Ioan Stanomir: Aș opta pentru un sistem în care să încurajăm deocamdată voluntariatul, dar să încercăm, treptat, să introducem cursuri de familiarizare cu tehnica și strategia militară pentru cei care au depășit vârsta majoratului

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 15:00

La Interviul Săptămânii, Cristian Dumitrașcu l-a avut ca invitat pe Ioan Stanomir, publicist și politolog, profesor universitar la Facultatea de Ştiințe Politice a Universității din București. Subiectul principal a fost războiul din Ucraina și dorința de expansiune a Rusiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă spuneam la început că va fi un interviu prin telefon cu Ioan Stanomir, publicist și politolog, profesor universitar la Facultatea de Ştiințe Politice a Universității din București, autor al mai multor volume, printre care „Rusia 1917”, „Soarele însângerat”, „Autocrație, revoluție și autoritarism”, dar și eseul „Umbra Rusiei”, în volumul colectiv „Vin rușii!”.

Domnule Stanomir, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Stanomir: Bună dimineața și vă mulțumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Stanomir, aveți poate una dintre cele mai mari expertize în ceea ce privește pericolul de la est. Aveți studii de ani de zile care analizează și comportamentul și, sigur, pornind de la istoria zbuciumată a Federației Ruse, a Uniunii Sovietice, care, iată, acum inflamează spiritele nu doar în România, ci în toată Europa – şi aici au fost declarații recente care au spus că ne-am putea aștepta la un atac, probabil, împotriva unei țări NATO în următorii ani. Cum cum analizați? Cum o simțiți dvs., având în vedere și declarațiile și tot ce se întâmplă dincolo de noi, în est?

Ioan Stanomir: Sigur, acești doi ani care se împlinesc de la izbucnirea războiului din Ucraina au creat în Europa Centrală și de Est o nouă realitate. O realitate care înseamnă existența unei invazii terestre a unei puteri nucleare împotriva unui stat suveran în scopul de a-l dezmembra şi de a-i răpi independenţa.

Iată, cred, o definiție foarte clară, pe înțelesul tuturor, a ceea ce se întâmplă în Ucraina: o agresiune neprovocată a Federației Ruse împotriva unui stat membru ONU, ale cărui granițe erau recunoscute de Federația Rusă însăși.

Pentru noi, cei din Europa Centrală și de Est, acest moment a semnat cu siguranță revenirea în memorie a unor amintiri traumatice legate de deceniile în care noi am fost cu toții supuși opresiunii sovietice.

Pentru Europa de Vest, pe de altă parte, acești doi ani au însemnat revelația faptului că multe națiuni vest-europene s-au dezarmat unilateral, şi-au lichidat practic industria de armament și nu au în stocuri armament decât ca să reziste câteva zile unei invazii ruseşti.

Pentru Statele Unite și Marea Britanie, doi dintre aliații noștri foarte importanţi acești doi ani au reprezentat un test. În cazul Statelor Unite, situația este complicată, pentru că anul 2024 este un an electoral.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și este important și pentru noi acest an, și pentru toată lumea.

Ioan Stanomir: Da. E foarte important pentru noi. Este un an electoral în care mizele de politică internă se întrepătrund cu cele de politică externă și trebuie să avem foarte multă răbdare și înțelepciune pentru a ne promova punctul de vedere, un punct de vedere euroatlantic, bazat pe solidaritatea cu Statele Unite.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Au fost declarații, iată, după cele din Europa, din Marea Britanie, din Germania, care au atras atenția asupra pericolului posibil care poate veni de la est. Au fost făcute recent declarații și la noi.

O declarație a primului ministru, apoi o declarație a șefului Statului Major al Apărării, a generalului Vlad, asupra căreia, iată, ieri, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a venit cu explicație, cu o remarcă pe care vă propun s-o ascultăm împreună și apoi să comentăm această declarație.

Nicolae Ciucă: Există o lege pentru pregătirea teritoriului pentru astfel de situații. Ceea ce cred că a vrut să transmită domnul general este legat de updatarea, de actualizarea legii, astfel încât să putem să venim cu măsuri concrete, pentru că evoluția de la anul în care a fost aprobată legea până acum este una semnificativă și este nevoie să avem măsuri legale concrete pentru tot ceea ce înseamnă pregătirea teritoriului și a populației pentru apărarea ţării.

România nu a beneficiat niciodată de garanții de securitate mai puternice, mai consolidate decât o avem astăzi, dar dincolo de aceste garanții este nevoia fiecărei țări în parte – și aici vorbim de țara noastră – pentru a-și actualiza și a-și ridica toate problemele și a analiza toate ipotezele, astfel încât să putem să fim pregătiți în orice situație.

