făcut pentru a aduce bunăstarea cetăţenilor. ”

Restanțele se referă, între altele, la pachetul de legi pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, Codul audiovizualului și Legea integrității în serviciul public.

Respectivele proiecte de legi urmează a fi completate și dezbătute cu partenerii de dezvoltare, urmând a fi votate în sesiunea de toamnă a Parlamentului moldovean.

La rândul său, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul PSD Andi Cristea este de părere că Moldova are nevoie pentru recredibilizarea sa totală la Bruxelles de o rețetă simplă: promisiunile se țin, reformele se fac, atât în sens de adoptare, cât și de implementare:

„ Trebuie spus aici că există o diferență între adoptarea legislației și implementarea ei. Pentru că lucrurile din punct de vedere ethnic par bune, dar contează foarte mult care este percepția și cum se raportează cetățenii din Republica Moldova la aceste schimbări. Pentru că schimbările de care vă vorbesc, aceste celebre reforme, nu sunt pentru UE, nu sunt pentru Bruxelles sau mai știu eu ce oficiali europeni, sunt pentru Republica Moldova, pentru cetățenii acestui stat.”

Pe de altă parte, prim-ministrul Pavel Filip a declarat că, odată cu implementarea Foii de parcurs, Republica Moldova a recâștigat încrederea partenerilor de dezvoltare, iar acest lucru oferă o perspectivă clară Republicii Moldova în dezvoltarea sa economică:

„ După cele implementate va începe finanţarea Republicii Moldova din partea UE, Băncii Mondiale, FMI şi nu în ultimul rând deblocarea împrumutului din România.”

Finanţarea Republicii Moldova din partea UE va începe, însă, doar după implementarea celor opt legi în sesiunea din toamnă a legislativului, când va fi acordată şi prima tranşă de 50 de milioane de euro din acordul dintre Chişinău şi Bucureşti.

La 26 septembrie a.c., Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova se va întruni la Bruxelles pentru a analiza stadiul implementării Acordului de Asociere.

Un Centru de Informare al României va fi deschis în localitatea Slatina, Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 15:00

În cadrul eforturilor de promovare a limbii, culturii și civilizației române, Primăria din Slatina, Ucraina, înfiinţează un Centru de Informare al României, o unitate de informare, promovare şi predare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, inclusiv cele derivate din statutul României ca stat membru al Uniunii Europene. Noua instituţie va fi realizată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al României, ne-a informat Eleonora Moldovan, Consulul General al României de la Cernăuţi.

Comisarul Christos Stylianides a fost în Irak, pentru a evalua în teren situația refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 10:41

După o vizită la Bagdad, comisarul Stylianides a ajuns vineri în tabăra de la Debaga, unde a declarat că UE își demonstrează solidaritatea în mod tangibil față de poporul irakian, în special față de victimele violențelor, dar și față de liderii irakieni. UE este aici pentru a da speranță și demnitate, a spus el.

Împreună cu partenerii din organizațiile umanitare a vrut să vadă la fața locului care sunt necesitățile în acest moment, dar să și amintească că trebuie ca lucrurile să fie pregătite pentru ceea ce va urma. Anul acesta se așteaptă ca 2,5 milioane de oameni să fie dizlocați, din cauza luptelor din Mosul.

De aceea anunțăm un plus de 1,4 miliarde de euro ajutor umanitar numai pentru Irak.Este responsabilitatea noastra morala, colectivă, față de Irak și responsabilitatea pentru stabilitatea întregii regiuni.

Comisarul a dat asigurări că acțiunile umanitare de salvare de vieți se adresează tututor civililor aflați în nevoie, oriunde ar fi ei, pentru că protecția civililor trebuie pusă pe primul loc.

Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea cu Republica Moldova și Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 10:30 / actualizat: 2 august 2016, 11:56

Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea prin diferite instrumente și care vizează, printre altele, și state precum Republica Moldova și Ucraina.

Dincolo de aceste precizări cu carcater general, reprezentativ pentru cooperarea transfrontalieră este Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014-2020 și care este o continuare a ceea ce a fost programul România – Ucraina – Republica Molodva pentru perioada 2007- 2013.

La Euranet Plus,  informații de actualitate pentru ceea ce urmează să se întâmple în colaborările trnasforntaliere România Ucraina, aduce doamna Ingrid Bucșa, Director al Secretariatului Tehnic Comun – Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră de la Suceava.  Așadar, doamnă director, mai multe județe enități din mai multe județe din România ar urma să scrie proiecte cu parterneri din Ucraina.

Ce acoperire geografică are programul?

În primul rând, trebuie să știm că ne aflăm la un nou început de drum cu acest program aprobat de Comisia Europeană la finalul anului 2015; în sensul în care, fostul program trilateral România – Ucraina – Moldova s-a transformat în două programe bilaterale: România – Ucraina și România Moldova. Alocările financiare pentru fiecare dintre aceste programe sunt mai mici decât ceea ce a însemnat alocarea financiară pe programul trilateral. Vorbim de 60 de milioane de euro alocați de Comisia Europeană pentru Programul România – Ucraina  și de 80 de milioane de euro pentru Programul România – Moldova. În ceea ce privește acoperirea georgrafică, Programul România – Ucraina va gestiona o arie care, în țara noastră, va include județele Suceava , Botoșani, Tulcea, Satu Mare  și Maramureș; cu titlu de noutate, cele două județe – Satu Mare și Maramureș, iar din Ucraina, regiunile: Cernăuți, Odesa, Ivano – Frankivsk și Zacarpatia.

