Obiectivele României: integrarea în spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Privind la cei 9 ani de la aderarea României la UE, putem vedea procesul de construcţie pe care noi, ca stat membru, l-am parcurs. Beneficiile nu se cuantifică numai în cifre economice. Sunt multe alte aspecte care se referă la consolidarea statului de drept, la calitatea democraţiei sau libera circulaţie a persoanelor

Progresele nu sunt unitare, există plusuri şi minusuri, însă nu avem altă amternativă, a declarat la întâlnirea de la Biroul de Informare al Parlamentului European în România, consilierul prezidenţial Leonard Orban: “ Pentru că ne aflăm într-o construcţie, Uniunea Europeană este o construcţie imperfectă şi cred că dacă vrem să avem un mesaj, să continuăm pe mesajul acesta pro- european trebuie să vorbim foarte deschis despre ce este bun şi ce este mai puţin bun la această construcţie. Pe de altă parte, trebuie să fim absolut conştienţi că nu  există alternativă la această construcție. O reîntoarcere la o Europă a secolului XIX sau secolului XX, o Europă interbelică nu este o soluție, o reîntoarcere la naționalism, o reîntoarece la  Europa cu frontiere nu e o soluție din niciun punct de vedere.”

Participarea la această construcţie europeană înseamnă continuarea procesului cu obiective clare: integrarea în spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro.

Leonard Orban: “ Poziţia României este foarte clară: este în interesul vital, strategic, fundamental al României ca UE să se consolideze, nu să se slăbească. E foarte important că în momentele astea în care spaţiul Schengen este pus sub semnul întrebării şi sunt mulţi care se îndoiesc că va mai exista în continuare, noi susţinem, în continuare,  că ne dorim să fim stat membru Schengen şi că vom aduce efectiv beneficii spaţiului Schengen. Şi nu în ultimul rând, aderarea la zona euro. În opinia mea, chestiunea asta nu este doar o obligaţie care se află în tratat. Chestiunea asta este fundamentală pentru România:  a fi sau nu fi în nucleul dur, inclusiv decizional, al UE. Cred că aderarea la zona euro trebuie să fie un proiect de țară, pentru că această aderare implică eforturi extraordinare care trebuie să fie făcute de toate instituțiile românești, de întreaga societate”.

Consilierul prezidenţial a mai spus că un risc pentru viitorul Uniunii Europene este reprezentat de „tendinţele politice centrifugare”, dând exemplul Marii Britanii, care organizează, pe 23 iunie, un referendum pe tema ieşirii din Uniune.

Miniștrii de externe din statele UE includ în politicile de dezvoltare fenomenul migrației

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2016, 10:30

Ministrii de externe ai statelor membre au decis sa includa in politicile de dezvoltare ale Uniunii subiecte mai putin obisnuite pana acum pe agenda diplomatiei europene cum ar fi cele referitoare la fenomenul migratiei.

Comisarul european pentru cooperare Internationala si Dezvoltare, Neven Mimica spune ca trebuie sa existe o stransa coeziune in politica externa si ca strategiile de dezvoltare trebuie sa tina seama de faptul ca pacea si securitatea depind de cum este gestionat fenomenul migratiei si de capacitatea de a acorda ajutor umanitar tarilor care se confrunta cu situatii de criza.

La randul sau seful diplomatiei europene, Federica Mogherini a subliniat importanta coordonarii eforturilor statelor membre

“Important din punct de vedere politic este ca ne indreptam spre o politica de dezvoltare care este mult mai complexa si acopera diferite aspecte nu numai pe cele legate exclusiv de cooperarea pentru dezvoltare ci le include desigur si pe cele referitoare la dezvoltare si migratie, dezvoltare si securitate. Subiectul migratiei in special se regaseste constant pe agenda noastra. Intotdeauna m-am referit la necesitatea ca Uniunea Europeana sa vorbeasca pe o singura voce, mai ales in Africa dar si in alte parti ale lumii, adica in Asia.”

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii

La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.

Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.

Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.

48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.

Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).

În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.

România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.

Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.

Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.

Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.

Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.

De fapt Germania nazista a fost fortata sa capituleze de doua ori

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

O data pe 8 mai in fata aliatilor si a doua oara pe 9 mai in fata sovieticilor. Consiliul European de la Milano din 1985 a ales ca ziua de 9 Mai sa fie declarata Ziua Victoriei.

Pentru statele membre ale Uniunii Europene ziua de 9 mai mai are si o alta semnificatie, in aceasta zi in 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman a propus crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, practic actul de nastere al actualei arhitecturi europene.

In cadrul unui discurs ținut la Paris, Schuman a propus stabilirea unei noi forme de cooperare care sa înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Presedintele Consiliului european, Donald Tusk despre semnificatia acestei zile
“Astazi celebram Europa Unita. Nu vom uita niciodata catastrofa celui de-al 2-lea razboi mondial. Astazi suntem cei mai apropiati parteneri. Este responsabilitatea noastra sa promovam pacea, libertatea, democratia, solidaritatea si prosperitatea, atat in Europa cat si dincolo de ea”.

Se-mplinesc 125 de ani de la emiterea primei enciclici papale pe teme sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

Aniversarea a fost marcată de Uniunea Europeană a Muncitorilor Creştin Democraţi prin conferinţa intitulată Calea economiei sociale de piaţă în UE.

Evenimentul s-a constituit într-un prilej de prezentare a iniţiativelor sociale lansate, respectiv planificate de actuala Comisie Europeană.

Conferinţa Calea economiei sociale de piaţă în Uniunea Europeană desfăşurată la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, i-a avut ca oaspeţi de onoare pe Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale. Cei doi au reconfirmat accentul pus de actuala Comisie pe abordarea echilibrată a provocărilor legate de redresarea economică şi competitivitate, opţiunea europeană privind echitatea socială.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale:

„Raportul din 2015 al Comisiei Europene privind ocuparea şi politicile sociale ne arată că ţările cu o piaţă a muncii reformată şi care au investit în capitalul uman s-au dovedit mai reziliente în timpul crizei. Rezultatele confirmă premisa conform căreia politicile sociale nu trebuie considerate o povară, ele constituie un factor productiv pentru economie în ansamblul ei!

Marianne Thyssen a trecut în revistă iniţiativele concrete lansate până în prezent, printre care însuşi „Planul Juncker”, menit să atragă capitalul privat în investiţiile din economia reală şi să creeze noi locuri de muncă.

Comisia a trecut la fapte şi în privinţa ajutorării tinerilor – categoria cea mai afectată de criză – oferindu-le noi oportunităţi prin programul Garanţia pentru tineret, accelerând plăţile din programul Iniţiativa privind ocuparea tinerilor către regiunile care aveau cea mai mare nevoie de acestea. S-a adoptat propunerea pentru un Act European al Accesibilităţii menit să ofere şanse sporite persoanelor cu dizabilităţi sau mai în vârstă. Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale înainta în data de 8 martie o propunere de amendare a regulamentului privind angajaţii detaşaţi, propunere menită să asigure respectarea unui principiu fundamental al echităţii: cel al remuneraţiei egale pentru muncă identică, indiferent de provenienţa lucrătorilor.

În aceeaşi zi, comisarul european prezenta pachetul principalelor iniţiative din Pilonul european al drepturior sociale, grupate pe 20 de domenii şi 3 axe.

Marianne Thyssen: Prima axă este cea a şanselor egale în termenii accesului la un loc de muncă, educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii, toate necesare unei economii mai performante şi pentru reducerea sărăciei.

A doua axă se referă la drepturile sociale la locul de muncă: un contract de muncă, sănătate şi securitate, dialog social şi reprezentare.

A treia axă este cea a drepturilor sociale în cadrul societăţii. Se referă la o protecţie socială adecvată şi sustenabilă, la asigurarea accesului la servicii esenţiale de calitate incluzând îngrijirea copilului, sănătatea şi pensiile.

Ceea ce am prezentat este deocamdată o schiţă, un rezumat al pachetului, care va servi ca bază de discuţii pentru dezbaterea care va dura până la finele acestui an şi în care vor fi angrenate autorităţile publice de la nivel naţional, regional şi local, organizaţii ale societăţii civile şi chiar cetăţeni, luaţi individual. Partenerii sociali vor avea bineînţeles un rol crucial în formarea acestui pilon.

Rezultatul acestei consultări va sta la baza propunerii Comisiei pentru Pilonului Drepturilor Sociale Europene, propunere care urmează a fi definitivată în prima parte a anului 2017.

Creșterea economică în Uniunea Europeană rămâne moderată

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:30

Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei ritmul de creștere economică va fi diferențiat de la stat la stat. Facilitarea și ieftinirea accesului la finanțare contribuie la creșterea investițiilor în Uniunea Europeană. Creșterea numărului de locuri de muncă și a salariilor contribuie la creșterea consumului, respectiv a economiei. O analiză economică la nivelul Uniunii arată o creștere economică moderată în anul acesta și puțin mai crescută pentru anul viitor.

Prețul petrolului, un element de reglare al politicii bugetare în zona euro, este de așteptat ca în a doua jumătate a anului în curs să mai crească. Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat :

Prognoza economică ne conduce către 5 lecții.

Creșterea economică se va menține în 2016 și 2017 la un nivel similar cu cel al anului trecut. Adică va fi o creștere constantă. După o creștere economică de 1,7% în 2015 în zona euro, anul acesta va fi de 1,6 iar anul viitor de 1,8%. La nivelul Uniunii acestea vor fi de 1,8 respectiv 1,9 % în 2016 și 2017 comparativ cu 2% în 2015.

A doua observație. Această performanță economică se va menține în ciuda unor factori precum prețul petrolului și valoarea monedei euro mai scăzute și a unui context deteriorat pe plan internațional. Această performanță generează încredere dar trebuie să ne adaptăm politicile bugetare noilor situații.  

A treia lecție. Creșterea economică susținută se datorează consumului la nivelul Uniunii și al investițiilor. Investițiile au intrat pe un parcurs de revenire în acest an ce va continua și anul viitor.

În al patrulea rând este vorba despre șomaj. Deși disparitățile de pe piața muncii vor persista, conform previziunilor, o perioadă de timp, este de așteptat ca șomajul din zona euro să scadă. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea la 8,5 % în 2017 ceea ce este o previziune pozitivă dar prea lentă în comparație cu așteptările la nivelul societății. Din fericire revenirea economiei este completată de a lărgire a paletei de venituri a angajaților.

Și, în ultimul rând, se preconizează că deficitul public consolidat atât în zona euro cât și în UE va continua să scadă în acest an și anul următor ca urmare a creșterii economice și a ratelor scăzute ale dobânzii. Deficitul și datoria publică vor ajunge sub 2% în Uniune în 2017.

Exporturile din zona euro, mai slabe decât în ultimii ani, sunt încă o povară pentru economia europeană. Creșterea va depinde așadar de cererea internă unde se așteaptă ca investițiile să crească anul viitor iar consumul privat să scadă, întrucât creșterea preconizată a inflației va încetini creșterea venitului real. Scăderea deficitului bugetar și a datoriilor va permite o reorientare a fondurilor către interesul public.

„Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni” a ajuns anul acesta in Italia

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2016, 09:40

Competitia promovează înțelegerea europeană și internațională,favorizează dezvoltarea unui sentiment comun al identității și al integrării europene, prezintă modele pentru tinerii care trăiesc în Europa și oferă exemple concrete de europeni care trăiesc împreună în cadrul unei comunități.

Proiectele sunt axate pe organizarea de manifestări pentru tineri, schimburi de tineri sau proiecte online care au o dimensiune europeană.

Reprezentantul Italiei, câștigătorul de anul acesta, a declarat: Pentru mine este o mare onoare să primesc acest premiu și să văd că instituțiile europene cred în tineri, în puterea lor de a schimba lucrurile. Proiectul meu își propune integrarea imigranților și a solicitanților de azil, aducând tineri studenți din întreaga Europă, pentru a lucra în ONG-uri, instituții și alte organizații care au legătură cu această problemă; studenții ar lucra cu copiii, învățându-i engleză, cu adulții, oferindu-le cunoștințele pentru a presta o muncă decentă și cu ONG-urile, sprijinind activitatea lor, ajutând la strângerea de fonduri și la recunoașterea lor pe plan local. Noi facem asta în Italia și ne dorim să extindem activitatea la scară largă și în alte țări.

Premiul pentru cel mai bun proiect este în valoare de 5 000 EUR; premiul doi, de 3 000 EUR a fost câștigat de reprezentanta Greciei, iar premiul trei de 2 000 EUR, a fost adjudecat de o echipă care a lucrat în Germania-Marea Britanie și Belgia.

Premiile acordate celor mai bune trei proiecte au fost înmânate de Președintele Parlamentului European, Martin Schultz și de reprezentantul Fundației pentru Premiul Internațional Charlemagne din Aachen.

Centura ocolitoare, infrastructură rutieră dorită de foarte multe primării de municipii și de orașe

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2016, 09:30

Centura ocolitoare, unul dintre proiectele de infrastructură rutieră, este dorit de foarte multe primării de municipii și de orașe. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu respective dar și de imaginea mai largă asupra rețelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii europene. Aceste două planuri se întâlnesc și în cazul unei inițiative care vizează unul din orașele zonei Moldovei.

Așadar, bani europeni pentru infrastructura rutieră ocolitoare a orașelor din România. Vă las pe dumneavoastră să dați exemplul.