În ceea ce privește riscurile, suntem totuși o țară la granița unui conflict, nu putem să stăm nepăsători, iar în acest context trebuie să luăm toate măsurile.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Stanomir, aceasta este declarația președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Este o declarație care, din punctul de vedere al profesioniștilor, al militarilor și al istoricilor – cum sunteți dvs., care ați studiat foarte bine lucrurile astea -, este o declarație corectă.

Am mai avut un 1940 în care știm cu toții ce s-a întâmplat. Și aș vrea, dacă doriți, să comentăm puțin această… nu această declarație, ci ce ar trebui să înțeleagă românii față de o astfel de măsură, pentru că e normal. Chiar dacă nu ne dorim… sigur, nimeni nu-și dorește un război, dar nici să ne prindă nepregătiți.

Ioan Stanomir: Dumneavoastră ați evocat anul 1940. Trebuie spus că nu suntem în anul 1940. Europa nu este în 1940, pentru că Europa, cu excepția Federației Ruse şi a Belarusului, şi poate cu excepția vecinilor noștri unguri, care duc o politică duplicitară, nu este o Europă totalitară.

A doua observație: președintele Senatului are dreptate să atragă atenția că nu putem trăi ca și cum lucrurile din Ucraina nu ar avea loc.

Este nevoie ca cetățenii acestei țări să sprijine armata pe două căi: în primul rând, prin consolidarea bugetar-financiară şi, în al doilea rând, prin creșterea capacității de luptă – în tehnică și în oameni.

Punctul trei: foarte multe națiuni europene își pun problema regândirii sistemului de consolidare a rezervelor și se pune problema unei reveniri eventuale la serviciul militar obligatoriu. Eu cred că aici trebuie să fim prudenți și atenți și să explicăm cetățenilor României exact ce se înțelege într-o țară modernă prin serviciul militar obligatoriu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Foarte corect.

Ioan Stanomir: Nu mai este ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, ca soldații, bieții de ei, să fie trimiși să culeagă știuleți de pe câmp. Serviciul militar obligatoriu nu ar mai însemna o stare de șerbie, ca pe vremea comunismului. El ar însemna, în lectura mea, o pregătire elementară a celor care au depășit o anumită vârstă pentru a face față provocărilor militare.

Dacă vrem să înțelegem utilitatea serviciului militar obligatoriu pentru o națiune amenințată zilnic, să ne gândim la cazul Israelului. Israelul, cu o populație mult mai redusă decât a vecinilor săi arabi și musulmani – mă gândesc la Iran -, reușește să se pună pe picior de luptă folosind ce: rezerviștii. Eu cred că trebuie înțeles foarte limpede, pornind și de la exemplul Ucrainei. Nu poți să ai o armată pe care să o lași să lupte ani de zile în tranșee fără să existe o rotație.

Eu, dacă mă întrebați pe mine personal, aș opta pentru un sistem în care să încurajăm deocamdată voluntariatul, dar să încercăm, treptat, să introducem cursuri de familiarizare cu tehnica și strategia militară pentru cei care au depășit vârsta majoratului. Pentru că este foarte important să înțelegem că e nevoie de cariere militare, că armatele au un rost, armatele noastre nu sunt adunături de oameni plătiți să lupte, sunt parte din națiune și rolul lor este să ne apere.

Deci, recapitulând, este clar că noi avem nevoie în primul și în primul rând să ne echipăm – să ne echipăm în aer, terestru și marin. Este foarte important să avem și o marină pe măsură, este important să avem apărare antiaeriană, este important să avem aviație și este important în primul rând, cum a spus și președintele Senatului, să putem să ne apărăm, fiindcă NATO este atât de puternică pe cât sunt națiunile componente ale sale. Atunci când, în trecut, președintele Trump, acuzat de europeni că are o politică agresivă, îi acuza că nu-și ridică bugetul la 2% din PIB, într-un fel avea dreptate. Și se vede astăzi că, sub presiunea războiului, o țară precum Germania face enorm pentru reînarmarea ei.

Și aș încheia spunând următorul lucru: propaganda în favoarea păcii este, uneori, o propagandă în favoarea războiului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact.

Ioan Stanomir: Cei care spun: „Să dăm rușilor ceea ce doresc acum” omit să explice ascultătorilor lor că, dacă rușii primesc acum ceea ce doresc, vor reveni mai târziu pentru a cere mai mult. Orice pace cu Federația Rusă trebuie să se bazeze pe acceptarea integrității teritoriale a Ucrainei şi pe reconstituirea statului ucrainean astfel cum a fost el recunoscut. Dacă începem să discutăm despre compromisuri teritoriale, vă amintesc că a mai fost un caz în 1938, la München, unde dezmembrarea Cehoslovaciei nu a reușit să aducă pacea în Europa. Și vă amintesc – că tot suntem, spunem noi, urmașii romanilor – că romanii aveau un dicton celebru: „Si vis pacem para bellum”(Pregătește-te de pace pregătindu-te de război).