Spuneați de suma alocată, 60 de milioane de euro, ce domenii sunt vizate prin acest program?

Există o mare varietate de opțiuni la dispoziția celor interesați  în cooperarea transfrontalieră. Programul își propune să primească și să finanțeze proiecte care se referă la transportul și accesibilitatea în zona transfrontalieră; proiecte care să dezvolte servicii de sănătate și accesul la sănătate și inițiative care să sprijine prevenirea și lupta împotriva crimei organizate; de asemenea, proiecte care să îmbunătățească cooperarea și să crească accesul la educație, dar și calitatea educației; proiecte care să acționeze pentru conservarea  moștenirii istorice și culturale  din zona transfrontalieră România – Ucraina. Cred că sunt domenii și opțiuni suficiente care adresează o largă paletă de nevoi ale comunităților care, de o parte și de alta a graniței, pot crea și pot duce la  bun sfârșit astfel de proiecte.

Când vor fi lansate primele sesiuni  de depuneri de proiecte?

Programul și-a propus ca în cursul lunii noiembrie să aibă primele  apeluri de proiecte. Pot să vă spun că, în acest moment, ghidul care va servi aplicanților interesați să depună o cerere de finanțare este în pregătire. Bineînțeles va urma o serie de acțiuni specifice pe diverse tematici importante de știut și de asimilat pentru o cerere de finanțare de bună calitate; evenimentele de parteneriat; acest Helpdesk permanent pe care noi îl asigurăm pe perioada apelurilor de proiecte și, bineînțeles, multă, multă publicitate în perioada respectivă.

Economia UE, mai ecologică

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iulie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru a impulsiona tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele economiei europene, asigurând în același timp competitivitatea Uniunii Europene.

Comisia stabilește obiective anuale obligatorii pentru statele membre în sectoarele transporturilor, construcțiilor, agriculturii, deșeurilor, amenajării teritoriului și silviculturii pentru perioada 2021-2030  privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Pentru ca acțiunile să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sectorul industrial și cel energetic care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii vor trebui să își reducă emisiile cu 43 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Alte sectoare ale economiei, precum transporturile, construcțiile, agricultura, deșeurile, amenajarea teritoriului și silvicultura ar trebui să își reducă emisiile cu 30 % până în 2030 comparativ cu nivelul din 2005. Comisarul Maroš Šefčovič, vicepreședintele UE responsabil cu uniunea energetică:

Avem nevoie de o intervenție de urgență pentru a continua să fim competitivi, să fim liderii pe plan mondial în domeniul transporturilor. În alte zone din afara Uniunii lucrurile se mișcă foarte repede. În transportul rutier Europa încă este prima în domeniul patentelor pentru motoarele cu combustie internă dar în restul lumii sunt foarte multe patente pentru motoare pentru combustibili alternativi. Legislația pentru astfel de motoare se dezvoltă foarte mult în afara Uniunii. De asemenea, avem nevoie de o intervenție urgentă în Agenda privind clima. Dacă nu vom face acest lucru emisiile de gaz vor continua să se acumuleze. De la 23% cât este acum ar trebui să ajungem la mijlocul secolului să avem o reducere de 60% care să țintească 0% emisii de gaz din transport. De asemenea poluatorii care ne afectează sănătatea trebuie să-și reducă drastic influența. Acesta este semnalul pe care dorim să-l transmitem investitorilor. Și este mai mult decât o viziune pentru că prezentăm și un plan de acțiuni pentru a transforma această viziune în realitate.

Toate statele membre sunt vizate, întrucât ele vor fi cele cărora le va reveni în primul rând responsabilitatea de a decide asupra manierei în care trebuie puse în aplicare măsurile necesare pentru a putea îndeplini obiectivul convenit pentru 2030. Comisarul pentru mobilitate și transport, Violeta Bulc.

Domeniile asupra cărora ne concentrăm sunt cercetarea și inovarea în zone critice pentru transport cum ar fi, de exemplu, stocarea energiei, noi sisteme de propulsie, sau sistem de transport inteligent. Ne menținem competitivitatea industrială și ne adaptăm politicile de investiții prin modalități inovative. Emisia scăzută de gaze cu efect de seră face parte din strategia pentru o economie circulară în care ne orientăm pentru a rămâne competitivi. Tot aici se înscrie interesul pentru crearea condițiilor necesare pentru cetățeni sănătoși ca să permitem generațiilor viitoare să se bucure de această planetă minunată.