Primul exemplu pe care pot să-l dau este faptul că executivul comunitar, Comisia Europeană, a aprobat un proiect major de 52 de milioane de euro, din care, aproape 44 de milioane prin Fondul de Coeziune pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord Est și această șosea de centură este parte a rețelei TEN-T. Practic, acesta este un program major al Uniunii Europene privind infrastructura de transport, toate mijloacele de transport. Vorbesc aici despre transport rutier, adică șosele, autostrăzi, transportul aerian și cel feroviar. Până în 201, Uniunea Europeană încearcă prin acest program ca cea mai mare parte a cetățenilor și companiilor să se afle la cel mult 30 de minute distanță de această rețea globală de transport.

Cu siguranță, pentru România mai sunt și alte proiecte incluse în această rețea europeană de transport pe care ați descris-o dumneavoastră.

Trebuie să amintim de dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, de reabilitarea unei căi ferate, Brașov – Simeria care este practic și componentă a Coridorului Pan-european 4. Practic, prin acest program Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani. E vorba de 700 de miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, facilitatea ”Conectarea Europei” și, prin planul de investiții Juncker de 315 miliarde de euro.

Iar acești bani, îndreptați către?

Către cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru îmbunătățirea sistemelor de transport.

Revenind la proiectul de la Suceava, acesta este așezat pe două perioade de finanțare 2007 -2013 și 2014 -2020.

Exact, pentru că este un proiect major și, așa cum declara comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, centura ocolitoare a municipiului Suceava va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând, în același timp, participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp. Cele 30 de minute, distanța maximă de la cetățean până la o rețea de acest gen și declarația doamnei Corina Crețu se referă la timp. Practic, timpul este o componentă majoră a sistemului de transport european.

Programul ERASMUS + reprezintă o șansă deosebită pentru elevii din învățământul profesional și tehnic

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:45

Tinerii care doresc să învețe o meserie pot acumula experiență datorită stagiilor de formare  profesională organizate în alte țări.

Europarlamentarii solicită o mai bună utilizare a fondurilor Erasmus+, consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura succesul programului. Aceștia sunt de părere că toți tinerii trebuie să aibă acces la aceste burse, pentru că doar așa rata abandonului școlar și implicit a șomajului va scădea.

Ernest Maragall, membru supleant în comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European crede că este nevoie de mai mult decât atât. Pentru o mai bună promovare şi gestionare a programelor de formare a tineriilor în străinătate este nevoie de parteneriate între autorităţile locale şi regionale şi companii, a concluzionat Ernest Maragall:

Suntem încă departe, foarte departe de a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în strategia EUROPA 2020. Mi se pare că uneori mergem în direcția opusă sau în altă direcție. Trebuie să îmbunătățim acest program Erasmus +, vrem să susținem educația în Europa, să investim în formarea profesională. Programul Erasmus + are succes, ceea ce este indiscutabil, dar există și anumite neajunsuri, există anumite obstacole.

Mobilitate înseamnă angajabilitate. Dacă am înțelege acest lucru cred că am avansa mult mai bine. Parlamenul European solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri urgențe, să pună în aplicare anumite instrumente, de exemplu să extindă și să îmbunătățească opțiunile de mobilitate.  Se dorește adoptarea unor măsuri suplimentare și totodată complementare cu programele sociale, o alocare adecvată a resurselor financiare pentru a răspunde nevoilor acestei categorii de tineri. Prin urmare, este nevoie de programe adecvate pentru a elimina toate barierele, pornind de la barierele lingvistice.

De asemenea sistemul de învățământ și sistemul de afaceri trebuie să lucreze împreună, pentru a asigura succesul programului Erasmus +.

Erasmus+ nu se adresează doar ucenicilor, ci și studenților, profesorilor și voluntarilor, iar la program participă automat toate statele membre.

În prezent, aproape 6 milioane de tineri din Uniunea Europeană sunt șomeri. Cu toate acestea, 36 % dintre angajatori nu găsesc personal calificat. Tendința ultimilor ani arată că tinerii preferă unitățile de învățământ teoretice, în detrimentul celor profesionale, asta în timp  ce numărul de locuri de muncă care necesită competențe este tot mai mare. Se estimează că, până în 2020, aproape 35% dintre toate locurile de muncă vor necesita un nivel înalt de competențe.

Comisia europeana ii premiaza pe tinerii translatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:51

Concursul Juvenes translatores dateaza din 2007 si lanseaza anual o provocare tinerilor pasionati de limbile straine.

Ultima editie la care au participat peste 3 mii de adolescenți din mai mult de 700 de școli de pe intregul continent s-a desfasurat in noiembrie anul trecut.

Pe 3 februarie anul acesta au fost anuntati castigatorii, printre acestia, Roxana Maria Chiorean, eleva in clasa a 11-a la Colegiul National Emil Racovita din Cluj.

Tema traducerilor a fost cooperarea pentru dezvoltare, elevii au putut alege oricare dintre cele 552 de combinatii posibile intre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii europene.

Comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics i-a felicitat pe tinerii translatori dar si pe parintii si profesorii lor

“Peste jumatate dintre europeni -54 la suta- sunt capabili sa poarte o conversatie in cel putin o limba straina, un sfert dintre stiu sa vorbeasca cel putin 2 limbi straine iar 1o la suta se pot conversa in minimum 3 limbi. Orice veti face in viitor va doresc o viata plina de intalniri cu culturi diferite, cu oameni diferiti pentru a descoperi cum vad si cum inteleg altii lumea in care traim cu totii”

Comisia Europeană propune norme de transparență fiscală publică pentru societățile multinaționale

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 13:33

Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.

Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.

Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.

Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.

Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.

Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.

Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.

Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune  Comisarul Jonathan Hill: “A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți  pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva  evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de  a determina  multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.”

Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.

Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru.

Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale.

Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.

De asemenea, această raportare va conduce la o  mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.

Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.

Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.

Parlamentul European a votat pachetul legislativ privind protecţia datelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 10:30

Noile reglementări vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziţie un interval de doi ani pentru transpunerea acestora în legislaţia proprie.

Conform datelor celui mai recent Eurobarometru privind protecţia datelor, 57% dintre europeni consideră divulgarea de informații cu caracter personal o chestiune importantă. Doar 15% cred că dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online, iar 90% consideră că ar fi cazul ca toate ţările Uniunii să ofere o protecţie identică în acest domeniu.

Reforma normelor europene din domeniu a fost propusă încă din 2012 de Comisia Europeană şi este structurată pe două componente legislative majore: regulamentul general privind protecţia datelor şi directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii.

Věra Jourová comisar european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie:

„Ştim cu toţii că noua reglementare privind protecţia generală a datelor va da cetăţenilor capacitatea de a-şi redobândi controlul asupra datelor personale. În acelaşi timp companiile vor fi în măsură să profite la maximum de piaţa digitală unică bazându-se pe reguli clare şi uniforme!

Diferitele instituţii şi firme vor fi obligate să ne informeze într-un limbaj clar şi simplu cu privire la politica lor de confidențialitate, recurgând eventual chiar la pictograme standardizate. Vom avea inclusiv dreptul de a solicita ştergerea datelor noastre cu caracter personal colectate sau publicate pe o rețea socială atunci eram încă minori.

Věra Jourová: „Noua reglementare aduce beneficii cetăţenilor fiindcă oferă informaţii mai inteligibile în privinţa procesării datelor cu caracter personal, există şi dreptul de a şti dacă datele tale au fost accesate cumva din exterior în mod ilegal, se introduc condiţii pentru un transfer mai uşor al datelor între diverşii prestatori de servicii, acest ultim element datorită noului drept de portabilitate a datelor.

Întreprinzătorii vor avea şi ei de câştigat de pe urma acestei reforme, pentru că se va asigura un set unitar de reglementări legale, valabil pentru întreaga Uniune Europeană. Graţie sistemului one stop shop – ghişeu unic, fiecare va avea de a face cu câte o singură autoritate de supraveghere.”

În ceea ce priveşte Directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii, aceasta se referă la protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi al prevenirii acestora. Se tinde către un echilibru între dreptul la viață privată și necesitatea ca poliția să nu dezvăluie faptul că datele sunt prelucrate într-o etapă timpurie a unei anchete.

Prevederile pachetului privind protecţia datelor vor intra în vigoare în primăvara anului 2018.

Cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:20

Ca urmare a deciziei miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, reuniți la începutul acestei săptămâni, un cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui va fi operațional începând cu anul 2017. Decizia miniștrilor agriculturii vine după votul Parlamentului European asupra propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziție 250 milioane de euro pe an pentru acest program. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Un set de noi reguli aprobat de Consiliul pentru Agricultură a conturat ”Schema unică a Uniunii Europene pentru lapte și fructe-legume în școli”. Acest program este destinat să înlocuiască alte două formule mai vechi: ”Schema de fructe pentru școli” și ”Schema de lapte pentru școli”.

Noua schemă va deveni operațională de la 1 august 2017 într-un cadru legislativ și financiar armonizat. Noul text, respectă preocuparea pentru flexibilitate a statelor membre. Acesta ar asigura o mai eficientă implementare și simplificare a programelor de lapte, legume și fructe pentru școli. Statele membre vor putea oferi o completare a acestei distribuiri cu fructe și legume procesate ca și cu alte produse lactate.

Odată cu aprobarea dată de Consiliu pentru decizia Parlamentului European urmează ca noua reglementare să fie aprobată oficial și să fie publicată în următoarele săptămâni spune Martijn Van Dam, Ministrul olandez pentru Agricultură care continuă:

Noi am ajuns la concluzia că membrii Comisiei s-au achitat de datoria de a livra măsurile necesare asupra cărora s-a convenit cu Parlamentul European. Acum Comisia va trebui să adopte modificările survenite în privința subvențiilor și a fondurilor pentru plata laptelui praf degresat și a untului. Următoarea discuție este programată pentru luna iunie, noi, urmând, desigur, să monitorizăm îndeaproape situația. 

Aproximativ 20 de milioane de copii beneficiază de programul pentru lapte în şcoli şi încă aproximativ 10 milioane de cel pentru legume şi fructe în condiţiile în care, în familie, s-a constat o scădere a consumurilor de produse lactate, fructe şi legume. „Au fost adoptate măsuri importante care vor aduce modificări în obiceiurile de alimentație ale copiilor și o investiție într-un stil de viață sănătos în acord cu noile provocări ale societății din ziua de azi. Este, de asemenea, o bună oportunitate să-i apropiem pe copii de fermieri și pe părinți de profesori”, a spus Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan care a mai declarat:

Suntem conștienți de dificultățile pieței Uniunii pentru produsele lactate și carnea de porc. Acum mă găsesc în situația de a putea răspunde preocupărilor exprimate de 20 de miniștri ai agriculturii în ceea ce privește cotele stabilite în agricultură și ritmul negocierilor. Cred că trebuie să spun că deși toată lumea aprobă o piață liberă a schimburilor comerciale există semnale de la unii miniștri ai agriculturii că ar prefera o abordare strategică în ceea ce privește anumite produse. 

Bugetul total alocat de Uniunea Europeană a crescut cu 250 milioane de Euro pe an din care 150 de milioane sunt destinate fructelor și legumelor iar 100 de milioane pentru lapte și produse lactate, sumă superioară celor 80 de milioane propuse.

Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:33

Aceasta este concluzia întâlnirii comisarilor pentru politică regională Corina Crețu și pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos  cu primary politici din mai multe orașe europene despre modalitățile de integrarea eficientă a imigranților recent sosiți în zonele urbane.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne oferă detalii despre aceasta întâlnire în rubrica Euranet plus de astăzi

Migrația este o realitate urbană şi reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană iar integrarea eficientă a imigranților în orașe reprezintă oportunități pentru toată lumea pe termen lung.

Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare soluții comune și inovatoare, cu o implicare puternică a tuturor părților interesate în politicile urbane.

Comisia Europeanã va pune la dispoziţie fonduri europene pentru oraşe importante din Uniunea Europeanã, pentru a le ajuta sã-i integreze mai uşor pe refugiaţi.

Comisarul pentru politicã regională, Corina Creţu împreunã cu omologul de la migraţie, Dimitris Avramopoulos, s-au întâlnit cu mai mulţi primari ai unor oraşe importante din spaţiul comunitar.

Cu această ocazie a fost lansat un nou parteneriat între Comisia Europeană şi oraşele europene în privinţa integrarii imigranţilor.

Discuţia cu primarii  a fost considerată un pas important pentru identificarea unor soluţii pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă oraşele europene.

Criza imigranţilor este una cu care Uniunea Europeană  nu s-a mai confruntat pânã în prezent, spunea comisarul pentru politicã regionalã, Corina Cretu.

Oficialul European a remarcat că niciodatã în istoria UE, aceste ţări nu s-au confruntat cu un asemenea val de refugiaţi, de migranţi şi aceastã iniţiativã vine ca urmare a dorinţei Comisiei Europene a de ajuta în primul rând oraşele care sunt primele afectate.

Corina Creţu a mai precizat că indiferent de discuţiile politice care au loc la nivel înalt, întotdeauna primarii sunt cei care trebuie sã gãseascã cele mai adecvate soluţii în mod rapid.

Iar dialogul cu  primarii din Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Gent, Leipzig şi Paris,  a avut loc tocmai  pentru pentru a  afla  în ce mãsurã  executivul comunitar poate ajuta aceste comunităţi.

De aceea Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor  întrucât statele membre nu s-au mai confruntat vreodatã cu un asemenea val de imigranţi.