Este obligatoriu pentru o națiune să fie bine înarmată, pentru că doar înarmată ea poate să-și construiască pacea.

Pacea nu trece prin dezarmări unilaterale și doar ecologiștii radicali și nebunii de profesie pot recomanda unei țări să-și dezarmeze armata sau poliția sau jandarmeria. Este ca și cum ai spune: „Dragi cetățeni, luați-vă viața în mâini; puteți să vă dați în cap cât doriți unii altora, iar cei din exterior să ne invadeze, pentru că noi nu mai existăm”. Așa ceva este inacceptabil.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Așa este. La final, domnule Stanomir, o… Nu vă cer și nici nu cred, și nici dvs. cred că nu credeți în predicții. Însă dvs. sunteți un fin cunoscător al spațiului estic. A fost cumva această atacare a Ucrainei o parte a unui plan bine stabilit, o parte mai mică a unui plan mai mare?

Ioan Stanomir: Este cert că Federația Rusă, prin Vladimir Putin, nu s-a împăcat niciodată cu ieșirea Ucrainei din sfera ei de influență. Și aș vrea să vă amintesc că totul a început în 2014, prin anexarea Ucrainei de Est și a peninsulei Crimeea, anexare la care Statele Unite au răspuns, prin președintele Barack Obama, foarte ezitant.

Deci trebuie să notăm clar diferența de atitudine dintre președinții Biden și Obama, ca să fie limpede pentru toată lumea. Pe de altă parte, atacul împotriva Ucrainei reprezintă o parte dintr-un plan mai larg de afirmare a identității ruse. Şeful CIA nota într-un articol recent că Rusia deja este de facto un vasal al Chinei, din perspectiva relațiilor asimetrice care s-au constituit. Da, este adevărat, dar asta nu o face mai puțin periculoasă.

Pentru că vă rog frumos să vă uitați, ca militar de data aceasta, la cifre. Reziliența rusă este remarcabilă. Este o țară care a fost supusă sancțiunilor internaționale și totuși, de doi ani, luptă fără ca sfârșitul războiului să se poată întrevedea. Deci, noi, ca să răspundem aceste amenințări, trebuie, ca și în vremea Războiului Rece, să avem multă răbdare și să ne organizăm.

Şi aș spune la final următorul lucru: România de astăzi are o șansă extraordinară. Noi nu mai suntem de partea cealaltă a Cortinei de Fier, nu mai suntem în tratatul de la Varșovia, ca să fie limpede pentru toată lumea.

Nu mai primim ordine de la Moscova, nu mai avem armata antrenată de sovietici şi dotată de sovietici. Astăzi, armata noastră servește poporul român. România este o democrație, România este membră UE și NATO și interesele noastre sunt interesele euroatlantice.

Cei care recomandă altceva servesc interesele unei singure puteri – singura putere care în zonă are interesul să scape de americani, să scape de alianțele noastre și să ne bage din nou capul în jug. Aceasta este Federația Rusă.

Îi las pe ascultătorii dvs. să-și dea seama la cine fac referire. Deci, discursuri despre neutralitate, pacifism, dezarmare sunt în termeni foarte clari discursuri trădătoare, discursuri care demobilizează națiunea noastră, îi afectează moralul și o îndeamnă să abandoneze cursul care ne-a dat nouă 30 de ani de libertate și de relativă prosperitate. Lucrul acesta este de o gravitate extraordinară, și dvs., ca militari, nu puteți face politică, dar trebuie să atenționați zi de zi cetățenii că alte alianțe, alte formule de securitate nu există pentru noi.

Că dacă noi suntem liberi astăzi să vorbim pe radioul național cum vorbim este tocmai pentru că în 1989 Nicolae Ceaușescu a dispărut. Iar câțiva ani mai târziu a dispărut și Tratatul de la Varșovia.

Lucrurile acestea trebuie reamintite până unii dintre compatrioții noștri vor înțelege că nu avem nevoie să ne închinăm la Nicolae Ceaușescu; că poate nu ne plac conducătorii noștri de astăzi, dar ei sunt aleși și, lucru foarte important, ei pot fi înlăturaţi prin vot, ceea ce nu era cazul cu Nicolae Ceauşescu.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da. Mulțumesc tare mult pentru toate lucrurile adevărate pe care le-ați spus aici.

Ioan Stanomir: Cu mare plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Stanomir, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la RRA și la „Jurnal Militar”.

Ioan Stanomir: ”Problema fundamentală a Republicii Moldova, din păcate, este legată de faptul că o parte dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Federația Rusă decât de guvernul de la Chișinău.”