Ca parte a Planului de investiții pentru Europa, Fondul european pentru investiții strategice își va atinge probabil obiectivul de a mobiliza cel puțin 315 miliarde EUR ca investiții suplimentare în economia reală până la jumătatea anului 2018. Cel puțin 20 % din bugetul actual al UE este explicit legat de climă.

Bruxelles-ul acoperit de vocile care aduc în atenție situația apărută după #Brexit

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.

Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene  în relație cu diferiți actori internaționali, ci este  vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.

Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali.  La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de  domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.

Dece este nevoie de un nou pilon social  al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă  agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor  studii, 70 de milioane de  europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe  digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni  cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă  dintre aceste acțiuni  ar fi cea referitoare la o garanție  de competențe  care are ca scop  să ajute pe adulții  cu nivel scăzut de competențe  să dobândească un minimum  de competențe de alfabetizare.

Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a  acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus,  e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.

Liderii europeni, reuniti la Bruxelles, pentru prima data fara Marea Britanie

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Cei 27 de sefi de stat sau de guvern ai tarilor Uniunii Europene si-au exprimat regretul pentru rezultatul referendumului din Marea Britanie dar au spus ca respecta decizia cetatenilor Regatului Unit.

Liderii europeni au cerut Marii Britanii sa isi traseze cat mai curand posibil planurile pentru iesirea din Uniune.

Presedintele Consiliului European, Donald Tusk a spus ca Marea Britanie nu ar trebui sa intarzie acest proces si a precizat ca pana cand Regatul Unit nu va parasi oficial Uniunea isi pastreaza statutul de membru cu toate drepturile si obligatiile.

Tusk a mai precizat ca nu vor exista nici un fel de negocieri intre Uniunea Europeana si Marea Britanie inainte ca Regatul Unit sa isi exprime oficial intentia de a se retrage.

“Speram sa avem in Regatul Unit un partener apropiat pe viitor. Este datoria guvernului britanic sa notifice Consiliul European cu privire la intentia de iesire din Uniune. Liderii europeni au subliniat clar ca accesul la piata unica necesita acceptarea tuturor celor 4 libertati, inclusiv libera circulatie a cetatenilor”(tusk).

Liderii europeni si-au reconfirmat determinarea de a ramane uniti si a lucra impreuna in formula de 27, a mai spus presedintele Consiliului European, Donald Tusk. El a recunoscut ca problema imigratiei a fost si ramane principala cauza a crizei de incredere in spatiul comunitar si a afirmat ca este absolut necesar ca Europa sa restabileasca controlul frontierelor externe si sa diminueze afluxul de imigranti.

Comisia Europeană îmbunătățește normele de siguranță ale navelor de pasageri

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iunie 2016, 10:30

Siguranța celor aproximativ 400 de milioane de pasageri care călătoresc în medie, în fiecare an, în apele UE poate fi asigurată mult mai bine, cu ajutorul noilor tehnologii și a unor reglementări mai bune în domeniul transportului.

Noile norme propuse de Comisia Europeană asigură accesul imediat al autorităţilor la datele relevante atunci când se produc accidente , iar operaţiunile de căutare şi salvare pot deveni mai eficiente. Comisia a propus introducerea obligaţiei de a înregistra în format digital datele pasagerilor aflați la bord, tocmai pentru a monitoriza numărul de pasageri și pentru a se putea interveni rapid în situațiile de urgență.

De la Biroul de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Răzvan Szabo: „În momentul de faţă, datele privind pasagerii sunt ţinute în registrul navelor, iar noile modificări ar face ca aceste date să fie înregistrate în mod digital folosindu-se proceduri administrative care au fost armonizate şi acest lucru ar uşura efectuarea operaţiunilor de căutare şi salvare în cazuri de urgenţă. Această iniţiativă păstrează totuşi  o flexibilitate pentru o anumite categorie, şi anume cei care activează pe distanţe scurte, mai mici de 20 de mile marine.”

Propunerile pe care Comisia Europeană le face se referă și la capacitatea navelor și îndeplinirea unor criterii de siguranță la bordul lor. De asemenea, se referă la operarea unor curse mai scurte, în paralel cu reducerea sarcinii administrative a armatorilor și o mai bună inspecție a autorităților la bordul navelor.

Răzvan Szabo: “Noua propunere stabileşte că navele construite din aluminiu trebuie să fie certificate conform prevederilor Directivei şi să respecte anumite standarde de siguranţă contra incendiilor. Aici, de menţionat, este că Directiva va exclude, probabil, navele mai mici de 24 de metri, pentru că efortul de a le modifica pe acestea, pentru a fi în concordanţă cu noile standarde, ar fi prea mare. Oricum, în acest caz se va ţine cont de legislaţia naţională în domeniu petru a stabili specificităţi locale. Ultima propunere se referă la inspecţiile pentru feriboaturi şi ambarcaţiunile de mare viteză. Scopul acesteia este să elimine suprapunerile dintre diferitele categorii de inspecţii. Practic, acest lucru va menţine standardele de siguranţă, dar se va reduce povara birocratică. Aşa cum spunea Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, scopul noilor propuneri este să crească siguranţa pasagerilor prin clarificarea regulilor şi folosirea de noi tehnologii şi, în acelaşi timp, să reducă prevederile redundante.”

