La Festivalul Internaţional de Modă Transilvania Fashion, care va avea loc la Cluj-Napoca, în perioada 17-19 septembrie, vor participa designeri, branduri, case de modă, universităţi, modele, hairstylişti, make-up artişti, fotografi din România şi din alte 13 ţări.
„Va fi un festival internaţional de modă, care va dura trei zile şi la care vor participa peste zece ţări deja confirmate şi mai aşteptăm încă 3-4 confirmări. Pentru prima dată, toate universităţile de artă din România vor fi prezente, plus Universitatea de Artă din Chişinău.
Va fi un buchet de designeri foarte interesant din ţară, universităţile, designeri consacraţi din România, invitaţi din străinătate. Sperăm să facem un festival care să rămână în memoria clujenilor”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Festivalului Transilvania Fashion, dr. Matei Miko.
„Locul de desfăşurare al evenimentului este Esplanada Centrului de Cultură Urbană din Parcul Central din Cluj-Napoca, care se va transforma datorită unei logistici impresionante de catwalk, sunet, lumină şi ecrane LED, într-un superb amfiteatru în aer liber, străjuit de impunătoarea clădire a Cazinoului şi de istorica Fântână Arteziană amenajate în 1897, inspirate de clădirile celebrului Palat Sanssouci de la Potsdam”, arată organizatorii.
Universităţile din Marea Britanie fac parteneriat cu instituţiile educaţionale din România pentru deschiderea unor facultăţi noi în ţară.
Bucharest International School of Management (BISM, fostul MSM – Maastricht School of Management) colaborează cu Abertay University din Marea Britanie pentru lansarea pe piaţa din România, începând cu luna septembrie, a trei programe de licenţă cu model şi acreditare britanică, se arată într-un comunicat al BISM transmis.
Printre beneficiile pe care le oferă o facultate creată în parteneriat cu o universitate internaţională se numără programa de studii similară cu cea oferită de Abertay University, ceea ce înseamnă că studenţii BISM vor studia ca în UK, dar în România, ceea ce le permite să aibă costuri de trai şi şcolarizare mai mici cu peste 50%.
De asemenea, profesorii sunt cadre academice internaţionale şi profesionişti din top management recunoscuţi în România, iar diploma de licenţă este emisă direct de universitatea internaţională parteneră.
După trei ani de studiu, studenţii BISM obţin o diploma acreditată internaţional.
Un alt beneficiu este reprezentat de accesul la o reţea de peste 400 de profesionişti din diferite arii de activitate în anii de studiu, ducând la acces direct cu potenţiali angajatori şi investitori din timpul facultăţii, iar taxele de şcolarizare sunt semnificativ reduse faţă de acelaşi program de studiu urmat în Marea Britanie.
După BREXIT, studenţii din UE încep să aibă o serie de limitări dacă aleg această destinaţie de studiu: taxele de şcolarizare au crescut semnificativ (de la 9.000 lire/an la 12.000 lire/an), împrumutul guvernamental nu mai este disponibil, iar plafonul de burse a scăzut.
„Pe piaţa educaţională locală apare nevoia acută de a oferi tinerilor programe de studii la standarde internaţionale, adaptate la nevoile pieţei locale, iar instituţiile educaţionale din ţară fac paşi solizi în a identifica oportunităţile pe care le pot pune la dispoziţia elevilor şi studenţilor români. Pe de altă parte, universităţile britanice încep să caute soluţii pentru a gestiona criza cauzată de BREXIT. Astfel, asocierea instituţiilor educaţionale româneşti cu cele internaţionale începe să ia avânt. În ultimii 5 ani, au fost deschise în România peste cinci programe de licenţă cu model internaţional”, precizează BISM.
Colegiul Național al Asistenților Sociali (CNASR), UNICEF în România, Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași și Universitatea de Vest din Timișoara au semnat vineri, 21 mai, un acord pentru dezvoltarea și promovarea unui cadru de politică publică care vizează creșterea numărului de asistenți sociali cu precădere în zonele rurale, împreună cu facilitarea accesului la învățământul superior pentru persoanele având atribuții de asistență socială deja active în domeniu.
Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100, iar 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu.
Semnatarii își propun ca, până în 2030, furnizarea serviciilor sociale complexe să fie realizată numai de către asistenți sociali, așa cum sunt definiți în Legea 466/2004, pentru asigurarea calității corespunzătoare a acestor servicii.
Prin protocolul semnat vineri, începând cu acest an, vor fi introduse etapizat programe specifice pentru consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel local. Un exemplu este cel al programelor care vizează creșterea numărului de locuri pentru învățământul la distanță astfel încât să se ajungă la cel puțin 500 locuri la nivel național.
Un alt obiectiv al acordului se referă la colaborarea pentru dezvoltarea competențelor și a capacităților pentru cercetare, pregătire și supervizarea pentru profesiile forței de muncă din serviciile sociale, incluzând promovarea Codului privind practica asistentului social.
În România, există un deficit de angajați în sistemul de asistență socială și disparități semnificative între numărul de angajați din mediul rural și cel urban (1,27 de angajați pe localitate în rural față de 5,75 în urban).
Aproximativ 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu.
Din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, 2.060 (64,6%) nu au nici un furnizor de servicii sociale acreditat, iar 2.302 de UAT-uri (72,2%) nu au nici un serviciu social licențiat.
Pentru a acoperi nevoile grupurilor vulnerabile la nivel național, ar fi necesar un număr de 8.430 servicii sociale, iar pentru acoperirea cu personal calificat a acestor servicii, ar fi nevoie de 22.644 de specialiști. Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100. În cadrul CNASR sunt înregistrați în prezent 10.235 asistenți sociali.
„Îi felicit pe semnatarii acordului și vă mulțumesc, în numele a milioane de beneficiari ai creșterii calității serviciilor sociale ca urmare a încheierii acestui parteneriat. Cei care furnizează serviciile sociale sunt profesioniștii pe care dumneavoastră îi pregătiți în universități.
Pe lângă cunoștințele teoretice, pe lângă toate informațiile pe care dumneavoastră le transmiteți, încercați să le transmiteți valorile care trebuie să-i însoțească, pentru că un om care lucrează în asistență socială trebuie să aibă vocație pentru aceasta, să înțeleagă că el este cel care, în primul rând, trebuie să dea dovadă de empatie, de omenie, de bunătate față de persoanele cu care lucrează”, a declarat Florica Cherecheș, Președinte al Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.
„Experiența ultimilor ani ne arată că, la nivel local, se constată o mare lipsă a asistenților sociali. Deși prevederile legislative există, constatăm, în practică, că ele nu se aplică, că nu sunt angajați, la nivelul serviciilor publice de asistență socială, asistenți sociali, cu precădere în mediul rural.
De cele mai multe ori, asistența socială este realizată la nivel local de persoane care nu au trecut nici măcar printr-un curs de perfecționare sau specializare, nemaivorbind de curs de calificare. Salutăm această inițiativă de a identifica și implementa soluții pentru creșterea numărului de profesioniști din domeniul asistenței sociale”, a afirmat Péter János Makkai, Secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
„Ne dorim ca împreună, până în 2030, să clădim un sistem profesionist de asistență socială în care furnizarea serviciilor de specialitate să fie realizată de către asistenți sociali calificați, asigurând astfel calitatea serviciilor sociale acordate”, a afirmat Doru Buzducea, Președinte CNASR.
„Accentul pus pe nevoia de extindere a ofertei de învățământ la distanță îl vedem ca pe o soluție optimă – și nu de compromis – la nevoia de profesioniști pregătiți bine și în acord cu cerințele legale și nevoile beneficiarilor. Învățământul la distanță sperăm că va face mai accesibilă oferta universităților noastre studenților din mediul rural, zona cu cel mai mare deficit de asistenți sociali cu studii de specialitate”, a declarat Prof. Dr. Conțiu Tiberiu ȘOITU, decanul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
„Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la UBB Cluj-Napoca susține obiectivele declarate ale acordului de parteneriat semnat vineri: dorește consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel rural, promovează creșterea numărului de asistenți sociali în special în mediul rural și susține persoanele care activează în serviciile sociale să se califice ca asistenți sociali.