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 12:37

La subiectul săptămânii un interviu cu profesorul universitar Ioan Stanomir de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Luni, în 19 iunie, Curtea Constituțională din Republica Moldova a declarat drept neconstituțional partidul politic ȘOR. Ca urmare, Kremlinul, prin oficialii săi, amenință și declară că Republica Moldova continuă să meargă pe calea regimului nazist ucrainean. Despre acest lucru, dar și despre războiul din Ucraina, propagandă și conexiuni cu lumea est-europeană, în câteva secunde. Constantin Herțanu, de la „Jurnal militar Cluj”: .

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor, în această săptămână s-au întâmplat mai multe evenimente importante, și aș începe prin a spune că luni, 19 iunie, Curtea Constituțională din Republica Moldova a declarat drept neconstituțional partidul politic ȘOR. Reacția Kremlinului nu s-a lăsat așteptată. Prin interzicerea forțelor de opoziție, conducerea Republicii Moldova repetă calea Ucrainei de transformare a țării într-o anti-Rusie. Și de aici au fost doar câțiva pași până la mesaje mult mai virulente.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Tot acum, probabil toți ascultătorii știu, partidul ȘOR nu este propriu-zis un partid, el este o mișcare finanțată direct și asumat de către un grup de infractori în legătură directă cu administrația rusă. Scopul partidului ȘOR a fost acela de a destabiliza Moldova și de a duce de fapt un război hibrid împotriva autorităților de la Chișinău. Este bine că administrația de la Chișinău s-a hotărât să solicite Curții Constituționale să facă acest pas. Din păcate, însă, problemele Republicii Moldova nu pot fi soluționate doar prin scoaterea în afara legii a partidului ȘOR. Problema fundamentală a Republicii Moldova, din păcate, este legată de faptul că o parte dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Federația Rusă decât de guvernul de la Chișinău. Trebuie să spunem limpede acest lucru. Și nu este vorba doar de transnistreni. Îmi este teamă că și pe teritoriul controlat de administrația de la Chișinău simpatiile proruse sunt destul de bine marcate la nivelul cetățenilor. Zilele acestea, guvernatorul provinciei Herson, alipită în mod ilegal de Rusia, a amenințat că va bombarda un…
Constantin Herțanu (realizator rubrică):…Pod dintre Republica Moldova și chiar România, stat membru NATO.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Da, sigur, este tipul de provocare cu care noi suntem obișnuiți. Trebuie să ne păstrăm calmul. Trăim o perioadă foarte complicată, de turbulențe în relațiile internaționale. Federația Rusă face tot ce îi stă în putință ca să creeze acest sentiment de insecuritate.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre războiul de la granițele României. Ce credeți despre mult vehiculata contraofensivă?
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Eu, nefiind specialist militar, mă voi referi doar la ceea ce pot să înțelegi în calitate de civil. Nimeni nu poate să ceară miracole guvernului ucrainean și trebuie să avem în vedere faptul că, spre deosebire de Rusia, Ucraina nu sacrifică în mod nebunește soldații și nu-i tratează ca pe o carne de tun. Deci această ofensivă, în măsura în care se va dezvolta, va cere timp și resurse. Problema pentru Europa și pentru Statele Unite este că, în modul în care putem anticipa, acest război nu se va termina foarte repede.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule profesor, la aproape un an de la invazia rusă, ați publicat un articol. Spuneați acolo că realitatea cotidiană în Europa Centrală arată că ceea ce nu ne puteam imagina în anii de după 1991 este în zilele noastre un fapt care intră în economia fluxurilor de știri: orașe bombardate, confruntări în tranșee, crime împotriva umanității, teroare, moarte, dezolare.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Problema pentru România, în particular, este să își convingă cetățenii că lucrurile care se petrec acolo nu se petrec pe planeta Marte; și că dacă noi ne vom băga ca struțul capul în nisip, când ni-l vom scoate nu vom mai recunoaște lumea în care trăim. Statul român trebuie să fie, în modesta mea opinie, mult mai activ. Trebuie să facă ceea ce fac și alte țări central-europene, anume să dezvolte cooperări directe în materie politică și militară cu Ucraina. Să sprijine Ucraina cât mai mult, pentru că situația este complicată. Și, dacă războiul din Ucraina va avea succes, în viziunea Rusiei, altele vor urma. Noi avem aproape, peste granița noastră Republica Moldova, avem cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina și paradoxul este că românii habar nu au că au această graniță. Și dacă Ucraina este destabilizată militar și politic de Federația Rusă, lucrurile se vor agrava și mai mult. Un alt lucru pe care l-aș spune: mințile multora dintre compatrioții noștri sunt întunecate de propaganda prorusă. Nu mai este o supoziție, este un fapt dovedit. Nu este doar vorba de vizitele unor parlamentari la Ambasada Rusiei la București, este vorba de zeci și sute de mesaje care se diseminează pe canalele de rețele sociale, care intoxică mințile românilor. Este un război hibrid și asta și explică un alt fapt foarte important: procentul scăzut în comparație cu al altor țări europene de sprijin în raport cu Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Noi, în emisiunile noastre „Jurnal militar”, am abordat acest subiect al războiului hibrid și al propagandei. Am îndemnat în repetate rânduri ascultătorii să se informeze din mai multe surse.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Cu siguranță că dvs. vă faceți datoria. Problema este că lupta aceasta este inegală, pentru că noi vorbim un limbaj, operăm într-un anumit mediu, iar dincolo de asta se află sumedenia de minciuni și de elucubrații produse de Federația Rusă și de complicii ei. Aceasta este marea problemă. Eu vreau să vă dau un exemplu limpede: priviți la țările baltice, care au populație cât de mică în raport cu România. Ajutorul lor nu numai că a fost uriaș, disproporționat de mare în raport de restul, dar a fost unul public, asumat, pentru că estonienii, letonii, litunienii știu că, dacă rușii le vin de hac ucrainienilor, vor veni peste baltici, indiferent că balticii sunt sau nu în NATO.