Corina Creţu a afirmat cã executivul comunitar este flexibil sã reprogrameze unele programe operaţionale dacã unele oraşe europene cer acest lucru.

“Fondurile noastre sunt destinate să sprijine  şi să promoveze integrarea imigranţilor, prin finanţarea unor programe sociale, de educaţie, infrastructură, adăpost, îngrijirea copiilor, sănatate,  locuri de muncă. Ştiţi foarte bine că până în anul 2020 pentru prima dată în istorie , 15 miliarde de EURO sunt destinate politicii regionale, direct oraşelor. Este foarte important să ştim că este responsabilitatea autorităţilor locale de a avea proiecte de o calitate înaltă pentru a obţine fonduri.”

Corina Creţu crede cã pentru urmãtorii ani cuvântul de ordine va fi integrarea socialã, evitarea segregãrii, a ghetourilor. Cel mai important lucru este acela de a nu crea societãţi paralele.

Şi comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit  despre faptul cã valul de imigranţi a luat prin surprindere multe ţãri şi oraşe aflate pe traseul acestora. Fondurile vor fi alocate catre educaţie, nevoi de bazã, adãpost, dar mai ales de integrare, pentru a preveni tensiunile sociale.

Directiva UE privind contractele de credit pentru proprietăţi imobiliare rezidenţiale a intrat in vigoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 martie 2016, 12:08

Adoptarea unor practici responsabile la nivel european privind creditarea persoanelor fizice a devenit o necesitate având în vedere perioada îndelungată specifică contractelor de credit pentru bunuri imobile rezidenţiale şi efectele sociale ale executării silite. Implementarea acestei directive va conduce la o protecţie sporită a consumatorilor, reducerea riscurilor de credit şi creşterea stabilităţii financiare.

„Acesta este un pas important în îmbunătăţirea informării consumatorilor şi încurajarea creditării responsabile. Regimul paşapoartelor în Uniunea Europeană pentru intermediarii de credite va creşte competitivitatea sectorului şi ar trebui să ofere şi noi oportunităţi de afaceri”, a declarat Jonathan Hill, comisarul european pentru stabilitate financiară.

Îmbunătăţirea regulilor ipotecare este esenţială pentru creşterea încrederii în piaţa creditelor ipotecare şi creşterea opţiunilor pentru consumatori. Care sunt elementele noi care au fost prevăzute ăn această directivă aflăm de la Bogdan Pandelică, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului:

„În primul rând este vorba despre obligativitatea programelor de informare şi educaţie financiară, obligativitate care vine în sprijinul relaţiei dintre profesionist şi consumator. Un alt aspect este legat de faptul că beneficiarul creditului are posibilitatea ca timp de 15 zile să analizeze oferta instituţiilor finaciare, să aleagă cea mai buna variantă pliată pe posibilitaţile şi nevoile lui financiare, iar în funcţie de acestea să selecteze oferta care este cea mai bună pentru el. Un alt aspect este legat de recuperatorii de creanţe, aceştia nu mai pot folosi practicile vechi – după ora 20.00 nu mai pot suna consumatorii legat de produsele şi serviciile pe care ei le au în relaţia cu consumatorii.”

Cei mai vulnerabili consumatori vor fi mai bine protejaţi de supra-îndatorare prin standarde la nivel european pentru evaluarea bonităţii acestora. Directiva stabileşte, de asemenea, principiile de autorizare şi de înregistrare a intermediarilor de credite.

Intermediarii de credite care respectă noile reguli de conduită de afaceri vor avea acces la mai mulţi consumatori potenţiali pe piaţa unică prin intermediul regimului de paşapoarte.
Acest lucru va oferi creditorilor, pe termen lung, noi oportunităţi de afaceri şi va fi un pas spre crearea unei pieţe unice europene, care va conduce la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor.

Potrivit Directivei Credit european, care se aplică atât băncilor cât şi instituţiilor financiare nebancare, consumatorii sunt mai bine protejaţi, inclusiv în procedurile de executare silită şi va exista prin contract, în condiţii specificate, posibilitatea de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă. De asemenea, prevede ca statele membre să adopte măsuri de încurajare a creditorilor să exercite “indulgenţă rezonabilă” înainte de iniţierea procedurii de executare silită. Se încearcă astfel limitarea impactului social determinat de acestea.

Directiva Parlamentului European privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale nu va fi aplicată contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.

Sprijin UE pentru combaterea virusului Zika

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 martie 2016, 11:05

Uniunea Europeană a alocat 10 milioane de euro prin programul Orizont 2020 pentru proiecte de cercetare care trebuie să demonstreze legătura dintre virus şi malformaţiile cerebrale severe raportate la copiii nou-născuţi. În cazul în care acest lucru ar fi demonstrat, cercetătorii s-ar putea concentra pe metode de combatere a virusului, inclusiv prin tratamente şi vaccinuri.

Riscul de transmitere a virusului în Uniunea Europeană este, deocamdată, scăzut. Problema e că nu există un tratament ori un vaccin împotriva acestui virus iar testele pentru diagnosticare nu sunt accesibile. Suma de 10 milioane de euro alocată de Comisia Europeană provine din fondurile ”Orizont 2020”, un program de cercetare și inovare. În primă fază va trebui să se dovedească legătura dintre virus și malformațiile cerebrale descoperite la nou-născuți. Odată dovedită această legătură cercetarea va putea continua în direcția combaterii virusului, crearea unor instrumente de diagnosticare și testare a unor potențiale tratamente sau vaccinuri.

Câțiva cetățeni ai Uniunii Europene au revenit din zonele afectate purtători ai virusului Zika, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. Comisia monitorizează îndeaproape situația și, pe măsură ce se apropie vara, conlucrează strâns cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre pentru aplicarea măsurilor ce se impun. Câteva sfaturi și recomandări ale Comisiei sunt detaliate de Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara.

În ultimele nouă luni, 41 de țări, în marea lor majoritate din America Latină, au raportat cazuri de infecție cu acest virus, Brazilia fiind țara cea mai afectată până în prezent .
Unele cazuri de contaminare cu Zika au fost importate în Europa în ultimele săptămâni, și există rapoarte ce confirmă transmiterea bolii pe cale sexuală.
Comisia Europeană lucrează împreună cu Statele membre la pregătirea planului de gestionare a riscurilor, beneficiind de sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – CEPCB), încă de la începutul epidemiei.
Centrul de prevenire a bolilor recomandă femeilor gravide și celor care încearcă să rămână gravide, să discute planurile de călătorie în zonele afectate și să evalueze riscul cu furnizorii de asistență medicală, luând în considerare chiar amânarea călătoriei. La fel, cei cu probleme de imunitate sau cu boli cronice severe sunt sfătuiți să consulte un medic înainte de plecare. Pentru toți turiștii și cetățenii Uniunii rezidenți în zonele afectate se recomandă măsuri individuale de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari – folosirea unguentelor, a plaselor de țânțari și să poarte îmbrăcăminte adecvată.

Conform celei mai recente evaluări realizate de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, riscul în UE pentru transmiterea infecțiilor cu virusul Zika este, în sezonul rece, extrem de scăzut.

Fondurile alocate sunt complementare altor inițiative de cercetare ce se derulează în cadrul programului ”Orizont 2020” pentru combaterea virusului Zika. Un fond de 40 de milioane destinat dezvoltării unui vaccin pentru malarie și alte boli infecțioase cuprinde și virusul Zika. Alte 10 milioane sunt direcționate pentru controlul bolilor patogene ori parazitare ce pot cuprinde și virusul Zika. În fine, Uniunea Europeană este cofinanțator în programul ERANET destinat prevenirii bolilor infecțioase în Caraibe și America Latină.

Copiii din UE ar trebui să beneficieze curând de lapte, fructe și legume, împreună cu lecții despre alimentația sănătoasă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 martie 2016, 11:06

Proiectul care uneşte programul european de distribuţie a fructelor şi legumelor în şcoli cu cel care vizează laptele este cu un pas mai aproape de implementare. Parlamentul şi Consiliul European au ajuns la un acord comun, însă eurodeputaţii solicită mai mult accent pe partea educaţională.

Raportorul Marc Tarabella: Programul se bazează pe doi piloni, în primul rând sănătatea copiilor şi deprinderea unor obiceiuri alimentare corecte din copilărie prin intermediul şcolii, dar şi susţinerea agricultorilor locali. În viitor statele membre vor avea posibilitatea să lărgească lista produselor, dar în condiţii foarte stricte. Există interdicţia de a folosi arome artificiale şi coloranţi. Autorităţile naţionale de sănătate vor trebui să se asigure că se întâmplă aşa. Un obiectiv principal este să contracarăm obezitatea infantilă şi să întreţinem sănătatea copiilor. Sunt necesare măsuri educative, copiii trebuie învăţaţi care sunt obiceiurile alimentare sănătoase. Şcoala joacă un rol foarte important în formarea celor mici.

Raportorul Marc Tarabella a reiterat că obezitatea reprezintă o mare problemă la nivelul Uniunii Europene. Peste 20 de milioane de copii sunt supraponderali, în principal din cauza stilului alimentar. În 24 de state membre, consumul zilnic de fructe şi legume este sub media zilnică.

Tarabella a mai spus că este foarte important să fie organizate vizite în ferme şi livezi. Copiii consumă lapte, dar nu au văzut niciodată cum este produs.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Programul urma să se schimbe oricum ca urmare a evaluării Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi. S-a ajuns la concluzia că cele două programe erau ineficiente, iar acum va exista doar unul singur, ceea ce înseamnă economie de bani. Este un moment extrem de important pentru acest program, dar este nevoie de un buget mai mare pentru că este o cerere mai mare din partea statelor membre. Este un program voluntar, ţările nu sunt obligate să participe. Marea Britanie participă de exemplu la programul de distribuire a laptelui.

Astfel, programele vor fi combinate, iar bugetul anual va crește la 250 milioane de euro pe an. Parlamentul European a câștigat în plus 20 milioane de euro pentru a finanța distribuția produselor lactate și măsurile educaționale. Eurodeputații s-au mai asigurat că fondurile vor fi împărțite mai echitabil între statele membre, stabilind două criterii principale – numărul copiilor cu vârste între șase și zece ani în ansamblul populației și gradul de dezvoltare a regiunii în interiorul statului membru. Noile reglementări se vor aplica de la 1 august 2017.

Programul de distribuţie a laptelui în școli a fost înființat în 1977, iar schema de fructe a fost introdusă în 2009.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 martie 2016, 09:30 / actualizat: 7 martie 2016, 20:51

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență, invitând părțile interesate să își exprime opiniile în legătură cu un viitor sistem obligatoriu pentru toate instituțiile UE.

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu o durată de 12 săptămâni pentru a aduna informaţii despre actualul regim de înregistrare grupurilor care desfăşoară activităţi de lobby care încearcă să influențeze agenda instituțiilor comunitare.

De asemenea, cu această ocazie Comisia Europeană invită părțile interesate să își exprime opiniile înceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem obligatoriu pentru toate instituțiile Uniunii Europene.

Demersul urmăreşte şi întocmirea unui registru al reprezentanților grupurilor de interese obligatoriu pentru Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și pentru Comisie.

Prin această iniţiativă, Comisia Europeană îşi propune să modifice modul în care lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și motivele acestor întâlniri.

Este vorba despre o nouă etapă care presupune instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate instituțiile, asigurând astfel o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“În conformitate cu metoda de lucru a Comisiei, în acest moment membrii săi nus e mai întâlnesc cu reprezentanţi ai organizaţiilor care nu sunt înscrise în registrul de transparenţă. Comisia europeană îşi propune pe viitor să asigure oşi o mai mare transparenţă a activităţilor sale şi îşi doreşte să implice şi alte instituţii ale Uniunii europene, adică Parlamentul European şi Consiliul European prin instituirea de fapt a unui registru obligatoriu a instituiţiilor care desfăşoară activităţi de lobbz. De aceea lansează această consultare publică pentru a identifica calea de urmat în ceea ce priveste instituirea registrului.”

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Pentru a asigura succesul acestei propuneri, oficialii europeni sperăm să primească un numar cât mai mare de sugestii din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și modul în care acesta ar trebui să evolueze.

Comisia a conceput o consultare alcătuită din două părți, care va permite contribuții din partea unei game largi de părți interesate, de reprezentanți ai societății civile și de cetățeni. Prima parte a consultării nu necesită cunoștințe detaliate despre Registrul de transparență actual și permite chiar și nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului, în timp ce a doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual. Documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE, pentru a încuraja un feedback amplu. Consultarea se va încheia pe 31 mai.

Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 martie 2016, 13:19

Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day, prilej de lansare a unor noi iniţiative vizând conservarea şi ocrotirea speciilor precum şi de organizare a unei multitudini de manifestări, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană – la rândul ei – şi-a prezentat nu demult planul de acţiune în domeniul combaterii traficului cu specii din fauna şi flora sălbatică.