Încearcă să facă acest lucru mai ales prin programul de învățământ la distanța al facultății, care în ultimii 12 ani a avut peste 300 de licențiați în asistență socială, ce se adaugă celor din programul de învățământ la zi. Încercăm să dezvoltăm competențe și abilități folosindu-ne de specificul UBB: orientare spre tradiția de excelență și integrând noua pedagogie universitară a UBB”, a declarat Conf. univ. dr. Paul-Teodor Hărăguș, decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai.
„Universitatea de Vest din Timișoara, prin Facultatea de Sociologie și Psihologie, se alătură acestui demers de susținere a profesiei de asistent social, fiind principalul furnizor de formare în domeniul asistenței sociale din Regiunea de Vest a României.
Un actor implicat în viața comunității, Universitatea de Vest din Timișoara intenționează să contribuie în mod activ la creșterea calității serviciilor sociale furnizate la nivel național prin adaptarea conținuturilor educaționale la cerințele societății, prin dezvoltarea de studii aplicative cu privire la nevoile sociale ale grupurilor vulnerabile și prin acțiuni de colaborare cu principalele instituții și organizații în vederea integrării profesionale a absolvenților specializării asistență socială.
Actualul context pandemic a demonstrat importanța asistenților sociali profesioniști în comunitate, prin urmare considerăm o prioritate profesionalizarea serviciilor sociale, îndeosebi pe cele din mediul rural”, a declarat Conf. univ. dr. Irina Macsinga, Decan Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest.
„UNICEF se alătură și sprijină eforturile de creștere a accesului și calității serviciilor sociale pentru a îmbunătăți situația copiilor din România, care s-a agravat în ultimul an, și, ca parte a recuperării naționale post COVID-19, invită partenerii să folosească criza actuală ca pe o oportunitate de a rezolva problemele structurale cu care se confruntă sistemul de asistență socială”, a afirmat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca se află pe primul loc printre universităţile din România şi pe locul 834 în lume în clasamentul internaţional Webometrics.
„UBB ocupă şi în acest an prima poziţie în ţară şi poziţia 834 la nivel internaţional între cele peste 11.900 de universităţi (din aproximativ 30.000 analizate) incluse în rankingul internaţional al universităţilor Webometrics”, se arată în comunicatul UBB.
Clasamentul Webometrics are trei criterii academice:
impactul academic online, măsurat prin conectările altor instituţii la prezenţa academică online a universităţii (50% – Visibility/Impact);
citările contribuţiilor ştiinţifice ale membrilor comunităţii în sistemul GoogleScholar (10% – Top cited researchers);
excelenţa academică prin cele mai citate 10% dintre lucrările indexate Scopus, în 26 de domenii ale ştiinţei (40% – Top cited papers).
„Performanţa UBB în Webometrics în 2021 era predictibilă, deoarece UBB, ca o universitate cu performanţă academică şi prezenţă puternică în spaţiul public (inclusiv online), ocupă prima poziţia din ţară în Webometrics de mai mulţi ani de zile.
Ţin însă să punctez că performanţa la Top cited researchers în acest ranking este congruentă cu o altă analiză recentă (decembrie 2020), care arată că UBB este o universitate clujeană/românească care joacă global, având membri care, prin activitatea ştiinţifică creativ/inovativă, au un impact determinant în ştiinţa internaţională la nivel global, stabilind paradigme în domeniu. (…)
Aceste lucruri sunt cu atât mai spectaculoase cu cât universităţile româneşti nu beneficiază (încă) de susţinere prin finanţare de bază pentru activitatea de cercetare ştiinţifică. Mă bucur să fac parte din această comunitate academică şi sunt onorat să o servesc ca rector!”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Universitatea ”Petru Maior” coordonează proiectul Erasmus+ , care are o durată de implementare de trei ani, între 2017-2020, și un buget de peste 700.000 euro.