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): La ei se adaugă și Republica Polonă.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Sigur, Polonia este o altă socoteală. Polonia este o țară mare. Eu mă refer la aceste țări micuțe, că, știți, teoria inițială a NATO spunea că trebuie să recucerim terenul după ce îi lăsăm pe ruși să atace. Între timp, înțeleg că doctrina militară NATO a trecut la un punct de vedere mai rațional, acel al apărării pe granițe. Că dacă noi așteptăm să ne eliberăm de ruși, ultima dată am așteptat să ne eliberăm de ruși 50 de ani. Nu cred că vreunii dintre noi mai doresc să-i aibă pe ruși pe teritoriul lor nicio secundă, darămite ani și luni. Deci politica NATO este o politică sănătoasă, dar trebuie să ne gândim că și statele noastre trebuie să se apere, până le apără alții. Că, la o adică, noi suntem aici, până vin alte trupe de departe, noi și cu aliații noștri trebuie să rezistăm pe acest aliniament. Deci sunt niște probleme pe care noi nu ni le-am mai pus, dar e de ajuns un pic să te uiți și să vezi ce se întâmplă în Ucraina ca să îți dai seama ce s-ar întâmpla și la noi. De aceea Țările Baltice și Polonia sunt atât de preocupate, pentru că ele știu, Republica Moldova, săraca, ce poate să facă? Republica Moldova nu are armată. Timp de 30 de ani, guvernele Republicii Moldova au trădat interesul național al Republicii Moldova, ducând o politică care a lipsit Republica Moldova de orice fel de mijloace de rezistență față de Federația Rusă. Această ficțiune prostească a neutralității. Cum poți să fii neutru astăzi? Cine mai este neutru în Europa cu adevărat, în afară de Austria și Elveția? Austria, care este o sucursală economică a Rusiei, cum foarte bine știm, din păcate. Iar Elveția, care are o tradiție de neutralitate, iar neutralitatea Elveției în Al Doilea Război Mondial în raport de Germania nazistă aș spune că a fost o alianță implicită. Iertați-mi brutalitatea și formula directă. Deci cine mai este neutru astăzi? Ce poți să fii neutru? A, dacă ești între țările simpatizante ale Rusiei din Africa, neutralitatea înseamnă sprijin militar indirect pentru Rusia. Dar în Europa, neutralitate înseamnă de fapt să sprijini agresorul. Toate aceste lucruri trebuie, spuse ca românii să înțeleagă pe ce lume trăiesc și să nu creadă că te duci la Marea Neagră, faci plajă și uiți că la 200 de kilometri de tine e război, că la un moment dat războiul vine peste tine. Și când va veni peste noi, va fi prea târziu.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Aș mai avea o întrebare pentru dumneavoastră. Făceați un comentariu referitor la „Cartea neagră a lui Vladimir Putin” și, plecând de la ideea de putinism, aș vrea să vă întreb dacă dumneavoastră credeți că Vladimir Putin va semna în zilele următoare decretul de amnistie totală pentru cei care se vor înrola în acest război nedrept. Am înțeles că Duma de Stat din Rusia a adoptat o lege potrivit căreia militarii mobilizați și contractați care au plecat să lupte în Ucraina sau vor pleca în Ucraina să fie la schimb absolviți de răspundere penală în cadrul infracțiunilor de gravitate mică și medie. Ce credeți?
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Nu știu, acum Rusia ne-a obișnuit deja că ea folosește criminalii pe post de militari. Rusia a făcut de-a lungul istoriei, și când se numea Imperiul Rus, și când se numea Uniunea Sovietică, crime de război și crime împotriva umanității. Mă refer la stat, nu la națiune, ca să nu mai avem discuții și să mi se atribuie mie vreo ură viscerală împotriva națiunii ruse. Națiunea rusă, când totul se va termina, va trebui să explice cum de a susținut un asemenea regim, dar este problema lor. E foarte interesant când lupți cu criminali pe post de militari; și mă întreb ce tip de disciplină și ce tip de discernământ poate avea un infractor condamnat atunci când devine militar. Eu, din câte știu, repet, nefiind militar, eu știu că militarii nu sunt nici mercenari, nici criminali. Ei sunt niște oameni responsabili, antrenați și conștienți, care…
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cu teste psihologice trecute.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Exact! Și care apără valorile statului pe care îl reprezintă. Cei care au neobrăzarea să susțină că militarii români, francezi, americani, britanici, numiți-i dumneavoastră, polonezi, baltici sunt mercenari sunt niște ticăloși. Noi nu avem militari mercenari, noi avem oameni care, cum spuneți, sunt pregătiți să-și apere nu numai țara lor, dar și țările cu care noi suntem aliați. Adevărații mercenari îi găsim în Rusia, nu numai în armata regulată, ci și gruparea Wagner. Sunt toți cei care au destabilizat întregi țări din Africa Subsahariană. Ultimul caz este Republica Mali, unde în această Republică Mali, poate știu ascultătorii dumneavoastră, mercenarii Wagner s-au făcut vinovați de crime împotriva umanității.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Aceasta este adevărata față a Federației Ruse, cea pe care unii politicieni români o prezintă ca pe un fel de apărătoare a credinței ortodoxe. Să fie limpede! Noi nici măcar credința ortodoxă nu o mai avem în comun cu acești criminali, pentru că Biserica Ortodoxă Rusă este o afacere de partid și de stat, iar Patriarhul este la fel de KGB-ist cum erau predecesorii lui. Cine dorește să găsească lumina ortodoxă în Moscova n-are decât să rămână acolo. Nu are ce să caute alături de noi.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Subiectul săptămânii” profesorul universitar Ioan Stanomir, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Vă mulțumim încă o dată și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Ioan Stanomir (profesor universitar- Facultatea de Științe Politice a Universității București): Cu mare drag! O zi frumoasă! Sănătate multă! La revedere!