Pentru a putea intra în vigoare, noile norme propuse de Comisia Europeană urmează să fie aprobate de cele 28 de state membre şi de către Parlamentul European.

Industria spațială europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea din această săptămână, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale. În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, anunțându-și intenția de a prezenta o  „Strategie spațială pentru Europa”.

Accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE. Se preconizează un volum de beneficii de circa 60 până la 90 de miliarde EUR iar cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus, un program al Comisiei Europene de observare a Pământului și de îmbunătățire a securității cetățenilor.

În consecință, un număr mare de părți interesate în punerea în aplicare a politicii spațiale a Uniunii Europene, de la diverse agenții până la utilizatori, atât publici cât și privați, unde se regăsesc preocupările statelor membre ale Uniunii și cele ale sectorului industrial, invită Comisia Europeană să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea în plan global. Implicat în politica spațială europeană, europarlamentarul Marian Jean Marinescu detaliază provocările politicii spațiale europene.

Trebuie să ne asigurăm viitorul pentru că politica spațială, tehnologia spațială, a ajuns să conteze foarte mult în economie în primul rând. 7% din produsul intern al Europei se bazează pe sisteme spațiale. Deci este evident că trebuie s-o păstrăm, să o întreținem, să o dezvoltăm, să o modernizăm și să o securizăm. Sunt foarte multe de făcut în viitor. Galileo este un sistem care va avea din ce în ce mai multă implicare în economie. Copernicus – trebuie să i se mărească rezoluția. Copernicus este pentru imagine, Galileo este pentru poziție. EGNOS este un sistem care dă foarte multă precizie la semnal și care este utilizat mai ales în aviație foarte mult și trebuie și el extins pe tot teritoriul Europei (nu avem încă, de exemplu, în România extindere) și trebuie să se pună la punct și un sistem pentru comunicare. Comunicare guvernamentală. Care…să vedem ce soluție se va alege, utilizând capacitățile actuale sau un nou sistem european. Sigur se va face o analiză și financiară.

Până în 2020 UE va investi peste 12 miliarde de euro în implementarea programelor comunitare de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), de monitorizare a Terrei (Copernicus) și de cercetare Horizon 2020. Propunerea de rezoluție privitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale urmărește să asigure un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană. Propunerile și comentariile privind strategia spațială comunitară se pot face până în data de 12 iulie, pe pagina web a CE.

Victor Boştinaru propune introducerea unei declaraţii legale individuale

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2016, 10:30

Europa se confruntă cu fluxuri migratorii fără precedent, determinate de factori geopolitici şi economici, iar o acţiune credibilă şi decisă în interiorul UE este necesară pentru atingerea obiectivelor externe.

Dezbaterile din plenul Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta la Strasbourg, au avut în centrul atenţiei noul cadru european comun care va putea securiza frontierele Uniunii prin paza europeană de frontieră şi de coastă, va stabili criteriile de acceptare a refugiaţilor pe baza unor standarde comune şi va face posibilă gestionarea fluxului de migranţi legali.

Eurodeputatul Victor Boştinaru, a propus, în cadrul dezbaterii comune Parlament – Consiliu – Comisie, introducerea unei declaraţii legale individuale, pe care solicitanţii trebuie să o semneze la accesul în zonele de filtrare “hot-spot-uri” sau la frontiera externă a Uniunii Europene:

„Declaraţia impune recunoaşterea şi asumarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului; recunoaşterea valorilor europene sociale, aşa cum sunt ele specificate în constituţiile statelor membre în care sunt direcţionaţi sau relocaţi, atât în termeni de respectare a normelor statului de drept, dar şi a ordinii publice în ţările în care migrantul sau azilantul este locat sau relocat; recunoaşterea imperativă a caracterului secular al statelor europene şi a caracterului laic al societăţilor noastre; interdicţia de a desfăşura orice formă de prozelitism sau militantism, cu excepţia activităţilor politice legal recunoscute, precum şi neimplicarea în niciun fel de activităţi cu caracter radical sau activism religios, care duc la radicalizare şi recrutare.”

UE a luat deja măsuri, mai multe etape, De la adoptarea agendei europene privind migraţia, s-a dovedit că politica în interiorul şi în afara Uniunii au legătură directă, iar  dialogurile la nivel înalt privind migraţia şi revizuirile politicii europene de vecinătate au pus un nou accent pe relaţiile cu ţările-cheie.

Propunerile executivului european au scopul să pregătească summit-ului statelor membre UE prevăzut la sfârşitul lunii iunie la Bruxelles, în cursul căruia sunt aşteptate noi decizii în ceea ce priveşte criza migratorie.

În centrul politicilor externe ale Uniunii Europene se află politica de dezvoltare

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2016, 10:30

Încă de la înființarea sa, UE a susținut dezvoltarea în regiunile partenere și  și-a extins treptat aria de interes inițială privind grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific și colaborează în prezent cu aproximativ 160 de țări din întreaga lume.