Va fi realizat un parteneriat între 15 universități din opt țări participante din Europa și Africa: România, Marea Britanie, Italia, Polonia, Bulgaria, Kenya, Uganda și Tanzania.
În cadrul proiectului se va face schimb de experiență iar universitățile se vor implica și în dotarea instituțiilor partenere, spune managerul proiectului, prof. Liviu Moldovan.
Se vor desfășura mai multe reuniuni de instruire a partenerilor africani. Aici va fi o curriculă de instruire, care va fi elaborată de partenerii europeni, în ceea ce privește antreprenorialul și această dezvoltare, inovație, incluzivă. Se va dezvolta o resursă electronică, un website unde ei pot să desfășoare instruiri, chiar și online. Apoi vor avea loc o serie de dotări, universitățile partenere vor achiziționa echipamente și vor face anumite dotări materiale, iar în final se vor desfășura o serie de evenimente de diseminare, conferințe organizate în cele trei țări partenere din Africa .”
Prima întâlnire din cadrul proiectului va avea loc în luna februarie, într-o universitate parteneră din Africa.
Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.
Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.
Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.
Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?
Obstacole pentru studenţii de la „periferie”
Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.
Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.
În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.
Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.
Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).
Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.
Oportunitate ratată?
Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.
Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.
Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.
Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.
Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.
Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.
Rolul relaţiilor bilaterale
Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.
Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.
Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.
Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).
În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).
Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.
De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.
Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.
Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.
Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.
Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.
Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.
Câţi tineri din România nu au visat să studieze la universităţi de renume mondial, dar s-au lăsat descurajaţi fie de complexitatea procesului de admitere, fie de situaţia financiară precară? În emisiunea de astăzi, brăileanul Stoica Cristinel Popa ne descrie principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii universitare sau post-universitare la universităţi din Statele Unite ale Americii şi Europa de Vest.
Stoica Cristinel Popa este politolog, activist ONG şi preşedintele Asociaţiei Euroteens din Brăila. A fost bursier și este absolvent a trei universități americane: Stanford University (B.A.), Harvard University (M.P.P.) și University of Texas în Austin (M.A.), unde a fost şi asistent universitar. Are 29 de ani și, după opt ani de studii în Statele Unite ale Americii, s-a întors în 2015 în România pentru a forma generațiile tinere, prin intermediul mediului academic şi al sectorului ONG. Cu burse şi alte finanţări, a urmat programe internaţionale de instruire, cercetare şi voluntariat, în 26 de ţări, pe cinci continente: Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud.
Vorbeşte fluent două limbi străine și a publicat trei cărţi academice. Bursele sale, obţinute pe parcursul carierei, însumează peste jumătate de milion de dolari. Printre distincţiile pe care le-a primit se numără absolvirea „cu onoruri“ a licenţei la Stanford University, alegerea ca „cel mai probabil să fie un viitor preşedinte al ţării sale“ de către colegii de la Harvard University şi „Premiul de Excelenţă pentru Studenţii Angajaţi“, oferit de către Departamentul de Resurse Umane de la University of Texas. Astăzi este asistent doctorand la Universitatea „Dunărea de Jos“, din Galați, unde predă seminarii în diverse științe sociale și își face doctoratul în istorie.
Cristi ne-a explicat care sunt principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii la universităţi de prestigiu din lume. Dacă sunteţi interesaţi de povestea invitatului nostru, dar si sa aflaţi informaţii utile pentru obţinerea unor burse de studii, ascultaţi această ediţie a emisiunii România de nota 10, difuzată on-air, în acest weekend, pe posturile Reţelei Studiourilor Regionale!
Joi, 12 octombrie, la Palas Congress Hall Iaşi va avea loc editia 21 RIUF – The Romanian Internaţional University Fair, eveniment la care vor participa peste 50 de universităţi şi instituţii educaţionale din 9 ţări.
În această toamnă un număr record de peste 50 de universităţi şi instituţii educaţionale ajung în Iaşi să interacţioneze cu elevii şi studenţii din zona Moldovei. Aceştia pun la dispoziţia celor interesaţi de programe de licenţă, masterat şi doctorat informaţii despre peste 4.500 de programe de studiu.