UMF Iași este prima Universitate de Medicină și Farmacie din România cotată în Times Higher Education World University Rankings

Publicat de adinaiftime, 8 septembrie 2017, 19:55

UMF Iași: Prima Universitate de Medicină și Farmacie din România cotată în Times Higher Education World University Rankings. La indicatorul vizibilitatea academică la nivel internațional, UMF Iași se situează pe primul loc în țară și în primele 500 de universități din lume (locul 428).

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași (UMF Iași) este singura instituţie de învăţământ medical românesc cotată în topul realizat de Times Higher Education World University Rankings 2017-2018, dat publicității pe 5 septembrie 2017. Din România, doar cinci instituții au intrat în acest top al celor 1000 de universități de elită din lume: Universitatea «Babeş-Bolyai» Cluj – Napoca (601-800), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (801-1000), Universitatea Bucureşti (801-1000), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași (801-1000) şi Universitatea de Vest Timişoara (801-1000). Trebuie menționat că în această ediție, a 13-a, a topului Times Higher Education, UMF Iași înregistrează încă o premieră: este prima dată când o universitate de medicină din România intră în această prestigioasă clasificare mondială.

Dintre cele 20.000 de instituții de învățământ superior din lume, doar 1000 de universități (reprezentând 5%), din 77 de țări, au fost incluse în acest clasament. Au fost analizate aproape 62 de milioane de citări din 12.4 milioane de lucrări științifice de cercetare, din ultimii cinci ani, și răspunsurile a peste 20.000 de reprezentanți ai comunității academice internaționale din 140 de țări, cu privire la reputația academică a universităților. Datele de contact ale participanților la sondaj au fost extrase din baza de date Elsevier.

Clasificarea evaluează universitățile sub aspectul următoarelor cinci dimensiuni: activitatea de predare (30%), activitatea de cercetare (30%), impactul activităților de cercetare ca urmare a numărului de citări (30%), activitatea internațională (7,5%) și transferul de cunoștințe către mediul socio-economic (2,5%). În cadrul acestora se regăsesc 13 indicatori de performanță, cu valoarea atribuită în clasificarea generală.

La indicatorul vizibilitatea academică la nivel internațional, UMF Iași se situează pe primul loc în țară și pe locul 428 la nivel mondial, la transferul de cunoștințe către mediul socio- economic, pe locul doi, după Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca iar la indicatorii predare și cercetare pe locul patru între universitățile românești cotate în acest clasament. Indicatorul Activitatea Școlii Doctorale situează UMF Iași pe locul 814 la nivel internațional. „Ranking-ul universitar reprezintă instrumentul de evaluare a performanțelor academice și a vizibilității naționale și internaționale. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a fost invitată să parcurgă sistemul Times Higher Education pentru anul 2018, iar clasarea reprezintă un loc onorant, în acord cu eforturile pe care cadrele didactice şi studenţii le-au depus şi le depun în activitatea didactică și de cercetare. Sunt convins că, în viitor, aceste eforturi vor duce la o clasare şi mai bună a universităţii noastre.” a declarat prof.univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.

