Ştefan Bănică, Emilia Popescu, Pavel Bartoş, Demeter Andras la lansarea Aplauze pentru poet 2022

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 septembrie 2022, 12:24

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional şi poate fi accesat online la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.

Actorii prezenţi în seria 2022 a proiectului Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet sunt Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Emilia Popescu, Florin Piersic, George Mihăiţă, Alexandru Repan, Marius Manole, Ştefan Bănică, Demeter András, Pavel Bartoş.

Oltea Serban Parau

Gilda Lazar

Ovidiu Miculescu

Demeter Andras

Pavel Bartos

Emilia Popescu

Stefan Banica

Aplauze pentru poet 2022

Producţie a Asociaţiei culturale The Culture Club, în parteneriat cu Pro Contemporania, cu sprijinul JTI, proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv, filmările anului 2022 desfășurându-se la sălile ArCuB şi CreART, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj și Attila Vizauer – regia artistică.

„Asemeni lunii, poezia nu face reclamă la nimic. Iar dacă Galileo ar fi spus că “pământul se învârte” în versuri probabil că Inchiziția l-ar fi lăsat în pace. Tarantino spunea cândva că “nu se poate scrie poezie pe computer”… Posibil. Noi am încercat să spunem poezie prin computer, telefon, tabletă…, în on-line. Am început acest proiect în pandemie, atunci când online-ul era aproape singurul mod de comunicare fără limite sau limitări. Și lumea a ascultat poezie pe computer. Am încercat, atât cat ne-am priceput, să aducem magia cuvintelor în fața dumneavoastră și evitând cearta cu ceilalți am evitat retorica; am preferat să ne certăm cu noi înșine și să dăm la iveală poezia. Acest proiect nu ar fi fost posibil fără acești mari actori ai României care au avut bunăvoința, gentilețea și bucuria de a rosti versuri. Eu nu cred că există actori mari care să nu poată să spună poezie. Mă înclin în fața lor, le mulțumesc de o mie de ori și îi asigur că au contribuit esențial la un fapt de cultură românească autentic, necesar și absolut excepțional. Asta si pentru că, știința este pentru cei care învață…poezia este pentru cei ce știu. Iar așa cum poeții sunt mari dacă au cititori mari, vă Invit să pierdeți sau mai bine zis să câștigați ceva timp văzând și ascultând poezie românească”, a declarat Ovidiu Miculescu, producător general al proiectului, în cadrul evenimentului de lansare a noului modul.

„Toţi cei care ne-am implicat în proiectul Aplauze pentru poet jucăm un rol mai puțin obișnuit pentru fiecare dintre noi. Actorii sunt cei care slujesc poetul în acest proiect şi nu invers. Există o generație, a celor născuți după 2000, pentru care dacă ceva nu e prezentat în format video, atunci nu există. Vom continua și în 2023. Proiectul se dezvoltă foarte mult și în alte limbi, pentru că am avut încă de la început în minte să deschidem poezia românească și către alte culturi. Toți actorii care au participat până acum sunt actori minunați, remarcabili. Avem în continuare nume mari pe care să le invităm pe viitor în proiect”, a adăugat Oltea Şerban-Pârâu, producător executiv.

„Rostirea este o dimensiune extraordinară a poeziei. În această perioadă de propagandă prozaică, avem senzația că poezia a dispărut. Nu se mai citește, nu se mai ascultă poezie. Învățarea este un proces foarte dificil în zilele noastre. În perioada pandemiei, am „văzut” o idee, aceea de a ne reîntoarce la poezie și de a o restitui și nouă, dar și noii generații, care intră des în online. Este o sinergie între vechi și nou. Proiectul e simplu și generos, de aceea am decis să îl susținem. Ne-am dori să devină, ca și alte proiecte sprijinite de JTI, un reper cultural care să continue peste ani. Multe poezii sunt rostite de mai multe ori, pentru că fiecare actor aduce propriul mod de interpretare. Creația actoricească poate aduce sensuri noi celor inițiale.”, a precizat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

„Aceste poezii au fost redate într-un mod care mi-a produs o mare bucurie. Sunt situații în viață din care nu trebuie să lipsești, ceea ce spune multe despre valoarea lor, iar a spune Eminescu în limba maghiară este important. M-am hotărât să-mi revizuiesc cunoștințele de limba franceză, limba engleză. Pentru oricine care va fi solicitat în acest proiect, va fi o bucurie sa se implice si cred ca nu va exista vreun actor care sa refuze”, a spus actorul Demeter Andras.