Peste 25% dintre universităţile din Marea Britanie prezente la RIUF- The Romanian International University Fair.
Pe 12 octombrie, la RIUF Iaşi vor fi prezente 24 dintre universitățile de stat din Marea Britanie, printre care se află și cele clasate în top 100 instituții de învățământ superior din lume:
• University of Essex – locul 6 în UK și 22 la nivel mondial;
• University of Birmingham – locul 26 în Europa şi 86 mondial;
• Northumbria University – locul 21 la nivel mondial.
Universităţi de top olandeze ajung la Iaşi.
Pe lângă universitățile din UK, în această toamnă la cel mai mare târg international de universităţi vor mai fi prezente 4 universități de top din Olanda:
• Tilburg University – cea mai bună universitate din Europa în domeniul economiei;
• University of Twente – una dintre cele mai tinere universități de cercetare din Olanda;
• Radboud University – una dintre cele mai bune școli de business din Olanda;
• University of Groningen, Faculty of Law – una dintre cele mai bune facultăți de drept din Olanda.
Consiliere educaţională şi orientare în carieră gratuită în cadrul evenimentului
Pe langa gama variată de universități prezente, la RIUF poți interacționa cu organizațiile orientate către programele de dezvoltare personală, profesională și orientare în carieră sau care oferă cursuri de limbi străine. Astfel, pe lângă consilierea educațională, Târgul Internațional de Universități oferă tinerilor români o experiență completă și o imagine de ansamblu asupra parcursului lor profesional.
În plus, prin înscrierea online la eveniment, vizitatorii beneficiază și de o ofertă de studiu personalizată în funcție de domeniile de interes.
Înscrierile la RIUF se pot face pe www.riuf.ro, cel mai mare târg internaţional de universităţi având loc pe 12 octombrie la Palas Congress Hall Iaşi, acolo unde vizitatorii vor putea afla mai multe despre programele de studiu dorite din ţară sau din străinătate.
Ediția de toamnă RIUF a avut loc și la București, pe 7-8 octombrie, la Sala Palatului, unde s-a bucurat de peste 8700 de vizitatori, următorul oraș pe lista RIUF fiind Timişoara, pe 10 octombrie, la CRAFT- Centrul Regional de Afaceri Timişoara.
Despre Grupul Educativa
EDUCATIVA este un grup de organizații non-guvernamentale și companii ce dezvoltă produse și servicii educaționale care ajută tinerii români în identificarea și fructificarea oportunităților de dezvoltare personală. Printre programele EDUCATIVA se numără serviciile de consiliere educațională EDMUNDO, UNIVERSALIO și EDMERICA, serviciul de recrutare Reviro și platforma centralizată de înscriere la universități din România, AdmitereOnline.ro. (Radio Iaşi/ FOTO educativa.ro)
Prima Conferință Națională a Instituțiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat
Publicat de adinaiftime,
20 septembrie 2017, 11:00
IOSUD-Universitatea din Craiova organizează, în perioada 21 – 22 septembrie 2017, prima Conferință Națională a Instituțiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat.
Deschiderea oficială a conferinței va avea loc joi, 21 septembrie, ora 9.30, la Centrul de Restaurare, Conservare, Patrimoniu și Vizualizare al Facultății de Teologie Ortodoxă, în Amfiteatru (Strada Brestei, nr. 24).
La Conferință participă reprezentanți de seamă (rectori, directori IOSUD, directori de școli doctorale) de la mai mult de 40 de universități din țară, precum şi reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale.
Conferința se dorește un cadru propice de discuție, în care se vor dezbate probleme de mare interes pentru ciclul al treilea de învățământ universitar: cercetarea doctorală a conducătorilor de doctorat, dar și a studenților doctoranzi, vizibilitatea sa națională și internațională, legislaţia actuală de acreditare şi reacreditare a domeniilor de doctorat şi a şcolilor doctorale, legislaţia privind obţinerea atestatului de abilitare şi a calităţii de conducător de doctorat, armonizarea relaţiei dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi Instituţiile Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat.