(Comunicat de presă umfiasi.ro/FOTO arhivă umfiasi.ro)

APM Caraş-Severin încearcă să creeze un habitat perfect în Parcul Natural Porţile de Fier

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:34

Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin încearcă să creeze prin intermediul unui proiect european un habitat perfect pentru toate speciile de plante şi păsări din Parcul Natural Porţile de Fier.

De asemenea a fost achiziţionat un tractor acvatic cu ajutorul căruia vor fi adunate algele. În plus au fost împăduite 60 de hectare de teren cu salcie albă. Managerul de proiect, Carmen Sorescu explică:

Proiectul este în valoare de un 1.272.000 euro şi o finanţare de 75% de la Comisia Europeană şi 25% de la bugetul de stat. În cadrul proiectului s-a avut în vedere îmbunătăţirea statului de conservare pentru speciile şi habitatele natural din zonele umede ale Parcului Natural Porţile de Fier care se suprapune pe situl de importanţă comunitar Cursul Dunării Baziaş – Porţile de Fier şi a urmărit implementarea unor măsuri active de conservare care au constat în eliminarea unor specii invasive atât acvatice, cât şi terestre, iar prin compensare am venit cu plantare a 55 de hectare cu salix alba. Habitatul cu salix alba constituie un habitat important care poate asigura condiţii de hrană, linişte şi cuibărit pentru principalele specii de păsări care cuibăresc în aria naturală protejată Porţile de Fier.

Chiar dacă vor fi efectuate o serie de lucări, peisajul nu va suferi modificări, din contră va fi îmbunătăţit prin eliminarea speciilor invazive terestre şi acvatice, a mai explicat Carmen Sorescu, care a adăugat că perioada de implementare a proiectului a fost prelungită.

Proiectul îmbunătăţirea statului de conservare pentru speciile şi habitatele natural din zonele umede ale Porţilor de Fier a debutat în 2011, s-a implementat pe o perioadă de 51 luni, ar fi trebuit să se încheie în decembrie 2015, dar datoriă unor economii, proiectul a primit aprobare de la Comisia Europeană pentru a fi prelungit cu încă 6 luni, până în iunie 2016. Beneficiarul proiectului este Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, Universitatea Bucureşti prin Centrul de Cercetare a Mediului şi Evaluarea Studiilor de Impact, cât şi cu Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa Bucureşti.

Parcul Natural Porţile de Fier ar putea deveni a doua rezervaţie a biosferei din România, după Delta Dunării. În toamna anului trecut a obţinut aprobarea UNESCO în acest sens. Arie protejată se confruntă însă cu o serie de probleme – acte de braconaj la vânătoare şi pescuit, păşunat cu animale domestice, poluarea apei, recoltarea de plante medicinale şi aromatice, extragerea de materiale de construcţie, de exemplu nisip şi pietriş.

România are două Universităţi în topul celor mai bune o mie din lume

Publicat de Mihaela Costache, 22 iulie 2015, 14:30

Două universităţi din România se află între primele 1.000 de instituţii de învăţământ din lume.

Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca s-au plasat pe locurile 986 şi 987 într-un clasament alcătuit anual de „Center for World University Ranking”, după evaluarea a peste 25.000 de universităţi din lume.

Primele cinci locuri sunt ocupate de Harvard, Stanford şi MIT(Massachusetts Institute of Technology), din Statele Unite ale Americii, urmate de Cambridge şi Oxford din Marea Britanie.

Criteriile cele mai importante luate în calcul sunt calitatea educaţiei, gradul de ocupare a forţei de muncă după absolvire şi nivelul personalului didactic.

Renumitul om de radio Paul Grigoriu a incetat din viata

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 aprilie 2015, 23:10

Paul Grigoriu, unul dintre cei mai cunoscuti si indragiti oameni de radio din Romania, a incetat din viata, astazi, la varsta de 70 de ani.
A colaborat cu Radio Romania Actualitati, mai bine de 40 de ani, a realizat sute de emisiuni si interviuri si a scris mai multe carti.
Intr-unul din interviurile acordate in urma cu cativa ani, Paul Grigoriu descria Radioul si profesia de jurnalist :