„Este o șansă, o foarte mare bucurie să mai poți spune poezie în ziua de azi. Eu mă apropii de poezie cu timiditate. Este o bucurie să rostești poezie în limba franceză. Vreau să fac parte și din edițiile viitoare. E o rupere din context, în timpurile ciudate pe care le trăim”, a declarat actrița Emilia Popescu.

„M-am bucurat foarte mult de acest proiect, ca un copil. Poezia face parte din viața oricărui actor. Odată ce ai dat la Institutul de Teatru, trebuie să reciți. Unde sunt recitalurile lui Ion Caramitru, Johnny Răducanu, Adrian Pintea? Îmi lipsesc. De foarte mulți ani am în minte să realizez un recital de muzică și poezie. Acest proiect, Aplauze pentru poet, mi-a sporit foamea să fac ce mi-am propus. Fiecare actor își impune amprenta recitând o poezie. Este important că suntem aici mai multe generații. Generația actuală este deșteaptă, dar are nevoie de îndrumare. Nu am spus niciodată o poezie unei camere, dar a fost o experiență plăcută. Voi participa în acest proiect și pe viitor.”, a spus actorul Ștefan Bănică.

„Sunt momente, așa cum a spus și antevorbitorul meu, proiecte, din care e musai să faci parte. Nu sunt un mare recitator. Ultima dată am recitat în facultate, o poezie de Tudor Arghezi. M-a onorat această invitație, a fost un exercițiu, am avut foarte multe emoții.”, a spus actorul Pavel Bartoș.

Actrițele Maia Morgenstern și Medeea Marinescu au transmis participanților mesaje video.

„Aplauze pentru poet înseamnă poezie. Aplauze pentru poet înseamnă un proiect excepțional. Sunt bucuroasă, sunt mândră să fi fost invitată să iau parte la acest proiect alături de actori, actori din diferite generații. Aplauze pentru proiect e un act cultural. E un act de restituire. Merită! Merită să ne apropiem de poezie, să nu uităm să spunem poezie. Poezia e aici. Poezia e românească: poezie clasică, poezie modernă, în interpretări excepționale. Suntem actori și spunem poezie. Sperăm să vă reîndrăgostiți de acest gen, pe nedrept poate uitat, lăsat în urmă: poezia! Aplauze pentru poet este o punte peste generații. Va așteptăm! Pe această platformă puteți găsi interpretări excepționale, puteți găsi poezia.”, a transmis actrița Maia Morgenstern în mesajul video.

„Aplauze pentru poet mi se pare un proiect necesar. Și acum nu vorbește doar mama a doi băieți care acum fac cunoștință cu poezia, ci vorbește un om care a descoperit-o acum mulți ani și care s-a bucurat și a fost modelat de poezia citită sau ascultată. Un proiect în care sunt readuși la lumină poeți clasici, poezie clasică, mai mult sau mai puțin cunoscută și poezie contemporană, așa cum e și cazul meu în acest proiect. Recit din poeziile a doi imenși poeți: Nina Cassian și Emil Brumaru, pe care am avut și ocazia să îl cunosc personal. Este un proiect care adună actori pe care i-ați văzut în filme, în teatru, pe care puteți să-i descoperiți acum spunând poezie: o poezie importantă. Aplauze pentru poet este important și din perspectiva unei societăți care are nevoie de cultură. Are nevoie să își educe generațiile mai tinere, făcându-le cunoștință cu această lume mirifică a poeziei”, a transmis la rândul său actrița Medeea Marinescu.