Traficul cu animale sau plante sălbatice, deseori reprezentante ale unor specii rare sau chiar în pragul extincţiei, a devenit una din cele mai profitabile afaceri ilegale. Paradoxal în acelaşi timp, riscul la care se expun braconierii sau comercianţii clandestini este mult mai modest decât cel asumat de traficanţii de droguri sau arme.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: „Este un fapt că traficul cu animale sălbatice constituie cea mai mare ameninţare cu care se confruntă unele din speciile cele mai reprezentative! Ca să vă puteţi forma o imagine: cu un secol înainte trăiau în lume aproximativ 100 de mii de tigri, la ora actuală există mai puţin de 4000 în sălbăticie. Motivul principal al acestui declin catastrofal este braconajul! Situaţia este similară şi în cazul elefanţilor şi rinocerilor. An de an sunt ucişi ilegal în jur de 30 de mii de elefanţi! Continuând în acest ritm, un copil născut astăzi va fi martorul extincţiei speciei înainte să-mplinească vârsta de 25 de ani. Această crimă organizată a atins o scară industrială. O cuantificare exactă este dificilă, însă cifra de afaceri se estimează a fi între 8 şi 20 de miliarde de euro anual.”

Uniunea Europeană nu este nici ea exclusă din această reţea ilegală, care se întinde de la ţările sursă – în majoritatea lor africane – prin punctele de tranzit – îndeobşte europene – până la pieţele finale aflate cu precădere în Asia. Europa este mai ales un punct de tranzit, ceea ce nu înseamnă că nu devine deseori sursă sau piaţă a mărfurilor ilegale – sublinia comisarul european.

Acesta este motivul pentru care Comisia a pus la punct un plan de acţiune european împotriva traficului cu animale şi plante sălbatice pentru perioada 2016-2020. Karmenu Vella: „Planul este structurat pe 3 direcţii: Prima este prevenţia, a doua este implementarea mai strictă a legislaţiei internaţionale existente, iar a treia este elaborarea unui parteneriat global pentru lupta împotriva acestei activităţi ilegale la scară globală.”

Celor 3 direcţii le sunt asociate un total de 32 de acţiuni concrete, fiecare cu responsabilităţi, termene şi efecte scontate clar enunţate.

Astfel măsurile de prevenţie includ printre altele sprijinirea dezvoltării durabile și a mijloacelor de subzistență alternative pentru comunitățile care trăiesc în imediata vecinătate a habitatelor speciilor vizate de traficanţi dar şi suportul acordat inițiativelor menite să combată corupția asociată traficului cu specii ale florei și faunei sălbatice la nivel național, regional și internațional.

În privinţa cadrului legislativ, se prevede de exemplu ca ţările UE să-şi adapteze legislaţia într-o manieră, care să asigure încadrarea traficului organizat cu specii sălbatice de faună și floră în categoria infracţiunilor grave, pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cu durata maximă de cel puţin 4 ani.

Măsurile privind parteneriatul global includ acţiuni cum ar fi utilizarea proactivă a politicilor și instrumentelor comerciale ale Uniunii în paralel cu intensificarea cooperării privind combaterea traficului de animale şi plante sălbatice cu organizațiile regionale relevante.
Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă vor monitoriza aplicarea planului de acţiune.

UE este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 09:30

Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.

Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.

Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.

Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.

Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.

De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.

Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.

Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.

Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.

Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.

De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.

Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.

Salamul de Sibiu a obţinut statutul de produs tradiţional protejat în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 februarie 2016, 09:30

România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.

La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.

CE şi-a prezentat pachetul de măsuri privind securitatea energetică

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 februarie 2016, 09:30

Comisia Europeană şi-a prezentat în această săptămână pachetul de măsuri privind securitatea energetică, componentă esenţială a strategiei pentru uniune energetică. Propunerile înaintate vizează pe de o parte pregătirea Europei pentru tranziţia energetică mondială dar şi pentru eventualele crize de aprovizionare cu gaz metan din viitor.

Pachetul de măsuri privind securitatea energetică prevede o gamă largă de măsuri menite să întărească rezilienţa Uniunii Europene la întreruperile în aprovizionarea cu gaz metan. Ne amintim cu toţii de crizele de aprovizionare cu gaz din 2006 şi 2009, care au lăsat în frig milioane de cetăţeni europeni. De atunci s-au implementat o serie de măsuri, însă testele de stres din 2014 au arătat că UE este încă mult prea vulnerabilă la întreruperile majore în furnizarea gazelor naturale – spunea comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice şi energie, Miguel Arias Cańete.

Dar să vedem, care sunt capitolele principale ale pachetului de securitate energetică! Primul se referă la asigurarea aprovizionării cu gaz. Uniunea Europeană depinde la ora actuală într-o măsură riscant de mare de surse externe. Pentru a contracara această vulnerabilitate, Comisia propune trecerea de la abordarea naţională la cea regională în elaborarea strategiei de securitate a aprovizionării. Se avansează un principiu extrem de important legat de sectoarele prioritare şi de solidaritatea obligatorie a vecinilor.

Miguel Arias Cańete: Toate ţările vor trebui să asigure cu prioritate aprovizionarea cu energie a gospodăriilor şi a serviciilor sociale esenţiale în cazul unei crize. În practică acest principiu înseamnă că într-o situaţie limită, statele membre vor trebui să acorde întâietate protejării consumatorilor casnici, inclusiv din ţările vecine, faţă de celelalte categorii de consumatori, chiar indigeni!

Pachetul de măsuri are în vedere şi înţelegerile interguvernamentale din domeniul energetic semnate cu terţe ţări. Acestea vor trebui preavizate de Comisia Europeană pentru asigurarea compatibilităţii cu considerentele de securitate energetică ale UE.
Strategia privind gazele naturale lichefiate este un alt capitol important al setului de măsuri anunţate. Aceasta îşi propune construirea infrastructurii strategice necesare eliminării dependenţei anumitor state membre de furnizori unici.

Eficientizarea utilizării resurselor este o latură critică a oricărei strategii de securitate energetică. Iată motivul pentru care pachetul de măsuri cuprinde şi o nouă strategie în domeniul încălzirii, respectiv condiţionării aerului – spunea comisarul Miguel Arias Cańete. Este vorba de un sector în care se consumă jumătate din energia disipată la nivelul Uniunii, cu un aport al combustibililor fosili de 75%. Este responsabil pentru trei sferturi din totalul consumului de gaze naturale şi 13% din consumul de ţiţei. Partea cea mai însemnată a acestei energii este utilizată ineficient!
Din acest motiv, strategia propusă se concentrează în mod primordial asupra îmbunătăţirii performanţelor energetice ale clădirilor.

Pachetul de măsuri privind securitatea energetică va trebui aprobat inclusiv de Parlamentul European şi de Consiliu pentru a fi inclus în legislaţia comunitară.

Programul MEDIA al CE reprezintă un sprijin pentru filmele participante la Berlinală

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 februarie 2016, 09:30

Programul MEDIA al Comisiei Europene reprezintă un sprijin pentru multe din filmele participante la Berlinală.

La mijlocul săptămânii trecute, la Berlin a început primul mare festival cinematografic al anului.

Berlinala, cum mai este denumit evenimentul de către artiști, se află anul acesta la cea de-a 66 ediție și aduce în fața iubitorilor celei de-a 7-a arte 23 de producții internaționale în selecția oficială, dintre care 19 premiere mondiale și două filme de debut.

Trofeul ”Ursul de Aur” va fi decernat în cadrul unei gale speciale sâmbătă, 20 februarie.

Dar, la Festivalul de Film de la Berlin sunt prezentate și filme în afara competiției, precum și filme aparținând unor mari cineaști în cadrul secțiunii „ Berlinala Special”.

În cadrul ediției din acest an a Berlinalei, a fost selectat, între cele 44 de filme din cadrul secţiunii Forum și lungmetrajul independent românesc „Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru.

Pe de altă parte, merită menționat că nu mai puţin de 20 de filme participante la ediţia din acest an a Berlinalei au beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene prin programul MEDIA al Comisiei Europene dedicat cinematografiei.

La ediția din acest an a Berlinalei, ziua de luni 15 februarie a fost dedicată Europei Creative și în cadrul unui Forum al Filmului European a fost sărbătorită împlinirea a 25 de ani de existență a programului MEDIA al UE.

Programul MEDIA este, de fapt, un subprogram al programului Comisiei Europene- Europa creativă.

Așa cum îi arată numele, programul MEDIA încurajează industria audiovizuală, sprijină crearea și distribuția de filme, precum și formarea profesională și inovarea în acest domeniu, în scopul de a spori diversitatea și competitivitatea internațională a cinematografiei europene și a industriei audiovizuale.

Pe de altă parte, Forumul European de Film a fost inițiat de către Comisia Europeană în anul 2014 și oferă un spațiu pentru un dialog structurat între reprezentanții Comisiei și deținătorii de interese din sectorul audiovizual.

La ediția din acest an, dezbaterile au avut drept temă centrală modalitățile de adaptare la noile realități digitale.

Participanții la Forum au prezentat noi soluții și servicii pentru a spori accesul la conținutul audiovizual european în toată Europa.

Prezent la manifestare, comisarul european pentru societate și economie digitală, germanul Günther Oettinger a subliniat, cu acest prilej, că mass-media audiovizuale și, în special, filmele reprezintă unul dintre cele mai bune moduri de a prezenta diversitatea culturală a Europei, bogăția patrimoniului, creativitatea și excelența artistică.

Mai mult, oficialul european a ținut să atragă atenția că industriile culturale stimulează inclusiv creșterea economică în UE:

„Industriile culturale și creative din Europa reprezintă un motor impresionant de creștere economică. Ultimele studii estimează că acest sector aduce aproximativ 4,5% din PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 7-8 milioane de oameni.”

De asemenea, merită reținut că din anul 1991, prin programul MEDIA au fost investite 2,4 miliarde de euro în opere audiovizuale.

În prezent, la programul MEDIA participă 33 de țări: cele 28 de state member UE, plus Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și, cea mai recentă țară care s-a alăturat schemei, Bosnia Herțegovina.

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 februarie 2016, 13:00

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii ce i se cuvin. Pe scurt, sistem fiscal transparent!

Este unul din scopurile Comisiei Europene care face pas după pas pe drumul spre atingerea lui.

Cel mai recent succes a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute când a fost semnat, cu Andorra, un nou acord care vizează îmbunătățirea respectării legislației fiscale europene de către deponenți privați.

Acesta prevede schimburi automate de informații între părți, fapt care va face imposibilă ascunderea în această ţară a fondurilor nedeclarate de către cei care încearcă să înşele legea.

Ministrul de finanţe olandez, preşdintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a fost cel care a semnat, din partea Uniunii, acest acord, considerat instrument extreme de eficient în lupta contra evaziunii fiscale: „Instrumentele fiscale ale uniunii Europene devin eficiente doar atunci când nu oferă portiţe care să poată fi folosite de planificatorii fiscali pentru a ocoli impozitarea.

Acest acord va permite umplerea golurilor rămase în domeniul schimbulrilor de informaţii în scop fiscal şi va menţine consecvenţa normelor aplicate în şi în afara Uniunii Europene.

Acordul de astăzi arată că statele membre, pe de-o parte şi Andorra, de cealaltă parte, nu sunt doar politic determinate să promoveze competiţia dreaptă în domeniul fiscal, ci sunt şi gata să acţioneze.”

Prezent la ceremonie, comisarul european Pierre Moscovici a semnat şi el acest acord despre care este sigur că va creşte transparenţa fiscală:

Transparenţa este cheia pentru a ne asigura că fiecare guvern poate colecta taxele ce i se cuvin şi fiecare cetăţean plăteşte cinstit impozitele. Este unul dintre cele mai importante instrumente pe care le putem dezvolta pentru a asigura o taxare corectă.

Acordul de astăzi îi va scoate în evidenţă pe cei care încearcă să scape de impozite prin ascunderea banilor lor peste hotare.

Autorităţile fiscale europene şi cele din Andorra muncesc împreună într-un spirit deschis, cu încredere reciprocă, depun un efort comun pentru a eradica frauda fiscală.

Felicit cu multă căldură Andorra pentru pasul important pe care l-a făcut astăzi. “

Potrivit acordului încheiat vineri, 12 februarie, statele membre şi Andorra vor face schimb de informaţii referitoare la numele, adresele, datele de identificare fiscală şi datele de naştere ale persoanelor cu conturi în ţările respective, precum şi date despre situaţia lor financiară. Aceasta va permite ambelor părţi să identifice evazioniştii fiscali sau tentativele de fraudă, în conformitate cu regulile sporite de transparenţă convenite de ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi cu noile standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ale G20, privind schimbul automat de informaţii.

Acorduri asemănătoare au fost semnate anul trecut de Uniunea Europeană cu Elveţia, cu Liechtenstein şi cu San Marino.

De asemenea, sunt finalizate negocierile pentru parafarea unui acord similar cu Monaco .

Acordul Uniunea Europeană- Andorra intră în vigoare pe 1 ianuarie 2017.

Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute pe fondul instabilității politice

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2016, 09:30

Dacă doar în urmă cu câțiva ani, Republica Moldova era dată ca exemplu de urmat pe drumul asocierii și aderării la Uniunea Europeană, în contextul în care spațiul comunitar întindea o mână fostelor state sovietice, astăzi, Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute în urma scandalurile de corupție, cel legat de furtul unui miliard de dolari și pe fondul instabilității politice.

Cele regăsite în enumerare, în fapt, au fost cauze ale unor proteste masive de stradă în capitala moldoveană, iar în plan extern, ale unor rezerve puternice ale partenerilor internaționali.

Acum, în luna februarie, după instalarea unui nou guvern condus de democratul Pavel Filip, Chișinăul încearcă să redeschidă uși, declarând fără rețineri vectorul european al micului stat. Așadar, discuții la București, dar și la Bruxelles.