Ca reper, Uniunea Europeană este cel mai mare finanțator al dezvoltării din lume. Uniunea și statele sale membre asigură împreună peste jumătate din asistența oficială pentru dezvoltare de la nivel mondial. Obiectivul principal al politicii pentru dezvoltare a Uniunii este „reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei”. Obiectivele suplimentare se referă la apărarea drepturilor omului și a democrației, la promovarea egalității de gen și, mai recent, la abordarea provocărilor în materie de mediu și climă.

Acesta este planul ce definește politica de dezvoltare. De actualitate pe acest subiect sunt  dezbaterea și votul care s-au consumat în Parlamentul European în această săptămână, la Strasbourg. Mai exact este vorba  despre raportul privind coerența politicii de dezvoltare pe 2015, un document elaborat de eurodeputatatul Cristian Preda. El, este în fapt, și raportor permanent pentru coerența politicilor de dezvoltare.

Ei bine, în prezentarea documentului , europarlamentarul român  a scos în evidență ideea conștientizării rolului politicii de dezvoltare.

Cred că este important să subliniez că implementarea politicii de dezvoltare rămâne laborioasă, dar, totodată, trebuie să se țină cont de faptul că este  un exercițiu complex.  Nu am făcut apel la crearea de noi instrumente, acestea deja există, dar ceea ce trebuie să facem este să găsim modalitatea cea mai coerentă și eficientă de a ne folosi de aceste instrumente; și pentru a face acest lucru e nevoie  să ne asigurăm că implementarea obiectivelor este clară și discutată în profunzime. Este important ca cele precizate să fie puse pe o agendă pentru un summit european . Știu că poate trezesc zâmbete, dar țin să vă amintesc faptul că în urmă cu câțiva ani oamenii zâmbeau la ideea unui summit pe probleme de apărare. Ideea unui summit pe politică de dezvoltare ar  avea rolul să amplifice conștientizarea la cele mai înalte nivele și ar duce la apariția unor dezbateri instituționale și unor discuții la nivel național. Aceasta ar face posibilă oferirea de direcții precise în implementarea politicii de dezvoltare.

Într-o prezentare generală a politicii de dezvoltare realizată pe website-ul Parlamentului European, sunt enumerate nu mai puțin de zece instrumente de finanțare a acțiunii externe a Uniunii Europene și care sunt folosite în perioada 2014 – 2020. Cel mai consistent este Fondul European de Dezvoltare care înseamnă peste 29 de miliarde de euro, bani destinați grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și teritoriile de peste mări ale Uniunii.

Totalitatea fondurilor și cheltuirea lor și politica Uniunii Europene de dezvoltare pot fi subordonate  așa numitei Agende 2030, adoptată la New York în septembrie 2015, și care stabilește noul cadru global de susținere a eradicării sărăciei și a realizării unei dezvoltări durabile până în 2030.

Recâștigarea încrederii după criza financiară din UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iunie 2016, 10:30

Gestionarea crizei economice şi politica privind imigraţia sunt două dintre cele mai provocatoare teme europene de a căror rezolvare depinde întregul proiect pentru Europa. Aceste provocări peste care trebuie să treacă Uniunea Europeană devin mai complicate pe fondul neîncrederii cetăţenilor.

Cum putem construi o Uniune Europeană  în condiţiile în care proprii ei cetăţeni nu înţeleg care este rolul Uniunii? Iată o întrebare adresată prim vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans într-un interviu EuranetPlus: „Nu pot să spun ce ar trebui să gândească sau să facă oamenii, dar ştiu ce ar trebui să facă politicienii şi eu cred că politicienii nu ar trebui să mai facă lucrurile pe care le fac, în acelaşi fel, de zeci de ani. Acum, exista opinia că tot ceea ce se face bine este meritul la nivel naţional si tot ceea ce nu merge bine este din cauza Uniunii Europene. Dacă spui aceste lucruri oamenilor o perioadă lungă de timp, şi această situaţie se întâlneşte în toate statele membre, nu te poţi aştepta ca ei să aibă încredere în ceea ce face Uniunea Europeană. Cu toţii suntem responsabili şi vedeţi, această asociere între promisiuni prea înalte şi realizări prea mici, pe de o parte şi blamarea Uniunii, pe de altă parte, a creat o adevărată fobie în Europa.”

Există o nemulţumire a cetăţenilor europeni şi cu privire la felul în care Uniunea Europeană a gestionat criza financiară. 47 % dintre cei chestionaţi sunt de părere că Uniunea Europeană a gestionat defectuos criza, acţionând prea puţin şi prea târziu şi  aproape 35 de procente consideră că cetăţenii au avut prea mult de suferit din cauza austerităţii.

La rândul său, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a explicat că una dintre cauzele care a întârziat depăşirea crizei financiare este neîncrederea între statele Europei, ceea ce a nu a permis găsirea unor soluţii comune, rapide şi eficiente.