Seria anului 2022 a proiectului Aplauze pentru poet se compune dintr-o serie de recitaluri actoricești video, care punctează repere poetice din cultura română. În acest an, apar pe portalul menționat pagini dedicate poeţilor Miron Radu Paraschivescu, recită Ştefan Bănică, Nina Cassian – poezii în lectura Medeei Marinescu, Benjamin Fondane şi Paul Celan, versuri în interpretarea Maiei Morgenstern, Emil Brumaru, în versiuni foarte diferite, semnate de Medeea Marinescu şi Marius Manole, Gellu Naum, tălmăcit de Marius Manole sau Traian Demetrescu, revelat de Pavel Bartoş. Printre noile apariţii, o poziţie specială e ocupată de recitalul lui Florin Piersic, care aduce completări paginilor existente, cu poezii de Coşbuc şi Minulescu, dar deschide și pagini noi, cu versuri de Adrian Păunescu, Leonida Lari, Costache Ioanid, Dominic Stanca. De noi abordări interpretative, adăugând şi alte poezii din volumele acestora, se bucură lirica lui Ion Minulescu, George Topârceanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Marin Sorescu sau Mihai Eminescu. Alte elemente de noutate sunt momentele de poezie românească tradusă în limba franceză – interpretează Emilia Popescu – sau în limba maghiară – recită Demeter András. Alături de versiunile în engleză existente deja pe portal, acestea lărgesc deschiderea internaţională a proiectului. Recitalurile, filmate pe parcursul anilor 2021 și 2022, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a fiecărui poet și ilustrate cu fotografii de arhivă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.

Amintim că, la filmările din 2021, au participat inițial actorii Ion Caramitru, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu, iar într-o a doua etapă Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Rodica Mandache, Mihai Mălaimare, Constantin Chiriac, Cristian Şofron, o parte dintre poezii fiind prezentate şi în limba engleză, în lectura lui Michael Pennington şi Anamaria Marinca.

Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, potențând poezia prin arta actorului, rostire, imagine. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet va fi continuat şi cu alte nume mari, propunându-și să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză și franceză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.

Producător The Culture Club

Cu sprijinul JTI

Partener principal Pro Contemporania

Parteneri culturali: Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Institutul Cultural Român, Teatrul Naţional Bucureşti.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura

aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro

ahandforthepoet.thecultureclub.ro

Acord între patru universități pentru creșterea numărului de locuri destinate viitorilor asistenți sociali!

Publicat de Andra Radu, 26 mai 2021, 16:46

Colegiul Național al Asistenților Sociali (CNASR), UNICEF în România, Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași și Universitatea de Vest din Timișoara au semnat vineri, 21 mai, un acord pentru dezvoltarea și promovarea unui cadru de politică publică care vizează creșterea numărului de asistenți sociali cu precădere în zonele rurale, împreună cu facilitarea accesului la învățământul superior pentru persoanele având atribuții de asistență socială deja active în domeniu.

Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100, iar 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu.

Semnatarii își propun ca, până în 2030, furnizarea serviciilor sociale complexe să fie realizată numai de către asistenți sociali, așa cum sunt definiți în Legea 466/2004, pentru asigurarea calității corespunzătoare a acestor servicii.

Prin protocolul semnat vineri, începând cu acest an, vor fi introduse etapizat programe specifice pentru consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel local. Un exemplu este cel al programelor care vizează creșterea numărului de locuri pentru învățământul la distanță astfel încât să se ajungă la cel puțin 500 locuri la nivel național.

Un alt obiectiv al acordului se referă la colaborarea pentru dezvoltarea competențelor și  a capacităților pentru cercetare, pregătire și supervizarea pentru profesiile forței de muncă din serviciile sociale, incluzând promovarea Codului privind practica asistentului social.

• În România, există un deficit de angajați în sistemul de asistență socială și disparități semnificative între numărul de angajați din mediul rural și cel urban (1,27 de angajați pe localitate în rural față de 5,75 în urban).
• Aproximativ 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu.
• Din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, 2.060 (64,6%) nu au nici un furnizor de servicii sociale acreditat, iar 2.302 de UAT-uri (72,2%) nu au nici un serviciu social licențiat.
• Pentru a acoperi nevoile grupurilor vulnerabile la nivel național, ar fi necesar un număr de 8.430 servicii sociale, iar pentru acoperirea cu personal calificat a acestor servicii, ar fi nevoie de 22.644 de specialiști. Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100. În cadrul CNASR sunt înregistrați în prezent 10.235 asistenți sociali.