Un exemplu este întâlnirea pe care vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut-o în capitala europeană cu comisarul european pentru vecinătate și extinderea Uniunii Europene, Johannes Hahn. De altfel, presa moldoveană a consemnat că aceasta a fost prima vizită la Bruxelles a unui oficial moldovean din noul guvern.

Subiectele, firește, s-au raportat la implementarea reformelor în mai multe domenii pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare. De altfel, comisarul european Johannes Hahn a precizat că este nevoie de termene clare pentru rezolvare acestor aspecte.

Această foaie de parcurs care acoperă toate elementele, reformele din sistemul bancar, din cel judiciar, procuratura, toate aceste elemente binecunoscute ar trebui să fie însoțite de termene exacte, concrete. Următorul pas, delegații de nivel înalt din partea Comisiei Europene vor merge la Chișinău tocmai pentru a pregăti Consiliul de Asociere care ar urma să aibă loc la mijlocul lunii martie. De asemenea, ne-am exprimat așteptările că Fondul Monetar Internațional ar putea vine la Chișinău pentru a face verificările și evaluările necesare, pentru că, în baza unui raport pozitiv al FMI, noi putem relua plățile care au fost suspendate din mai multe motive.

De partea cealaltă, vicepremierul Andrei Galbur, a precizat că guvernul din care face parte este conștient de pașii pe care trebuie să-i urmeze Republica Moldova.

Am vorbit despre priorități clare care sunt așezate în fața guvernului, cum ar fi reforme adecvate în sectorul bancar, legate de lupta împotriva corupției, investigarea fraudelor bancare. Așa cum comisarul Hahn a spus, foaia de parcurs este limpede. Noi trebuie să ne concentrăm pe acele termene, ca aceste acțiuni să fie implementate. Aceasta este munca pe care o vom pune aplicare imediat împreună cu partenerii noștri de la Bruxelles.

De precizat că, recent, premierul moldovean, Pavel Filip, s-a declarat nemulțumit de implementarea lentă a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit presei de la Chișinău, Republica Moldova are transpuse în practică 65% din prevederile acordului semnat în 2014.

CE a publicat noi propuneri de combatere evaziunii fiscale în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2016, 09:05

Comisia europeana a publicat noi propuneri de combatere a acestui fenomen în spatial comunitar.

Printr-un nou pachet legislativ, Comisia Europeană propune un răspuns coordonat la nivelul UE care vizează alinierea legislaţiilor fiscale naţionale, în scopul de a contracara eficient practicile fiscale agresive ale companiilor mari.

Acest demers este un pas important pentru crearea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile și pentru o impozitare mai corectă și mai eficace pentru toți europenii.

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici declara că lupta împotriva evaziunii fiscale va conduce la mai multă echitate şi justiţie socială dar şi la mai multă eficacitate economică.

În opinia lui Moscovici, evaziunea fiscală are un cost, nu este o realitate artificială sau o judecată de valoare. Acesta a explicat că potrivit estimarilor recente facute de Parlamentul European, în fiecare an se pierd între 50 şi 70 de miliarde de euro din cauza fenomenului de evaziune fiscală.

Este vorba de o sumă de cinci ori mai mare decât cea a fondurilor alocate pentru gestionarea crizei migranţilor în 2015-2016.
Aceşti bani ar putea fi folosiţi în domenii importante, mai spunea Pierre Moscovici „Sunt bani pierduţi pentru creşterea economică, pentru serviciile publice, bani în minus pentru spitale, scoli, transport, sănătate, justiţie, lupta împotriva terorismului. Acest lucru creează un deficit care trebuie acoperit în mod inechitabil de cetăţeni printr-o impozitare mai ridicată. Pentru că ce nu plăteşte unul va trebui să plătească altcineva şi e o povară şi pentru companiile care îşi plătesc impozitele corect şi care suferă direct şi incorect în urma unei concurenţe neloiale. Întreprinderile locale europene suportă estimarilor Comisiei europene o sarcină cu 30 % mai ridică faţă de multinaţionale din cauza transferurilor de profituri. Şi exact impotriva acestui fenomen încercăm să luptăm cu aceste măsuri.”

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici. Pachetul aprobat permite să se reechilibreze jocul fiscal în Europa şi închide anumite circuite propice evaziunii fiscale.

Aceste măsuri vor garanta că multinaţionalele se vor supune aceloraşi reguli şi cote ca şi celelalte întreprinderi care funcţionează în Uniunea Europeană.

Comisarul Moscovici a precizat că pachetul propune masuri concrete pentru a împiedica companiile să-şi exporte profiturile către paradisuri fiscale.

De asemenea, aceste măsuri vor acţiona pentru a le împiedica pe companii să profite de pe urma inegalităţilor dintre legislaţiile naţionale, care astăzi permit să-şi reducă în mod necuvenit impozitele.

Pachetul are la bază cei trei piloni din agenda Comisiei pentru o impozitare mai echitabilă.
Este vorba despre asigurarea unei impozitări eficace în UE, creșterea transparenței fiscale, precum şi asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Propuneri legislative din acest pachet vor fi transmise Parlamentului European pentru consultare și Consiliului UE pentru adoptare.

Consiliul și Parlamentul ar trebui să aprobe și Recomandarea privind tratatele fiscale, iar statele membre ar trebui să o respecte atunci când își revizuiesc aceste acorduri.

De asemenea, statele membre ar trebui să se pună de acord în mod oficial cu privire la noua strategie externă și să decidă cum pot să o pună în aplicare cât mai rapid, după ce va fi aprobată de Parlamentul European

CE propune noi măsuri pentru autovehicule în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 februarie 2016, 09:45 / actualizat: 1 februarie 2016, 11:30

Comisia Europeană a propus, săptămâna trecută, o revizuire majoră a procedurilor de omologare a autovehiculelor în Uniunea Europeană.
Inițiativa executivului european vine în ideea de a acoperi o parte din deficiențele scoase la lumină de scandalul motoarelor trucate de la Volkswagen.

Concret, Comisia Europeană vrea să aibă puterea de a supraveghea și sancționa sectorul auto.

În cadrul normelor curente, doar autoritățile naționale sunt responsabile pentru atestarea faptului că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a putea fi plasat pe piață și pentru supravegherea conformității producătorilor cu legislația UE.
Altfel spus, actualul sistem de omologare se bazează pe încredere reciprocă: odată ce un autovehicul este certificat într-un stat membru, acesta poate circula liber pe întreg teritoriul UE.

Trebuie spus, însă că majoritatea statelor membre desemnează servicii tehnice, care sunt plătite direct de către producătorii de automobile, pentru verificarea conformității vehiculului cu cerințele UE.

Comisia propune modificarea sistemului de remunerare pentru a evita legăturile financiare între serviciile tehnice și producători, care ar putea conduce la un conflict de interese și ar putea compromite caracterul independent al procedurii de încercare.

Propunerea mai are în vedere și criterii de performanță mai stricte pentru aceste servicii tehnice, care ar trebui auditate în mod regulat și independent în vederea obținerii și păstrării desemnării.
Autoritățile naționale competente vor face obiectul unor evaluări intre părți pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate și aplicate în mod riguros pe întreg teritoriul UE.

Comisia va fi abilitată să suspende, să restricționeze sau să retragă desemnarea serviciilor tehnice ale căror performanțe sunt insuficiente și care se dovedesc prea laxe în ceea ce privește aplicarea normelor.

Dacă este necesar, Comisia va iniția chiar retrageri de pe piață.
În legătură cu acest aspect, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a declarat: „Comisia va avea atribuții de supraveghere a autorităților locale, deci va verifica. Nu doresc o centralizare la nivelul Uniunii Europene, dar aș vrea ca Uniunea să poată verifica autoritățile naționale în ceea ce privește serviciile tehnice, ceea ce nu se întâmplă în prezent.”

Propunerile CE vor conferi un caracter mai independent procedurilor de încercare a vehiculelor și vor întări supravegherea vehiculelor aflate deja în circulație.
Vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, este de părere că pentru a recâștiga încrederea consumatorilor în acest sector important, trebuie înăsprite regulile, dar și să ne asigurăm că acestea sunt efectiv respectate.

„Este esențial să restabilim condiții de concurență echitabile și o concurență loială pe piață”, a subliniat Katainen.

Proiectul de regulament elaborate de CE urmează a fi transmis Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.
Odată adoptat, acesta va fi direct aplicabil.

Transgaz va primi o finanțare de aproximativ 180 de milioane de euro de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2016, 10:20

Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…

Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.

„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.

Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.

Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.

„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.

De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .

Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.

În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.

În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.

Valul fără precedent al refugiaţilor și conflictele interne, încercări grele pentru UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 ianuarie 2016, 09:45

Anul 2016 va trebui să aducă rezultate clare, tangibile în redobândirea controlului asupra graniţelor comune şi a fluxului de refugiaţi, începând chiar cu săptămânile, lunile care urmează.

Pentru aceasta, Uniunea Europeană ca tot unitar va trebui să-şi intensifice eforturile, propunerile înaintate de Comisie trebuie adoptate, abordările asupra cărora s-a căzut de acord în 2015 trebuie implementate – a subliniat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans la şedinţa Colegiului.

În ceea ce priveşte relocarea, până la această oră doar 272 de persoane din cifra de 160.000 stabilită în septembrie 2015 au fost redistribuite.

În alocuţiunea sa de anul nou, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu şi-a ascuns nemulţumirea legată de refuzul unor ţări de a accepta cote obligatorii de refugiaţi: „Nu este posibil ca o propunere a Comisiei care a beneficiat de un sprijin substanţial din partea Parlamentului – este vorba de relocarea a 160.000 de refugiaţi – să nu fie executată! Statele membre, în speţă cele, care ar putea crede acum că merg în direcţia cea bună spunând că nu vor accepta refugiaţi, trebuie convinse că este vorba de o decizie luată, care trebuie implementată!”

În privinţa punctelor de acces, din cele cinci zone desemnate pe teritoriul Greciei, numai una, cea din Lesvos este pe deplin operaţională. În Italia procentul este de două din şase, zonele de acces funcţionale fiind Lampedusa şi Trapani.

Jean-Claude Juncker: Lucrăm de câteva luni la centrele de înregistrare-primire, aşa zisele hotspots, acestea vor trebui finalizate. Am progresat mult în privinţa acestora, veţi vedea că până la următorul summit european vom avansa vizibil!

Problema returnărilor va trebui discutată în detaliu! În privinţa acelora care vor fi returnaţi, cărora nu li se va acorda dreptul de şedere în Uniune, vom depinde de disponibilitatea unor terţe state.

Acest lucru înseamnă că tratatele noastre de readmisie cu acestea vor trebui extinse, îmbunătăţite. Comisia a elaborat deja propuneri privind noile modalităţi şi organisme de control ale graniţelor europene, terestre şi maritime, lucrăm activ la acest subiect. Este vorba de un proiect. Nu va rezolva toate problemele, dar dacă nu vom fi capabili de a ne controla eficient graniţele externe, în mod inevitabil vor fi reintroduse verificări la graniţele interne din spaţiul Schengen!

Colegiul comisarilor a discutat şi alte iniţiative necesare în contextul crizei refugiaţilor. Comisia îşi va elabora până în luna martie propunerile vizând reforma sistemului Dublin. Pentru a reduce tendinţele de urmare a unor căi ilegale, va fi pregătit un pachet de măsuri care să-nlesnească imigrarea legală, respectiv integrarea noilor noilor veniţi în piaţa europeană a muncii.

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2016, 09:32

În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.

Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.

Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:

• eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
• aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
• necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
• necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.

Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Rolul UE în combaterea răspândirii Ebola

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 19 ianuarie 2016, 9:24

Joia trecută agențiile internaționale de presă transmiteau că Organizația Mondială a Sănătății a anunțat sfârșitul epidemiei de Ebola din Africa de Vest.

Europenii s-au aflat în primele rânduri în efortul internațional de stopare a epidemiei, care a izbucnit în martie 2014.

Virusul Ebola a fost descoperit acum 40 de ani și a provocat de atunci mai multe episoade epidemic, însă această ultimă epidemie a fost cea mai gravă, aproape 30.000 de persoane fiind infectate în țările din vestul Africii. Dintre acestea circa 11.300 nu au mai putut fi salvate în ciuda tuturor eforturilor depuse de lucrători în domeniul sănătății din întreaga lume.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, cel care coordonează riposta europeană la epidemia de Ebola, a declarat, într-o conferință de presă, că statele membre UE au trimis în zonă produse medicale, laboratoare mobile și specialiști epidemiologi.

De asemenea, UE a oferit finanțare pentru activitatea desfășurată în zonă de organizațiile non-guvernamentale și de către organisme ONU.

În total statele membre UE au mobilizat aproape 2 miliarde de euro în ajutor umanitar, expertiză tehnică, asistență pentru dezvoltare pe termen lung, în tratamente și cercetare în domeniul vaccinurilor.
Comisarul Christos Stylianides a subliniat că efortul se va concentra, în continuare, pe crearea unor mecanisme eficiente de alertă și răspuns în cazul unor noi epidemii:

„Împreună cu statele membre punem la punct un Corp Medical European prin care echipe medicale și echipamente din statele noastre membre pot fi utilizate rapid pentru a face față viitoarelor crize din domeniul sănătății. De asemenea, este necesar să ajutăm cele 3 țări să-și reconstruiască și să-și consolideze sistemele de sănătate și să investim în mecanisme eficiente de alertă și răspuns.”