Frans Timmermans:  „Cred că reuşim doar arătând că formula pe care trebuie să o aplicăm  înseamnă mai multe investiţii,  astfel ca somajul să fie în scădere, economia în creştere şi să ne descurcăm mai bine decât alţii. Dar, vedeţi, odată pierdută, încrederea se recâştigă în timp, este un proces care durează şi e nevoie de rezultate concrete pentru ca oamenii să aibă încredere în proiect, să vadă că am depăşit promisiunile nerealiste şi lipsa de rezultate. Si eu cred că Europa a făcut prea puţine lucruri şi cu întârziere, din cauza faptului că avem prea puţină încredere unii în alţii, la nivelul Europei. A existat, la un moment dat, un nivel foarte mare de hazard moral, când nordul Europei nu credea în sudul Europei, a fost multă neîncredere între naţiunile europene. Şi aceasta nu este formula potrivită pentru a  găsi soluţii comune.”

Frans Timmermans a explicat că încrederea se construieşte cu acţiuni concrete şi că trebuie să fie o corelare perfectă între promisiuni şi realizări.

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2016, 10:30

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins pentru a include şi cetăţenii din afara Uniunii Europene. Astfel se va îmbunătăţi semnificativ schimbul de informaţii relevante.  Este nevoie ca Parlamentul European şi Comisia Europeană  să ia măsuri în acest sens pentru ca toate ţările să poată face schimb de informaţii privind antecedentele, privind condamnările penale, spune Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara.

Deputații susţin că statele membre ar trebui să poată utiliza sistemul ECRIS şi pentru a transmite informații referitoare la infracțiuni legate de terorism sau alte infracțiuni grave pe care le-au primit în mod  bilateral dintr-o țară terță. Ei doresc ca Europol și agenția de frontieră Frontex, să poată accesa baza de date,  pe baza unei cereri, pentru fiecare caz în parte. Inițiativa, înscrisă în Agenda europeană privind securitatea, va asigura valorificarea la maximum a potențialului ECRIS.  În prezent, prin intermediul ECRIS,  statele membre își transmit anual aproximativ 300.000 de cereri de informații privind condamnările penale anterioare de pe teritoriul spațiului comunitar.

Sistemul ECRIS ar trebui să includă şi stocarea amprentelor digitale, mai afirmă Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara

Deputații europeni doresc, de asemenea, ca sistemul să fie utilizat pentru verificarea cazierelor judiciare ale persoanelor care doresc să lucreze cu copii. Angajatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita informații cu privire la condamnările penale ale unei persoane. Aceelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în cazul celor care intenționează să lucreze cu persoanele cu handicap sau în vârstă. Deputaţii europeni sunt de părere că trebuie monitorizat cine intră în UE, și găsite persoanele care ar putea reprezenta o amenințare. 

În urma acestor măsuri, Uniunea Europeană va fi mai sigură, a concluzionat Maria Ciorba.

La începutul anului, Comisia Europeană a propus facilitarea, la nivelul Uniunii, a schimbului de informații  privind cazierele judiciare ale cetățenilor din afara UE,  prin îmbunătățirea sistemului european de informații cu  privire la cazierele judiciare.  Astfel, sistemul ECRIS, care a fost lansat în 2012 şi este în prezent utilizat pentru schimbul de informaţii între statele membre cu privire la cazierele judiciare ale cetăţenilor Uniunii, va permite accesul rapid şi eficient  al  autorităţilor naţionale la informaţii privind  condamnările penale pe care resortisanţii ţărilor terţe le-au suferit pe teritoriul Uniunii Europene.

Sistemul ECRIS este un pas extrem de important pe fondul actualei crize a migraţiei din Europa şi al atentatelor teroriste.  Deşi în prezent este posibil schimbul de informaţii privind condamnările penale prin intermediul ECRIS, nu există nicio procedură sau mecanism care să permită un schimb eficient. Uneori acest schimb este ineficient şi incomplet.

Marea Britanie va decide prin referendum viitorul relaţiei cu Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 mai 2016, 10:30

A rămas mai puţin de o lună până când cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor decide dacă rămân sau dacă doresc să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului de la 23 iunie va fi, cu siguranţă, unul strâns şi va influenţa viitorul Uniunii europene.

Dezbaterea organizată pe platforma Euranet Plus a oferit posibilitatea unui schimb de idei şi o frescă a unei realităţi mult mai nunaţată. Efectele unei retrageri a Marii Britanii anunţă consecinţe pentru statele membre dar şi repercusiuni economice, sociale inclusiv în regiunile engleze. O analiză a opiniilor exprimate de jurnaliştii participanţi la dezbateare arată că în cazul unui „Brexit” toate ţările membre vor resimţi decizia englezilor atât în planul relaţiilor economice cât şi în cel al pieţei muncii ori al legislaţiei.

Întrebată dacă se teme de o retragere a Marii Britanii din Uniune, Mercedes Bresso, membră a Parlamentului European, a Comisiei Mixte pt. Spatiul Economic European a evaluat situaţia actuală. Înregistrarea a fost realizată de Florin Orban de la Radio România Internaţional.