„Îi felicit pe semnatarii acordului și vă mulțumesc, în numele a milioane de beneficiari ai creșterii calității serviciilor sociale ca urmare a încheierii acestui parteneriat. Cei care furnizează serviciile sociale sunt profesioniștii pe care dumneavoastră îi pregătiți în universități.

Pe lângă cunoștințele teoretice, pe lângă toate informațiile pe care dumneavoastră le transmiteți, încercați să le transmiteți valorile care trebuie să-i însoțească, pentru că un om care lucrează în asistență socială trebuie să aibă vocație pentru aceasta, să înțeleagă că el este cel care, în primul rând, trebuie să dea dovadă de empatie, de omenie, de bunătate față de persoanele cu care lucrează”, a declarat Florica Cherecheș, Președinte al Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

„Experiența ultimilor ani ne arată că, la nivel local, se constată o mare lipsă a asistenților sociali. Deși prevederile legislative există, constatăm, în practică, că ele nu se aplică, că nu sunt angajați, la nivelul serviciilor publice de asistență socială, asistenți sociali, cu precădere în mediul rural.

De cele mai multe ori, asistența socială este realizată la nivel local de persoane care nu au trecut nici măcar printr-un curs de perfecționare sau specializare, nemaivorbind de curs de calificare. Salutăm această inițiativă de a identifica și implementa soluții pentru creșterea numărului de profesioniști din domeniul asistenței sociale”, a afirmat Péter János Makkai, Secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Ne dorim ca împreună, până în 2030, să clădim un sistem profesionist de asistență socială în care furnizarea serviciilor de specialitate să fie realizată de către asistenți sociali calificați, asigurând astfel calitatea serviciilor sociale acordate”, a afirmat Doru Buzducea, Președinte CNASR.

„Accentul pus pe nevoia de extindere a ofertei de învățământ la distanță îl vedem ca pe o soluție optimă – și nu de compromis – la nevoia de profesioniști pregătiți bine și în acord cu cerințele legale și nevoile beneficiarilor. Învățământul la distanță sperăm că va face mai accesibilă oferta universităților noastre studenților din mediul rural, zona cu cel mai mare deficit de asistenți sociali cu studii de specialitate”, a declarat Prof. Dr. Conțiu Tiberiu ȘOITU, decanul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

„Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la UBB Cluj-Napoca susține obiectivele declarate ale acordului de parteneriat semnat vineri: dorește consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel rural, promovează creșterea numărului de asistenți sociali în special în mediul rural și susține persoanele care activează în serviciile sociale să se califice ca asistenți sociali.

Încearcă să facă acest lucru mai ales prin programul de învățământ la distanța al facultății, care în ultimii 12 ani a avut peste 300 de licențiați în asistență socială, ce se adaugă celor din programul de învățământ la zi. Încercăm să dezvoltăm competențe și abilități folosindu-ne de specificul UBB: orientare spre tradiția de excelență și integrând noua pedagogie universitară a UBB”, a declarat Conf. univ. dr.  Paul-Teodor Hărăguș, decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai.

„Universitatea de Vest din Timișoara, prin Facultatea de Sociologie și Psihologie, se alătură acestui demers de susținere a profesiei de asistent social, fiind principalul furnizor de formare în domeniul asistenței sociale din Regiunea de Vest a României.

Un actor implicat în viața comunității, Universitatea de Vest din Timișoara intenționează să contribuie în mod activ la creșterea calității serviciilor sociale furnizate la nivel național prin adaptarea conținuturilor educaționale la cerințele societății, prin dezvoltarea de studii aplicative cu privire la nevoile sociale ale grupurilor vulnerabile și prin acțiuni de colaborare cu principalele instituții și organizații în vederea integrării profesionale a absolvenților specializării asistență socială.

Actualul context pandemic a demonstrat importanța asistenților sociali profesioniști în comunitate, prin urmare considerăm o prioritate profesionalizarea serviciilor sociale, îndeosebi pe cele din mediul rural”, a declarat Conf. univ. dr.  Irina Macsinga, Decan  Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest.