Chiar în ziua în care se anunța faptul că transmiterea virusului Ebola a fost oprită în Africa de Vest, experţi de la OMS avertizau că există în continuare un risc ca febra hemoragică să reapară, având în vedere că virusul poate persista timp de până la 12 luni în sperma bărbaţilor care au supravieţuit epidemiei.

Doar o zi mai târziu, OMS confirma, într-un comunicat de presă, că a apărut un nou caz de Ebola în Sierra Leone, țară în care s-a considerat că epidemia a fost eradicată încă din 7 noiembrie 2015.

Din acest motiv oficialii UE au subliniat că angajamentul Uniunii de a sprijini țările cele mai afectate de epidemie rămâne ferm.

Vom sta în Liberia, Sierra Leone și Guineea atât timp cât va fi nevoie, spunea comisarul Christos Stylianides, care sublinia că este mai important decât oricând să fie ajutate cele trei țări pentru a reconstrui și consolida sistemele lor de sănătate întrucât aceste state rămân cu un risc ridicat de apariție de mici focare de Ebola.

CE a adoptat documentul unic pentru achizițiile publice europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 9:51

Noul document unic pentru achizițiile publice este considerat de Comisia Europena un element important în procesul de simplificare a procedurile de licitație din cadrul reformei achizițiilor publice.

Prin aplicarea acestui document se urmarește reducerea poverii administrative și digitalizrea procedurilor de achiziții.

De asemenea, se va simplifica participarea la procesul de achiziții publice pentru cumpărători și furnizori transfrontalieri.

Noul document elimina obstacolele majore în calea participării la licitațiile pentru achizițiile publice a furnizorilor prin excluderea unor criteriile de selecție a acestora.

Acest demers vine în condițiile în care sectorul public european este cel mai mare consumator al economiei. Anual, se cheltuie mii de miliarde de euro pentru achiziţia de bunuri şi servicii şi pentru executarea de lucrări publice.
In acest context, normele Uniunii Europene în materie de achiziţii publice reglementează modul în care trebuie publicate şi organizate majoritatea procedurilor de achiziţii publice.

Acest document unic pentru achizițiile publice va reduce considerabil sarcina administrativă pentru companiile interesate în a câștiga un contract de achiziții publice, în special întreprinderile mici și mijlocii, spune Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisie Europene la București.

”Noul document va permite companiilor care sunt interesate să câștige un contract de lucrări publice să transmită o declaratie pe propria răspunderedin care să reiasă că îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate sau cerințele de capacitate comercială în cadrul acelei procedure de licitație, urmând ca doar compania câștigătoare să prezinte documentele justificative necesare.”

Prin reducerea volumului de documente necesare, se va simplifica procesul de participare a companiilor la procedurile de achiziții publice. Astfel, administrațiile publice vor beneficia astfel de o gamă mai largă de oferte, ce asigură o mai bună calitate și o valorificare eficientă a fondurilor, mai spune Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Pentru a facilita utilizarea acestui document unic pentru achizițiile publice, în acest moment Comisia Europeană este în curs de a realiza un sistem on line pentru toate statele mermbre și firmele interesate să participe la aceste licitații.

Mihai Roșioru, ofițer de presă în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București. ”În momentul în care acest sistem va fi functional va înlocui toate vechile sisteme similar care aveau diferențe semnificative între statele membre.”

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București: Simplificarea procedurilor de licitație este unul dintre cele mai importante elemente ale reformei achizițiilor publice, ce va intra în vigoare la data de 18 aprilie 2016

Politica agricolă comună – unul dintre pilonii spațiu european comun

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 6:57

Politica agricolă comună a Uniunii Europene este unul dintre pilonii pe care este așezată ideea unui spațiu european comun veritabil. Domeniul mare al agriculturii este esențial pentru cele 28 de state membre.

Valabilitatea formulării este dată și de alocările semnificative de-a lungul timpului. Acestea au deținut pentru o lungă perioadă unul dintre primele locuri în cadrul finanțării politicilor comunitare. Spre exemplu, în 2013, 40% din bugetul european era rezervat măsurilor europene ce vizau agricultura. În perioada 2014 – 2020, agricultura și programele europene aferente se află sub semnul inovării. În cadrul mai multor întâlniri a fost subliniată nevoia că întregul domeniu, în Uniunea Europeană, trebuie să se adapteze viitoarelor necesități nutriționale. Tot legat de Politica Agricolă Comună, interesant este de văzut în ce măsură ea este percepută, cunoscută la nivel comunitar. În acest sens, un Eurobarometru scoate în evidență faptul că cetățenii europeni sunt tot mai conștienți de importanța acesteia. Câteva reper ne sunt oferite de domnul Paul Matei, coordonator al Centrului de Informare Europe Direct Iași. Așadar, domnule Matei, date, procente care scot în evidență o tendință.

”Conform rezultatelor ultimului Eurobarometru, peste 80% dintre respondenți consideră că această contribuție a Politicii Agricole Comune la stimularea creșterii economice, la creșterea numărului de locuri de muncă, la susținerea rolului fermierilor în lanțul alimentar, o consideră ca fiind importantă și foarte importantă. Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a comentat rezultatele acestui Eurobarometru și a apreciat faptul că circa 70% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană, în deplinătatea ei, își îndeplinește acel rol asumat pentru asigurarea securității alimentare și, mai ales, pentru modul în care Politica Agricolă Comună, contribuie la investiții, la creștere economică și la crearea de locuri de muncă. Acestea sunt o parte din decalogul, cele 10 probleme , 10 lucruri pe care și le-a propus Comisia Juncker. 87% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană trebuie să subvenționeze în continuare fermierii pentru implementarea unor practici agricole care să fie prietenoase cu mediul. Mai este ceva de subliniat: rolul pădurilor. 66% conștientizează importanța acestora în absorbția emisiilor de carbon, iar 63%, rolul lor ca habitate naturale pentru specii de plante și animale, respectiv, conservarea biodiversității. Ar trebui să subliniez și faptul că, în continuare, în general, românii sunt peste media europeană în privința aprecierii importanței Politicii Agricole Comune. Ideea principală a acesteia, încă din 1962, ar fi că fermierul trebuie să producă cantități și calitate și să asigure livrarea de produse pe piață, către consumatori, la prețuri decente, pe care să și le permită fiecare cetățean european. Iar dezvoltarea rurală, care este parte integrantă din PAC, trebuie să asigure și fermierului un nivel de trai decent, corespunzător”.

A intrat în vigoare acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:38

Odată cu începutul noului an a intrat în vigoare acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina.

Aşa-numitul Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Ucraina este parte a Acordului de Asociere semnat în iunie 2014. Restul prevederilor au intrat în vigoare încă din toamna aceluiaşi an.
Acordul de liber schimb constituie o piatră de hotar a legăturilor economice bilaterale, oferind beneficii economice substanţiale ambelor părţi – se arată în comunicatul Comisiei Europene. Companiilor ucrainene li se deschide un acces stabil, totodată preferenţial la cea mai mare piaţă a lumii, cu 500 de milioane de potenţiali clienţi, în timp ce firmelor din Uniunea Europeană li se va asigura un acces facilitat la piaţa ucraineană, creându-se premisele unor noi parteneriate, reciproc avantajoase.

Consumatorul de rând din ţara vecină va avea de câştigat prin diversificarea ofertei de mărfuri de calitate şi preţuri mai mici, ca urmare a intensificării competiţiei.

Cecilia Malmström, comisar european pentru comerţ: „Acordul de liber schimb este un instrument important, dar nu va rezolva toate problemele în mod automat. Este un instrument care în primul rând trebuie folosit, de aceea reformele, climatul economic favorabil sunt deosebit de importante. DCFTA nu vizează exclusiv comerţul, este în acelaşi timp un parteneriat, în cadrul căruia putem crea condiţii favorabile investiţiilor atât de importante pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă! Este totodată un forum al conlucrării, care ne oferă posibilitatea de a asista autorităţile ucrainene pe calea implementării reformelor, de a ne oferi ajutorul în stabilirea unor noi standarde, compatibile cu normele europene -în special în domeniul agricol- care să stimuleze exporturile, nu numai către Uniunea Europeană, ci şi către alte colţuri ale lumii.
Acordul oferă acces companiilor ucrainene la piaţa europeană cu două condiţii: respectarea regulilor şi competitivitatea produselor!”

Obiectivele cuprinse în document, cum ar fi apropierea de cerinţele legislaţiei europene în reglementarea unor domenii ca achiziţiile publice, competiţia sau protejarea drepturilor de proprietate intelectuală contribuie la modernizarea şi diversificarea economiei ucrainene, la combaterea corupţiei.

Toate acestea vor face ţara vecină mai atractivă pentru investitorii străini, îmbunătăţind mediul de afaceri şi facilitând integrarea economiei ucrainene în cea mondială.

Cecilia Malmström: „Odată cu intrarea în vigoare a acordului de liber schimb, se deschid o multitudine de posibilităţi. Uniunea Europeană aşteaptă cu nerăbdare conlucrarea strânsă pentru a exploata la maxim şansele oferite de tratat.”

Conform unor studii independente, simpla implementare a acordului de liber schimb va aduce pe termen mediu un plus de aproximativ 6 procente produsului intern brut ucrainean şi o creştere cu 12% a bunăstării cetăţenilor.

Olanda a preluat de la Luxemburg președinția rotativă a UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 22:03

Olanda a preluat oficial vineri, 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va asigura până la 30 iunie.

Rolul cheie al președinției olandeze va fi în următoarele 6 luni acela de moderator între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Guvernul de coaliţie al liberalului Mark Rutte va trebui să găsească soluții de compromis pentru multe dintre problemele cu care se confruntă UE în acest moment.

Migrația și securitatea internațională sunt două din temele extrem de importante de pe agenda europeană în perioada care urmează.

Alte subiecte importante aflate printre prioritățile președinției olandeze vizează energia, creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin inovare.

De asemenea, președinția olandeză dorește ca societatea civilă și cetățenii să se simtă conectați cu Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să poată urmări modul de lucru al instituțiilor europene.

Referendumul britanic este și el în atenția președinției olandeze pentru că Marea Britanie trebuie să rămână în UE, a declarat recent premierul Mark Rutte.

Referindu-se la temele cele mai arzătoare, criza refugiaților și combaterea terorismului, premierul olandez a pledat pentru cooperare și a arătat că acordul cu Turcia şi întărirea graniţelor externe, în special graniţa Greciei, sunt două elemente cheie în acest proces.

În acest context, prim-ministrul Mark Rutte a promis o președinție pragmatică, focalizată pe rezolvarea problemelor comune:

„Toate acestea trebuie rezolvate în următoarele şase luni, dar nu putem singuri. Avem nevoie de cooperare internaţională europeană şi mi-e teamă că soluţiile nu sunt uşor de găsit. Vă asigur că vom avea o preşedinţie foarte pragmatică.”

În ceea ce priveşte extinderea Spaţiului Schengen, premierul olandez spune că nu este împotriva aderării României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație: „Ne-am bucura dacă cele două ţări ar deveni membre, însă mai întâi vrem să fim siguri că toate condiţiile au fost îndeplinite şi acordurile implementate.”

Pe de altă parte, noul ambasador al Olandei la București Stella Ronner-Grubacic, a arătat, într-un interviu pentru Digi 24, că în acest moment discuțiile pe tema Schengen se pun în termenii menținerii zonei de liberă circulație sau ai reformării ei, astfel încât este greu de conceput că o eventuală extindere a spațiului Schengen ar mai putea fi pusă pe agenda discuțiilor.
Merită menționat că Olanda este una dintre ţările fondatoare ale Uniunii şi a prezidat, până acum, blocul comunitar de 11 ori.
Un prim eveniment sub preşedinţia Olandei va avea loc în 7 ianuarie, când oraşul Amsterdam, unde se vor desfăşura reuniunile ministeriale informale, va fi vizitat de către membrii Colegiului Comisarilor.
La 1 iulie, Olanda va preda preşedinţia rotativă a UE Slovaciei

PE cere o strategie comună pentru combaterea radicalizării tinerilor cetățeni europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 noiembrie 2015, 09:45 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 14:54

Prevenirea radicalizării şi recrutării cetăţenilor din UE, de către organizaţii teroriste revin, în principal, fiecărui stat membru. În acelaşi timp, este necesară o abordare comună, la nivel european pentru a găsi soluţiile unei probleme care a devenit tot mai complicată.

La iniţiativa eurodeputatei Rachida Dati, este demult deschisă, în Parlamentul European, tema privind prevenirea radicalizării şi recrutării cetăţenilor europeni. Ea este autoarea unui raport plecând de la faptul că peste 5000 de persoane, mai ales tineri, au plecat, în ultimii ani, în Siria sau Irak. În raport, răspunsul său este fără echivoc: e necesară mai multă colaborare şi coordonare între statele membre.

Eurodeputata Rachida Dati: „Chestiunea educaţiei se situează în centrul acestui subiect grav, acestui flagel al radicalizării. Există şcoli cu probleme sociale reale, care îi imping pe unii dintre tineri să se mai identifice cu naţiunile lor. Se identifică prin cel mai mic numitor comun, care uneori poate fi religia, o pervertire a religiei. Dar, trebuie luat în calcul, lucrurile se complică..

Deci, cum se face prevenirea? Se face prin educaţie, prin combaterea inegalităţilor. Fiecare ţară trebuie să aibă mai întâi o politică naţională ce vizează diferenţele sociale, în primul rând, la şcoală. În Franţa, inegalităţile s-au adâncit în şcoli.”