Sincer, din ce în ce mai puţin mă tem de Brexit. La început îmi era frică. Cred că ar fi o mare greşeală pentru ei. Cred că ar fi o mare greşeală dar şi o problemă pentru Uniunea Europeană. Acum sunt interesată să văd dacă vor fi într-adevăr 60% cei care vor spune „Nu”, dacă majoritatea va răspunde „Remain”, pentru că 60 – 40 ar fi un rezultat bun, un rezultat limpede. În cazul în care ar fi un rezultat foarte strâns atunci şi negocierile vor fi mai dificile.

Voci din viaţa politică europeană apreciază că în urma referendumului englez s-ar putea ca şi alte state să se simtă încurajate să organizeze consultări. Parlamentarul european Mercedes Bresso.

Întrebarea se pune la nivel naţional. Nu se poate pune întrebarea la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii ar dori să aibă posibilitatea să se exprime asupra mersului înainte al Uniunii Europene. Cred că ar fi optim să existe un statut cvasi-federal cum este cel din Elveţia, spre exemplu. Acolo se adoptă decizii cu majoritatea cetăţenilor şi majoritatea cantoanelor garantând, deci, că fiecare canton se pronunţă . Dacă vrem să decidem viitorul Europei vom face acest lucru împreună. E corect că cetăţenii doresc să se poată pronunţa. Ei ar trebui să poată avea acest drept. Este un viitor comun şi nu în fiecare stat individual.     

În privinţa propagării efectului Brexit şi în alte state, parlamentarul european  Mercedes Bresso se referă la situaţia ţării natale, Italia.

Cred că ar fi ca-n Anglia. Un număr de cetăţeni s-ar exprima contra actualei componenţe a Uniunii Europene dar ar fi, după părearea mea, 60% din voturi împotriva ieşirii din Uniune.  Ar trebui, fireşte, să existe şi o dezbatere. E normal pentru că cetăţenii nu cunosc toate datele. Abia după ce sunt edificaţi pot vota în cunoştinţă de cauză şi cred că ar fi 60 – 40 în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. 

Într-o scrisoare înaintată preşedintelui Cosiliului European, premierul englez şi-a structurat cerinţele în patru propuneri de reformă privind guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular. Britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranţii ar trebui sa aştepte 4 ani, înainte sa primeasca ajutoare sociale.

Referendumul IN-OUT a fost programat de catre premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege daca va continua drumul alaturi de UE sau se va desprinde de uniune.[

Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2016, 10:30

Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.

Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:

Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).

Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.

Astfel:

1. Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
2. Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
3. Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
4. Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
5. Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
6. Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
7. Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
8. Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
9. Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
10. masuri pentru combaterea comerţului illicit.

Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%

Are loc primul summit mondial privind acțiunile umanitare organizat vreodată

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 mai 2016, 15:00

La primul summit mondial privind acțiunile umanitare organizat vreodată, în perioada 23-24 mai, la Istanbul, accentul a fost pus pe găsirea unor modalități de a sprijini mult prea solicitatul sistem de ajutor umanitar.

În acest sens, Uniunea Europeană a anunțat măsuri concrete, printre care și alocarea unui ajutor de 5 milioane de euro pentru platforma „Educația nu poate aștepta – Un fond pentru educație în situații de urgență”. Aceasta are ca scop strângerea de fonduri în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari în primul an, vizând, la 5 ani, un număr de 75 de milioane de copii și de tineri afectați de crize care să poată beneficia de educație.

Comisarul european pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a subliniat că rezolvarea situațiilor de criză nu depinde doar de sumele acordate ca ajutor:

”Acum este timpul să reflectăm nu doar la cât de mult dăm, ci la cum dăm … Trebuie să dezvoltăm potențialul celor strămutați și al țărilor gazdă prin investirea în acces la locuri de muncă, mijloace de trai și servicii de bază.”

De altfel, o finanțare eficientă și eficace, prevenirea și încheierea crizelor și reducerea decalajului dintre activitățile umanitare și cele de dezvoltare reprezintă câteva dintre angajamentele individuale asumate de Uniunea Europeană. Totodată, aceasta urmărește realizarea unor progrese semnificative în legătură cu fiecare dintre cele cinci domenii principale de responsabilitate pentru care ONU a formulat angajamente de bază.

Traficul de fiinţe umane, este și va fi un fenomen îngrijorător

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 mai 2016, 10:30

Traficul de fiinţe umane, numit și sclavia erei moderne a fost, este și va fi un fenomen îngrijorător. Potrivit primului raport al Comisiei Europene de la adoptarea directivei privind combaterea traficului de persoane, în perioada 2013-2014, au fost înregistrate aproximativ 16.000 de victime.

Coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou spune însă că probabil cifra reală este mult mai mare.

65% dintre victimele traficului de persoane au fost cetățeni ai Uniunii Europene. Cel puțin 15% erau copii, iar 76% – femei. Aceste statistici sunt în concordanță cu cifrele anterioare ale Eurostat. Noi ne temem că numărul real al victimelor traficului ar putea fi substanțial mai mare. Unii oameni spun că acesta este vârful iceberg-ului.

Traficul de copii este raportat de către statele membre ca fiind una dintre tendințele în creștere, cu aproape 2.500 de victime în 2013-2014.