„UNICEF se alătură și sprijină eforturile de creștere a accesului și calității serviciilor sociale pentru a îmbunătăți situația copiilor din România, care s-a agravat în ultimul an, și, ca parte a recuperării naționale post COVID-19, invită partenerii să folosească criza actuală ca pe o oportunitate de a rezolva problemele structurale cu care se confruntă sistemul de asistență socială”, a afirmat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Expoziția foto-documentară și conferință cu tema „GÖBEKLİTEPE- primul sanctuar al lumii” la Constanţa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 octombrie 2019, 09:48

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța găzduieşte miercuri, 9 octombrie 2019, începând cu ora 14:00, expoziția foto-documentară și conferință cu tema „GÖBEKLİTEPE- primul sanctuar al lumii”. Conferința va fi susținută de conf.univ.dr. Silvana Rachieru de la Centrul de Studii Turce, Universitatea din București. Evenimentul este organizat şi coordonat de Seher KORUCU, directorul Institutului Cultural Turc Yunus Emre din Constanța/Yunus Emre Enstitüsü.

Göbekli Tepe  este un sanctuar Neolitic ridicat pe o creastă de munte din sud-estul Anatoliei, aflat la circa 15 km, nord-est, de orașul Șanlıurfa. Acesta este cea mai veche structură religioasă cunoscută realizată vreodată de om. Cel mai probabil, sanctuarul a fost construit de către vânători-culegători în cursul mileniului al X-lea î.Hr. Nu doar că a fost ridicat înainte ca omul săînveţeolăritul sau să cunoască scrisul sau roata, dar a fost construit înainte de practicarea agriculturii sau creşterea animalelor. Împreună cu Nevalı Çori, acest sit a revoluționat statutul Neoliticului Euroasiatic.
Stâlpii de susţinere, de aproximativ 5 – 7 metri înălţime, 3 metri lăţimeşi cu o greutate de circa 5 de tone, în formă de T, sunt dispuţi circular. Coloanele sunt decorate cu animale, în basorelief, lei, reptile, crocodili, vulpi, păsări, insecte şi păianjeni, care ne spun câte ceva despre animalele din acea perioadă şispaţiu geografic.

            Göbeklitepe este rezultatul celei mai importante descoperiri din istoria arheologiei. Göbeklitepe a fost identificat pentru prima dată în 1963 în timpul cercetărilor de teren făcute de către Prof. Dr. Halet Çambel și Prof. Dr. Robert John Braidwood, în cadrul unui proiect comun de cercetări preistorice în Anatolia de Sud-Est al Universităților Istanbul și Chicago. Șantierul arheologic de la Göbeklitepe a fost deschis trei decenii mai târziu, în 1995, de către prof.dr. Klaus Schmidt, sub administrarea directorului Muzeului de la Sanliurfa, Adnan Mısır și a directorului Institutului German de Arheologie de la Istanbul, Harald Hauptmann. Săpăturile au scos la iveală structuri monumentale, stâlpi de piatră sculptați și alte elemente extrem de importante care au modificat modul de percepție a istoriei.

După ani de cercetări arheologice detaliate, Göbeklitepe a oferit rezultate științifice solide care au permis reinterpretarea și reevaluarea revoluției neolitice și a condițiilor care au pregatit-o. La acest moment se consider că cea mai timpurie utilizare a locului datează de faza A a neoliticului pre-ceramic, 9600-7300 a.Chr., adică aproximativ cu 11600 de ani în urmă. Folosirea Göbeklitepe ca centru spiritual a continuat până în jur de 8000 a.Chr. când a fost abandonat și nereutilizat pentru alte scopuri. Toată această arhitectură monumental scoasă la suprafață de către cercetările arheologice a făcut din Göbeklitepe un loc unic și special. În acest context, s-a decis în registrarea sitului de la Göbeklitepe pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO încadrul celui de-al 42-lea Comitet al Patrimoniului Mondial din 2018.

            Göbeklitepe, primul sanctuar construit înainte de viața urbană, apare ca una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din ultimii ani privitoare la comunitățile umane de vânători-culegători, care erau încă departe de momentul de sedentarizare și practicarea agriculturii.

Sanctuarul, pentru care nu a fost găsit încă un răspuns despre cum a fost construit acum 12000 de ani, este impresionant și prin faptul că a fost construit cu 6600 de ani înainte de Stonehenge și de piramidele egiptene.