„Radioul public a fost şi este o instituţie mamut. Şi este şi acum osificat. Nu văd să existe vreo revoluţie care să-l elibereze. De aceea tinerii din Radio sunt decepţionaţi; se gândesc doar la cum să ajungă mai repede în televiziune.
Lumea e superficială, dar asta e vina noastră, a jurnaliştilor. Mulţi dintre noi, cei care lucrăm la stat, au o sinecură. Suntem la stat, asta e sinecură.
Mă enervează că reporterii nu ştiu să tacă, nu ştiu să asculte. Sunt de un narcisism îngrozitor.
Nici nu ştiu când au trecut 40 de ani. A fost pragul ăla din 1989, când am trecut de la o atmosferă sufocantă la o lume nouă. M-a relansat.
Am gândit radioul ca pe un ziar, în care omul să ştie că la pagina trei găseşte politică, iar la cinci altceva care îl interesează. Omul se regăseşte mai uşor aşa.
Vocea este ca o pecete pentru un jurnalist de radio, e ca un ADN. Dacă o ai, foarte bine, dacă nu, atunci îţi cauţi altceva de făcut.
Înainte de 1989, existau şcoli speciale de formare. Acum, o voce absolut banală se poate transforma într-una cu un timbru unic. Şi asta doar apăsând câteva butoane. Când am început eu, tot ce ştiam despre vocea mea era ce îmi spuneau inginerii de sunet.”

Paul Grigoriu s-a născut la 6 martie 1945 la Bacău. Absolvent al Facultăţii de Limbi romanice, clasice şi orientale – Universitatea Bucureşti (secţia franceză-spaniolă). Din 1969 lucrează la Radiodifuziunea Română, redacţia emisiunilor pentru străinătate (REPS), secţia franceză. După 1990, realizator al emisiunii “Matinal” de la Radio România Actualităţi.

Redactor-şef al Programului III (Radio România Tineret) şi – din 1992 – director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Între octombrie 1994 – septembrie 1995 este director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune. Director general adjunct (şef al canalelor naţionale) până în anul 2002, când demisionează din funcţie.

Cariera jurnalistică a lui Paul Grigoriu este marcată de prestaţiile estivale de la Radio Vacanţa – până în 1989 – şi de radioprograme precum “Noapte albastră”. Succesul de public – nemaiîntâlnit până la el – i l-a adus populara emisiune “Matinal”, al cărei iniţiator a fost după 1990.

Personalitate de prim-plan a Radiodifuziunii Române (pentru mulţi chiar o emblemă vie a acesteia), Paul Grigoriu a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc. Este autorul mai multor volume de proză şi reportaj literar. Debutul său cu Anatomia unei străzi (Casa editorială Odeon, colecţia „Inedit“ – Bucureşti, 1992) propune cititorilor o „galerie de chipuri“, de pe strada Armenească a Bacăului, acolo unde, la numărul 40, viitorul megarealizator radio şi-a petrecut, blând şi anonim, copilăria. (Scripta manent. Ghid biobibliografic al scriitorilor din Radio 1928-2004 de Titus Vîjeu – Buc., Editura Casa Radio, 2004)

Dumnezeu sa-l odihneaca!

Rador vă invită la Gaudeamus 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 noiembrie 2014, 10:26

Agenţia de presă Rador a Radio România vă invită la unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: Târgul Gaudeamus.

– Vineri, 21 noiembrie, ora 18:00, la Standul Radio România, ceremonia de decernare a premiilor Rador pentru concursul online De ce am ales să fiu bun? Premiile îi răsplătesc pe cei mai inspiraţi dintre cititorii noului nostru site, www.rador.ro;

– Sâmbătă, 22 noiembrie, ora 11:00 , la Standul Radio România, prezentare cu tema Agenţiile de presă şi provocările Internetului. Vor fi abordaţi şi explicaţi termeni jurnalistici foarte utilizaţi în prezent, pornind de la Dicţionarul enciclopedic de comunicare şi termeni asociaţi, Editura C.H. Beck, 2014. La eveniment participă coordonatorul dicţionarului, Marian Petcu, conferenţiar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea Bucureşti, Viorica Păuş, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Comunicare, Universitatea Bucureşti, Carmen Ionescu, manager Agenţia de Presă Rador-Radio România, şi câţiva dintre coautorii acestei lucrări colective, prima de acest tip în România.

Vă aşteptăm!

Străinii interesaţi de ţara noastră iau lecţii despre România de la specialişti

Publicat de Stefania Grigore, 22 iulie 2014, 07:49

La Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti au inceput de ieri cursurile de vară.
La programul de pregătire vor lua parte câteva zeci de cursanţi străini din Europa, dar si din Coreea şi Japonia, interesaţi de limba si civilizaţia României.
Aceasta este cea mai veche iniţiativă a universităţii de a promova cultura ţării noastre.
Cursanţii vor merge în excursii şi vor vizita muzeele bucureştene.
La finalul stagiului tinerii vor crea propria lor seară, în care vor povesti ce au învatat.