Traficanții folosesc tehnologii noi pentru recrutarea victimelor, mai nou folosindu-se de criza economică și cea a migrației.

Statele membre au făcut progrese în ultimii ani pentru a pune capăt traficului de persoane,  însă există încă multe lacune, a mai afirmat coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou.

Multe victime ale traficului de persoane nu sunt încă identificate, și astfel acestea nu pot fi ajutate. Asigurarea accesului necondiționat la asistență, sprijin și protecție pentru victime rămâne în continuare o provocare pentru majoritatea statelor membre. Totodată, măsurile luate pentru a preveni crima și implicit exploatarea nu s-au dovedit a fi eficiente.

Dar noi vedem progrese, statele membre au înregistrat progrese în asigurarea accesului victimelor la drepturile lor; mai multă cooperare între autoritățile europene, naționale și locale, mai multe echipe comune de anchetă și în cele din urmă reducerea decalajului în acțiunile legislative.

Avem multe provocări, dar avem și instrumentele potrivite pentru a le rezolva.

Există cel puțin zeci de mii de persoane în Uniunea Europeană care trăiesc în condiții îngrozitoare, care sunt cumpărate și vândute la fel de simplu ca și un produs, a mai precizat coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou.

Adoptarea directivei privind combaterea traficului de ființe umane, în 2011, a fost doar un prim pas, însă acum statele membre trebuie să intensifice eforturile de a o pune în aplicare pe deplin, a concluzionat Myria Vassiliadou.

Modificarea directivei privind expunerea la agenți cancerigeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a propus modificări legislative pentru a limita expunerea la 13 agenţi chimici cancerigeni la locul de muncă. Comisia propune valori-limită ale unor agenţi chimici cancerigeni în aerul de la locul de muncă. Propunerea se bazează pe dovezi știinţifice şi survine în urma unor discuţii ample cu oameni de ştiință, angajatori, lucrători, reprezentanţi ai statelor membre și inspectori de muncă.

Cancerul este prima cauză de decese profesionale în UE, reprezentând 53 % din total și, prin urmare, cel mai mare risc pentru sănătatea lucrătorilor din Uniunea Europeană.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat: Cancerul are un impact enorm pentru lucrători, familiile lor, industrie și societate. Protecția lucrătorilor este elementul central al angajamentului Comisiei pentru o Europă socială puternică a mai spus comisarul european care a adăugat:

Cancerul este, cu certitudine, o boală care apare din motive complexe şi la care, cel puţin răspunsul nostru, ar trebui să fie simplu. Trebuie să reducem sau să eliminăm expunerea muncitorilor la substanţe cu potenţial cancerigen. Acesta este motivul pentru care Comisia propune limite maxime ale concentraţiei în mediul de lucru pentru 13 substanţe. În viaţă nu există „risc zero” dar muncitorii pot fi şi trebuie să fie protejaţi. Abordarea noastră este preventivă. Cea mai eficientă armă pe care o avem împotriva cancerului este să-l oprim înainte de a apărea. Propunerea noastră se soldează cu victorie în 3 domenii: pentru muncitori, pentru mediul de afaceri şi pentru statele membre.

În primul rînd, una dintre consecinţe, este o diferenţă enormă în calitatea vieţii muncitorilor şi a familiilor acestora. Decizia de astăzi va salva 100.000 de oameni în următorii 50 de ani, evitând suferinţa şi toate problemele care apar odată cu aceste boli autoimune.

În al doilea rând, decizia aduce beneficii şi mediului de afaceri. Oamenii de afaceri vor putea să îşi protejeze mai bine muncitorii şi vor beneficia se servciile calificate ale angajaților timp îndelungat. Mai mult decât atât, noile limitări impuse vor asigura un nivel standard de protecţie la nivel european ceea ce va aduce beneficii Uniunii şi la nivelul legislaţiei protecţiei sociale.

În al treilea rând, statele membre vor beneficia de pe urma acestei decizii având o populaţie sănătoasă, afaceri prospere şi cheltuieli scăzute pentru protecţia medicală.

Propunerea Comisiei se bazează pe dovezi științifice și survine în urma unor discuții ample cu oameni de știință, angajatori, lucrători, reprezentanți ai statelor membre și inspectori de muncă. Un exemplu specific de agent chimic care este adăugat listei de substanţe cu potenţial cancerigen este  „silicea cristalină respirabilă” pe care Comisia propune să o includă în directivă ca o substanță „generată în cadrul unui proces”, ceea ce înseamnă o pulbere care apare în procese de lucru precum mineritul, excavarea sau forarea, tăierea, zdrobirea sau măcinarea unor materiale care conțin silice, precum betonul, cărămizile sau rocile. Alţi agenţi consideraţi periculoşi sunt compușii de crom, pulberea de lemn de esență tare sau hidrazina ce afectează un număr foarte mare de lucrători. Agenții chimici din lista alcătuită de Comisie sunt considerați o prioritate întrucât raportul dintre numărul lucrătorilor expuși și cazurile de cancer este mare.