Radicalizarea reprezintă o ameninţare tot mai mare în toată Europa, iar noile provocări sunt în mediul online. Odată cu utlilizarea pe scară largă a internetului, eforturile de combatere a radicalizării tinerilor trebuie duse, acum, şi în spaţiul virtual.

Rachida Dati: „Radicalizarea şi jihadismul se fac în două moduri. Prin internet sau în închisoare. Am formulat propuneri pentru a responsabiliza penal gigantii internetului pentru că internetul nu poate spune că este doar un canal prin care trece totul. În prezent, toate organizaţiile criminale şi teroriste folosesc internetul pentru a atrage şi pentru a recruta persoane.”

La nivelul UE, au existat mai multe iniţiative de a întări cadrul juridic şi de a combate radicalizarea, mai ales în închisori. Astfel, Comisia Europeană a prezentat o agendă în materie de securitate care face diferenţa între lupta împotriva terorismului şi prevenirea radicalizării. Apoi, prin reînnoirea Strategiei 2015-2020, adoptate în iunie, statele membre au confirmat angajamentul de a găsi o bază de cooperare şi acţiuni comune în următorii cinci ani.

Aşteptările noastre, ca cetăţeni europeni, sunt mari. Vrem să trăim în linişte şi să putem construi un viitor împreună.

Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor arată o îmbunătățire a sectorului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 10:45

Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.

Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.

Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.

Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”

Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.

Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.

Bruxelles – trupe militare în patrulă pe străzi, clădiri evacuate și stații de metrou închise

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 noiembrie 2015, 10:00

Bruxelles, noiembrie 2015, capitala instituțiile europene, cu mașini și trupe militare în patrulă pe străzi, clădiri evacuate și stații de metrou închise de teama unor atacuri teroriste. Aceasta este imaginea de ansamblu din care fragmente sunt așezate în relatările jurnaliștilor.

Măsurile luate de autoritățile belgiene sunt reacție la desfășurările ulterioare atacurilor teroriste din capitala franceză. În fapt, chiar autoritățile de la Paris au lansat o ofensiva politico – diplomatică pentru a accelera luarea unor măsuri la nivel european în lupta împotriva celor care pregătesc atentate. De altfel, pe acest fond al solicitărilor franceze, președinția Uniunii Europene ce este deținută până la sfârșitul anului de Luxemburg a convocat de urgență Consiliul de Miniștri pentru Justiție și Afaceri Interne.

Așadar, pe un fond de tensiune în spațiul comunitar, oficialii au discutat în ideea unor măsuri energice care să acopere mai multe planuri, inclusiv cel al securității cetățenilor.

Conferința de presă organizată după Consiliul Justiție și Afaceri Interne a adus în fața jurnaliștilor, cum rar s-a întâmplat, concomitent și la aceleași pupitre, mai mulți miniștri și oficiali europeni. Tradus ca un gest de înțelegere și solidaritate între statele europene, prezența comună , prin cele spuse, a oferit și informații cu privire la măsurile ce ar urma să fie luate.

În deschiderea întâlnirii cu presa, ministrul luxemburghez al securității interne, Etienne SCHNEIDER, a rezumat ce măsuri urmează să fie luate, după discuțiile din Consiliul Justiție Afaceri Interne.

Am adoptat concluziile Consiliului și care au în vedere întărirea luptei comune împotriva terorismului. Scopul nostru este să avem o cooperare simplă și eficientă și asta într-un mod permanent. Președinția luxemburgheză a Uniunii Europene își propune să finalizeze elaborarea acestui dosar până la sfârșitul acestui an. Va trebui, desigur, să negociem o directivă operațională și eficientă care va include și realizarea unei baze de date a pasagerilor zborurilor intracomunitare și aceasta nu se va limita la crima transnațională. Al doilea aspect pe care vreau să-l subliniez este cel al luptei noastre împotriva traficului ilegal de arme. Vrem să se înceapă lucru în Consiliu, mai ales că a fost adoptată de Comisia Europeană directiva ce vizează armele de foc. În al treilea rând, trebuie să întărim controalele la frontierele noastre externe. Legislația actuală deja permite să desfășurăm controale sistematice și coordonate, chiar și în cazul cetățenilor care se bucură de circulația liberă. Cred că s-a discutat destul, este timpul ca noi să implementăm deciziile luate. Nu este o opțiune, este o obligație. Prin concluziile Consiliului, invităm Comisia Europeană să realizeze un proiect de revizuire cu amendamente pentru codul Schengen. Vrem să ne asigurăm că nu vom bloca libera circulație dar totuși trebuie să urmăm această cale.

De adăugat că România a fost reprezentată de ministrul justiţiei, Raluca Prună, şi de ministrul afacerilor interne, Petre Tobă. Poziţia țării noastre este cea de susţinere a măsurilor care asigură securitatea cetăţenilor europeni şi protejarea valorilor şi a principiilor care fundamentează construcţia europeană.

Parlamentul European şi Consiliul s-au pus de acord în privinţa bugetului Uniunii pe 2016

Publicat de Monica Slavici, 20 noiembrie 2015, 09:38

Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Bugetul Uniunii Europene reprezintă 1% din venitul național brut însumat al tuturor statelor membre. Bugetele anuale sunt propuse de Comisie, apoi negociate între Parlament și Consiliu.
Cifrele prevăzute pentru anul viitor sunt: 155 de miliarde de euro în angajamente – adică obligaţii contractuale care-şi pot produce efectul pe o durată mai mare de un an – şi 143,8 miliarde în plăţi, cu alte cuvinte: cheltuieli prevăzute pentru cele 12 luni vizate.
„Bugetul pentru anul viitor trebuie să fie un buget al locurilor de muncă, al competitivității și solidarității! Pentru asta a luptat Parlamentul” – a declarat raportorul Parlamentului pentru bugetul general al UE, José Manuel Fernandes, eurodeputat al PPE.
La rândul ei, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabilă pentru buget şi resurse umane a ţinut să sublinieze:
„Acest buget, în privinţa conţinutului este definit de un accent deosebit pe priorităţi. Ne întăreşte capacitatea de abordare a crizei refugiaţilor. În mod clar, în anul care vine va trebui să lucrăm şi la soluţionarea unor alte aspecte ale acestei crize, însă pe moment ne-am concentrat asupra ajutorării statelor membre în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor operaţionale pentru primirea refugiaţilor precum şi ajutorarea ţărilor din afara Uniunii, care adăpostesc refugiaţi.
A doua prioritate a bugetului a fost stimularea revenirii şi a creşterii economiei europene, acestui scop i-au fost alocate aproape jumătate din resursele existente.
S-au alocat aproximativ 10 miliarde pentru obiective legate de criza refugiaţilor. În jur de 70 de miliarde sunt destinate în mod direct programelor menite să îmbunătăţească competitivitatea, să sprijine creşterea economică şi crearea a noi locuri de muncă pentru europeni.
Importanţa acordată cercetării se reflectă în angajamentele privind programul Orizont 2020, alocări care depăşesc 9 miliarde şi jumătate de euro.
Kristalina Georgieva:
„Al doilea parametru important al acestui buget – în ciuda faptului că este un buget foarte strâmt – constă în rezervele sale, care ne permit ca la nevoie să ne asumăm noi obligaţii pentru a răspunde unor noi provocări ivite pe parcurs. Am considerat disciplina financiară o prioritate din primul moment şi vom păstra această abordare! Vom utiliza cu maximă eficienţă fiecare euro alocat în aceste timpuri dificile!
Este un buget remarcabil inclusiv din perspectiva faptului că a fost adoptat la timp, cu suportul unanim al celor trei instituţii. Sper ca prin aceasta să punem bazele unei tradiţii!”
Consiliul şi Parlamentul vor trebui să adopte inclusiv în mod formal înţelegerea privind bugetul. Votul în cadrul celor două instituţii se va derula succesiv în 24-25 noiembrie.

Expoziţia Universală 2015 din Milano şi-a închis porţile

Publicat de Monica Slavici, 4 noiembrie 2015, 09:38

După 6 luni de forfotă în care peste 20 de milioane de vizitatori i-au trecut pragul, Expoziţia Universală 2015 din Milano şi-a închis porţile sămbătă. Complexul expoziţional cu o suprafaţă totală de 1,1 milioane de metri pătraţi a găzduit pavilioanele a mai bine de 140 de ţări, 13 organizaţii ale societăţii civile mondiale şi 3 organizaţii Internaţionale: Naţiunile Unite, Uniunea Europeană precum şi Centrul European de Cercetare Nucleară – CERN. Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Tema principală a EXPO 2015 din Milano a fost „Hrănind planeta, energie pentru viaţă”.
Fiind unul dintre principalii expozanţi, Uniunea Europeană şi-a propus să-şi prezinte rolul jucat pe scena mondială în domeniul securităţii alimentare, realizările sale din ultimii 50 de ani, principalele provocări şi posibilele soluţii pe termen scurt şi mediu atât la nivel european cât şi mondial.
Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European:
„Ca dovadă a puternicului europenism al Italiei, pavilionului Uniunii Europene i-a fost alocat un amplasament central, aflat în inima complexului expoziţional. Am avut mai mult de 600 de mii de vizitatori, cu un nivel de satisfacţie apropiat de 90%!”
Pavilionul a fost amenajat sub genericul „Cultivând împreună viitorul Europei pentru o lume mai bună”, accentul punându-se pe importanţa cooperării pentru un viitor sigur şi sustenabil pentru toţi locuitorii planetei.
Omenirea a înregistrat un progres semnificativ faţă de stadiul de acum 6 ani, când un miliard dintre locuitorii planetei îndurau foamea. Deşi această cifră s-a redus cu peste 200 de milioane, provocările cu care se confruntă omenirea sunt enorme – sublinia în ajunul vizitei sale la Expo 2015 comisarul european pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare, Neven Mimica.
Uniunea Europeană este cel mai mare donator internaţional în materie de investiţii pentru securitate alimentară şi agricultură, oferind atât suport material cât şi politic. Peste 60 de ţări în curs de dezvoltare au ales aceste domenii ca direcţii prioritare în cooperarea lor cu UE, alocările totale depăşind 8 miliarde de euro – a adăugat domnia sa.
Vizita comisarului european pentru cooperare internaţională a constituit de altfel ocazia prezentării Iniţiativei pentru Finanţare în Agricultură – AgriFI – menite să răspundă nevoilor micilor fermieri precum şi a IMM-urilor din domeniul agricol. De asemenea, ca rezultat al programelor sale ştiinţifice din cadrul Expo 2015, UE a fost în măsură să publice un set de recomandări privind rolul ştiinţei şi cercetării în îmbunătăţirea securităţii alimentare.
Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European: „Expo este un succes din perspectiva mea fiindcă a plasat noţiunea sustenabilităţii în primul plan al agendei politice. Acest lucru s-a întâmplat prin intermediul Cartei din Milano, document care adaugă o nouă ambiţie prin stabilirea dreptului la hrană al generaţiilor viitoare. Expoziţia a plasat sustenabilitatea în topul agendei nu numai pentru politicieni, ci şi pentru cetăţenii simpli! Toţi vizitatorii au ieşit de la diversele pavilioane cu o sumedenie de idei noi, punându-şi probabil aceeaşi întrebare-cheie: ce pot face eu pentru a-mi face viaţa pe această planetă mai sustenabilă şi echitabilă? Conştientizarea mai profundă a modului în care opţiunile, obiceiurile noastre afectează lumea, interconexiunile economiei globale, este în sine cel mai însemnat rod al expoziţiei din Milano”! – a spus preşedintele Parlamentului European în discursul său rostit cu ocazia închiderii Expo 2015.

VIDEO: Provocările Europei discutate în Parlamentul European

Publicat de Mihaela Costache, 7 octombrie 2015, 16:45

Europa are o problemă în gestionarea crizelor, afirmă eurodeputatul Maria Grapini.
Oficialul european spune că este mai uşor să previi decât să rezolvi o criză, cum este cea a emigranţilor.

Salvarea de vieţi omeneşti trebuie să fie principalul obiectiv al Uniunii Europene în cazul crizei refugiaţilor, afirmă eurodeputatul Marian Jean Marinescu. Acesta spune că, astfel, se va micşora şi fluxul de emigranţi către Europa.

În privinţa României, vicepreședintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pascu, spune că ţara noastră ar fi trebuit să lupte să intre în Spaţiul Schengen în primul val; acum contextul este diferit…

UE cere anchete la nivel național, în scandalul Volkswagen

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 septembrie 2015, 13:29

Uniunea Europeană a cerut celor 28 de state membre să demareze anchete la nivel național cu privire la sistemele electronice care falsifică rezultatele emisiilor de noxe, instalate de Volkswagen pe o parte din mașinile produse de companie.

Lucia Caudet, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a spus ieri:

Încurajăm toate statele membre să se ocupe de investigațiile necesare; trebuie să avem imaginea completă a numărului de certificate pentru vehicule, eliberate în Europa, și numărul mașinilor dotate cu astfel de dispozitive- interzise prin legile UE și regulamentele noastre din 2007.Vom discuta în zilele următoare cu autoritățile naționale de omologare.

De asemenea, Volkswagen a dezvăluit marţi că până la 11 milioane de automobile la nivel mondial conţin softul prin care este influenţat rezultatul testelor de poluare, fiind posibil ca aceste vehicule să fie incluse în programe de rechemări.