Ghiulşen I. Ismail

Radio România Constanţa

”Universitaria” pentru dezvoltarea învăţământului superior!

Publicat de adinaiftime, 6 noiembrie 2017, 20:00

Întruniți la Universitatea de Vest din Timișoara în acest sfârșit de săptămână, reprezentații universităților Consorțiului „Universitaria”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București, și-au reafirmat disponibilitatea de a se implica în identificarea soluțiilor pentru continuarea dezvoltării învățământului superior din România.

În cadrul întâlnirii, a fost adusă în discuție finanțarea universităților, cerându-se explicit creșterea finanțării instituționale pentru anul 2018 cu sumele necesare acoperirii majorărilor salariale prevăzute în Legea 153/2017, inclusiv a diferențelor rezultate în urma introducerii indemnizației pentru deținerea titlului științific de doctor, precum și alocarea de fonduri din bugetul MEN pentru plata sumelor datorate salariaților în baza sentințelor judecătorești și a legii nr. 85/2016. De asemenea, s-a solicitat o recalculare a alocărilor pe student echivalent unitar astfel încât să reflecte creșterile salariale din ultima perioadă.

În plus, reprezentanții Consorțiului susțin distribuirea a 1% din finanțarea de bază a universităților pentru cercetarea universitară, pe criterii competitive. Având în vedere contribuția universităților membre ale Consorțiului la producția științifică a României, aceștia solicită implicarea reprezentanților Consorțiului în elaborarea metodologiei de finanțare.

De asemenea, conducerile celor cinci universități consideră că orice discuție referitoare la o nouă lege a educației nu poate fi legitimă fără implicarea reprezentanților universităților membre ale Consorțiului – universitățile românești clasate pe primele poziții în ierarhizările internaționale. Acestea își manifestă interesul și angajamentul pentru participarea la elaborarea legii educației, de la stadiu de idee până la detalii legate de normele metodologice de aplicare.

Reprezentanții Consorțiului se declară îngrijorați de ce se întâmplă cu finanțarea competitivă a cercetării în România. Aceștia constată unele incidente nefericite în derularea ultimelor competiții: criterii de evaluare interpretabile, renunțarea la evaluatorii internaționali, precum și alte insuficiențe procedurale. Mai mult decât atât, universitățile membre ale Consorțiului solicită publicarea datelor în baza cărora Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior propune finanțarea suplimentară și cea de bază, pentru a elimina orice supoziție de manipulare sau falsă raportare.

Universitatea din Bucureşti asigură cazare gratuită în căminele proprii candidaţilor la admiterea din această vară

Publicat de adinaiftime, 18 iunie 2017, 09:00

Universitatea din Bucureşti va asigura cazare gratuită în căminele proprii în limita locurilor disponibile, pentru cel mult trei nopţi, candidaţilor la admiterea din această vară.

Cazarea se va realiza la Administraţia căminelor, în baza legitimaţiei de concurs şi a actului de identitate. Înscrierile la facultăţile Universităţii din Bucureşti au loc în perioada 6-25 iulie, iar data limită de afişare a rezultatelor  este 29 iulie. În acest an, candidaţii la admitere se pot înscrie la secretariatele facultăţilor din Universitatea Bucureşti. Candidaţii Facultăţii de Ştiinţe Politice se bucură şi de posibilitatea de a se înscrie online.

Protest anti-moschee în București !

Publicat de Mihaela Costache, 21 iulie 2015, 09:10

Cateva zeci de persoane au protestat luni seara la Universitate, in semn de nemulţumire fata de construirea unei moschei la Bucureşti!
Unii spun ca bugetul României nu permite o asemenea construcţie, iar altii ca s-ar ajunge la pierderea identităţii naţionale.
Protestatarii, mai mult tineri, au fluturat steaguri naţionale şi au purtat pancarte cu diferite mesaje.
Printre manifestanţi s-au numărat şi mai mulţi membri ai organizaţiei Noua Dreaptă, care au cerut Primăriei Capitalei să nu elibereze avizele necesare şi să nu emită autorizaţia de construire pentru moschee.
Executivul a decis să ofere statului turc un teren langa Romexpo, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa.

În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară sunt localizaţi în Dobrogea.