Compania a alocat 6,5 miliarde de euro, în trimestrul al treilea, pentru acoperirea costurilor legate de acest caz şi a avertizat că profitul grupului va fi afectat.

Scandalul trucarii emisiilor masinilor Volkswagen a zguduit scena politica si mediul de afaceri din Germania, iar analistii avertizeaza ca aceasta criza a producatorului de masini ar putea deveni cea mai mare amenintare pentru principala economie europeană.

Bugetul UE ar trebui să fie orientat către rezultate!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 septembrie 2015, 10:00

La începutul acestei săptămâni, marți 22 septembrie, la Bruxelles s-a defășurat conferința intitulată „Un buget al UE axat pe rezultate”.

La dezbateri au participat politicieni și experți în finanțe publice, care au prezentat o serie de puncte de vedere cu privire la chestiuni-cheie de pe agenda politicii bugetului UE.

Cu acest prilej s-a subliniat că în vremuri economice dificile, când ne confruntăm cu o creștere a presiunii asupra finanțelor statelor membre ale UE, este important să se acorde atenție asupra modului cum sunt investiți banii publici și mai ales unde.

Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă de buget și resursele umane, Kristalina Georgieva, a subliniat că având în vedere actuala situație economică, este mai important ca oricând ca banii contribuabililor să fie folosiți cu chibzuință.

Oficialul european a arătat că, în ultima vreme, cererile de finanțare publică sunt în creștere – fie că este vorba despre necesitatea de a face față consecințelor crizei financiare, fie că încercăm să facem față problemelor puse de epidemia cu virusul Ebola, fie că încercăm a ajuta refugiații sau încercăm să contracarăm efectele crizei economice din Grecia.

Atunci când ne confruntăm cu această realitate, este absolut clar că trebuie să depunem eforturi pentru a da o valoare mai mare banilor, trebuie să obținem maximum din fiecare euro din bugetul nostrum, a mai subliniat oficialul european.

Kristalina Georgieva a mai arătat că, dacă până acum, statele membre s-au concentrat asupra unei cât mai bune absorbții a fondurilor europene, acum trebuie să ne preocupe mai mult eficiența cheltuirii fondurilor europene:

 „O perioadă lungă de timp, ne-am concentrat în primul rând asupra absorbției și conformării, și, prea puțin asupra performanței.

Există un motiv pentru aceast fapt. Când bugetul este mai mare decât se poate cheltui, și acesta a fost cazul timp de mai mulți ani – atunci cheltuirea devine scopul principal.

Deci trebuie să reechilibrăm performanța – văd aici reprezentanți ai Curții de Conturi, lucrăm îndeaproape cu ei, lucrăm cu Parlamentul, lucrăm cu statele membre – trebuie să lucrăm împreună pentru a crește performanța.”

Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă de buget și resursele umane a mai trecut în revistă o serie de factori care indică necesitatea de schimbare sistemică în modul în care ne facem bugetul, în felul în care ne punem în aplicare bugetul și mai ales în modul în care ne folosim resursele.

Mai exact bugetul UE trebuie orientat către rezultate.

Trebuie menționat că încă din luna mai Comisia Europeană a prezentat un proiect de buget al UE menit să sprijine redresarea economiei europene și să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Astfel, Comisia propune un buget de 143,5 miliarde EUR, iar aceste fonduri ar urma să fie investite cu scopul de a impulsiona inovarea, de a crea locuri de muncă, de a contribui la asigurarea convergenței între statele membre.      Cea mai mare parte a bugetului rămâne orientată spre sectorul agricol (aproximativ 40% din buget) şi spre politica de coeziune (aproximativ 33% din buget).

În perioada imediat următoare Consiliul Uniunii Europene va aproba poziția sa asupra propunerii de buget , iar apoi se va da un vot în această chestiune și în Parlamentul European.

Practica din ultimii ani este ca bugetul să fie adoptat în luna noiembrie sau cel târziu în decembrie.

Comerţul electronic – parte importantă a economiei Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:30

Comerţul electronic este o parte importantă a economiei Uniunii Europene, și a crescut constant în ultimii ani. Jumătate dintre europeni au cumpărat anul trecut bunuri sau servicii pe internet, însă mare parte de pe piaţa internă.

Consumatorii continuă să se simtă mult mai încrezători atunci când cumpără online din propria lor țară, lucru confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand: Potenţialul comerţului online pe piaţa europeană este extrem de ridicat, potrivit noului tablou de bord al pieţelor de consum. Aproximativ 61% dintre consumatori cumpără de pe internet doar produse din propria lor ţară, faţă de 38% care fac cumpărături din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru se întâmplă deoarece populaţia are mai multă încredere în produsele autohtone şi în cele pe care le văd, decât în pe cele care le comandă online din alte ţări.

Există reguli privind comerţul electronic, pe care Comisia Europeană le-a impus până în prezent şi pe care, până la sfârşitul anului doreşte să le uniformizeze, ca pe viitor să poată înlesni cumpărăturile online între statele europene. Regulile sunt în beneficiul cetăţenilor şi al firmelor din Europa. Comerţul online trebuie să se realizeze în siguranţă şi să aibă parametri calitativi mai mari.

Este nevoie ca fiecare consumator să cunoască ce drepturi are, a mai precizat Christian Wigand. În prezent, de exemplu, doar patru din zece europeni știu că au dreptul să înlocuiască bunurile defecte.

România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană după numărul utilizatorilor de internet care cumpără online bunuri şi servicii, comenzile de îmbrăcăminte şi rezervările de vacanţe sunt cele mai frecvente. În schimb, cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Germania.

Comisia Europeană doreşte să creeze o piață unică digitală în Europa, să elimine barierele care încetinesc dezvoltarea comerţului online în cele 28 de țări ale Uniunii Europene, bariere care împiedică consumatorii să profite pe deplin de această piață. În acest sens, Comisia Europeană a adoptat în primăvara acestui an o strategie privind piaţa unică digitală, care ar putea contribui la dezvoltarea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

În prezent, principalele probleme întâmpinate de consumatorii care fac comerţ online privesc livrarea și conformitatea produsului. Mai mult decât atât, consumatorii continuă să se confrunte cu restricții din cauza ţării de reședință sau a cardurilor de credit pe care le folosesc. Acestea au fost şi principalele motive pentru care au fost depuse reclamaţii. Tabloul de bord arată însă că doar 6% dintre consumatori au sesizat autorităţile publice, restul fie au preferat să treacă cu vederea problema, fie au contactat direct distribuitorul sau furnizorul. Şi asta deoarece nu au ştiut cum să procedeze pentru a reclama autorităţilor problema sau nu au avut încredere într-o eventuală reuşită.

Comisia Europeană a demarat o anchetă pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online. Rezultatele preliminare vor fi publicate la jumătatea anului viitor.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:20

În urma acestei decizii, UE este acum într-o poziție de a muta un total de 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională clară în următorii doi ani. Comisia și agențiile UE vor organiza, împreună cu statele membre, coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului de pe teren.

Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al CE, responsabil de o mai bună legiferare, relații interinstituționale, a statului de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:

În sine decizia pe care am luat-o astăzi nu va rezolva criza refugiaților, dar fără această decizie nu s-ar fi putut face acum următorii pași: sa ne asiguram că vom proteja mai bine frontierele noastre externe, sa înregistram mai eficient oamenii imediat atunci când sosesc, asigurandu-ne că cei cu drept de ședere primesc azil, dar cei care Nu au dreptul la azil sunt returnati rapid de unde vin, de asemenea, sa oferim perspective deschise zonei din care provin refugiații.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Satul românesc s-a mutat pentru o zi în Bucureşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2015, 10:16

Demonstraţii meşteşugăreşti, o microfermă de animale, concerte de muzică veche, dansuri populare şi, bineînţeles, degustări de produse tradiţionale – aceasta a fost propunerea Rural Fest 2015.

Ideea a fost pe placul bucureştenilor care au venit în număr mare pe Şoseaua Kiseleff pentru a petrece o zi în atmosfera recreată a unui sat românesc. Au mâncat preparate tradiţionale, gătite chiar în faţa lor, au privit cum se construieşte o casă din baloţi de paie, cum se ţese la război, cum se ciopleşte lemnul şi s-au relaxat în miros de iarbă proaspăt cosită.

Comisarul european, Corina Creţu, prezentă la eveniment, a subliniat faptul că trebuie făcut un efort colectiv pentru ca satul românesc să ajungă la acelaşi nivel cu cel din oricare alt stat european dezvoltat. O soluţie o reprezintă Programul operaţional regional:

„ Sunt 6,7 miliarde euro pentru următorii 7 ani, prin Programul operaţional regional, din Fondul de dezvoltare regională şi există o mulţime de posibilităţi pentru diversificarea economică în lumea satului, de la turism şi promovarea agroturismului, internet, servicii sociale, servicii publice, infrastructură pentru şcoli. Important e ca în perioada următoare să fie depuse proiecte mature, proiecte care, cu adevărat să facă diferenţa în viaţa de zi cu zi a oamenilor.”

Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale.

România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai numeroasă populaţie care trăieşte în mediul rural, peste 7 milioane locuitori

Vytenis Andriukaitis: atenție la focarul de poliomielită!

Publicat de DSRNetworkAdmin, 11 septembrie 2015, 11:30 / actualizat: 14 septembrie 2015, 15:13

Cazurile de poliomielită din Ucraina, ţară cu o rată foarte scazută a vaccinării, sunt îngrijorătoare, a declarat la Bucureşti comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis.

Acestea au apărut în apropierea graniţei cu România, o regiune unde acoperirea vaccinală este redusă şi de partea românească a frontierei.

„Poliomielita este în Ucraina. Este suficient ca doar câteva persoane să trecă graniţa. Trebuie să nu uităm că nivelul de vaccinare din România este din ce în ce mai scăzut. Există acţiuni împotriva vaccinării şi nu ştiu care este scopul acestui joc nebunesc. Trebuie să aveţi grijă!”,

a avertizat comisarul european Vytenis Andriukaitis.

Înaltul oficial european a adăugat că aceste acţiuni care creează anumite teorii şi conspiraţii care se opun vaccinării sunt împotriva ştiinţei şi nejustificate

Comisarul european pentru sănătate l-a încurajat pe ministrul român al Sănătăţii să ia în calcul măsuri adecvate prin care să se asigure că toţi copiii sunt vaccinaţi împotriva bolilor care pot fi prevenite.

Afirmaţiile sale vin în contextul intenţiei autorităţilor române de a condiţiona înscrierea copiilor în şcolile de stat de vaccinarea contra anumitor boli ale copilăriei.

Centrul European pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor a precizat că există riscul ca virusul să ajungă şi în Uniunea Europeană prin persoane recent infectate în Ucraina, dar posibilitatea apariţiei de cazuri de paralizie poliomielitică în Europa este scăzută datorită numărului important de europeni vaccinaţi şi, consecutiv, protejaţi în faţa bolii.

Parlamentul European a adoptat raportul elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2015, 09:50

Parlamentul European a adoptat ieri, cu 613 voturi pentru, 70 împotrivă și 19 abțineri, raportul intitulat „Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu, raportor din partea ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) și vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație (CULT) a forului legislativ european. Documentul subliniază importanța finanţării europene și a sprijinului oferit de instituțiile Uniunii Europene statelor membre, în privința promovării și conservării patrimoniului cultural și totodată propune soluții de valorificare a acestuia la nivelul potențialului său social, economic şi de mediu.

Despre programe şi finanţări, Mircea Diaconu:

Este un munte de intenţii bune, totul este în regulă, programe sunt, linii de finaţare sunt, însă, efectiv, punerea lor in practică este greoaie, întârzie, dacă discutăm de Romania este şi mai grav. Chiar şi alte ţări care se mişcă repede şi bine pe subiecte din acestea au dificultăţi. Cumva, cultura este la urmă, alte subiecte sunt înainte, cultura este la urmă. Este un top care s-a instituit şi cultura este ultima.Când e de tăiat ceva dintr-un buget, că e naţional, european, se taie de la cultură. Chiar subiecte din acestea au fost şi sunt, sunt câteva subiecte deschise, despre finanţare culturală şi sunt deschise de câţiva ani buni. În Europa a fost nevoie de strâns nişte bani pentru urgenţe, efectiv se încearcă de la nivelul Comisiei Europene tăierea acestor linii de finanţare, acestor iniţiative foarte bune.

Printre solicitările concrete formulate de Mircea Diaconu se numără desemnarea unui An European al Patrimoniului cultural, înființarea unui portal unic cu informații despre toate sursele de finanțare europene pentru patrimoniul cultural, asigurarea unui control de calitate în cadrul proiectelor europene de restaurare a patrimoniului și revizuirea pragului de 5 milioane de euro fixat pentru proiectele de restaurare. În ceea ce priveşte procentul alocat din PIB culturii, România stă dezastruos.

Se vorbeşte minunat despre cultură şi finanţarea este 1%, 2%, 3%. Iar în România, ca să fie foarte simplu, este 0,1%

Şi totuşi ne dorim o Capitală culturală europeană în 2021. Ce şanse avem?

Senzaţia mea, déjà, după ce au trecut reprezentanţi ai vreo zece oraşe din Romania care vor să participle, este că cei mai multi sunt curioşi, pur şi simplu, nu fac decât, iarăşi folosesc un termen crud, nu o fac pe bune. Chiar să fim serioşi, să vrem ceva cu adevărat