IOSUD – Universitatea din Craiova își exprimă convingerea că această primă Conferință națională a instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat va contribui la găsirea celor mai bune pârghii pentru optimizarea activității doctorale din universitățile românești, oferind un cadru generos de dezbatere constructivă.
UMF Iași: Prima Universitate de Medicină și Farmacie din România cotată în Times Higher Education World University Rankings. La indicatorul vizibilitatea academică la nivel internațional, UMF Iași se situează pe primul loc în țară și în primele 500 de universități din lume (locul 428).
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași (UMF Iași) este singura instituţie de învăţământ medical românesc cotată în topul realizat de Times Higher Education World University Rankings 2017-2018, dat publicității pe 5 septembrie 2017. Din România, doar cinci instituții au intrat în acest top al celor 1000 de universități de elită din lume: Universitatea «Babeş-Bolyai» Cluj – Napoca (601-800), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (801-1000), Universitatea Bucureşti (801-1000), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași (801-1000) şi Universitatea de Vest Timişoara (801-1000). Trebuie menționat că în această ediție, a 13-a, a topului Times Higher Education, UMF Iași înregistrează încă o premieră: este prima dată când o universitate de medicină din România intră în această prestigioasă clasificare mondială.
Dintre cele 20.000 de instituții de învățământ superior din lume, doar 1000 de universități (reprezentând 5%), din 77 de țări, au fost incluse în acest clasament. Au fost analizate aproape 62 de milioane de citări din 12.4 milioane de lucrări științifice de cercetare, din ultimii cinci ani, și răspunsurile a peste 20.000 de reprezentanți ai comunității academice internaționale din 140 de țări, cu privire la reputația academică a universităților. Datele de contact ale participanților la sondaj au fost extrase din baza de date Elsevier.
Clasificarea evaluează universitățile sub aspectul următoarelor cinci dimensiuni: activitatea de predare (30%), activitatea de cercetare (30%), impactul activităților de cercetare ca urmare a numărului de citări (30%), activitatea internațională (7,5%) și transferul de cunoștințe către mediul socio-economic (2,5%). În cadrul acestora se regăsesc 13 indicatori de performanță, cu valoarea atribuită în clasificarea generală.
La indicatorul vizibilitatea academică la nivel internațional, UMF Iași se situează pe primul loc în țară și pe locul 428 la nivel mondial, la transferul de cunoștințe către mediul socio- economic, pe locul doi, după Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca iar la indicatorii predare și cercetare pe locul patru între universitățile românești cotate în acest clasament. Indicatorul Activitatea Școlii Doctorale situează UMF Iași pe locul 814 la nivel internațional. „Ranking-ul universitar reprezintă instrumentul de evaluare a performanțelor academice și a vizibilității naționale și internaționale. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a fost invitată să parcurgă sistemul Times Higher Education pentru anul 2018, iar clasarea reprezintă un loc onorant, în acord cu eforturile pe care cadrele didactice şi studenţii le-au depus şi le depun în activitatea didactică și de cercetare. Sunt convins că, în viitor, aceste eforturi vor duce la o clasare şi mai bună a universităţii noastre.” a declarat prof.univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.
(Comunicat de presă umfiasi.ro/FOTO arhivă umfiasi.ro)
Începând cu data de 18 septembrie 2017, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor din subordinea Primăriei Municipiului Iași demarează acţiunea de punere în legalitate a elevilor şi studenţilor cazaţi în cadrul căminelor liceelor şi universităţilor ieşene.
Acţiunea se va desfăşura prin intermediul administratorilor de cămine şi va consta în preluarea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, actualizarea Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor şi înmânarea catelor cu autocolantul ataşat.
Stabilirea reşedinţei este gratuită, iar din luna februarie nu se mai percepe taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei.
Pentru informaţii suplimentare, administratorii de cămine pot le pot obține la telefon 0332/803.160, sau email evp@dlep-iasi.ro
Anexăm, în sinteză, prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români: art. 89:
(1) Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun – cămine, campusuri universitare, instituţii de ocrotire şi protecţie socială, la rubrica din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, se menţionează datele administratorului imobilului, care semnează şi aplică ştampila administraţiei.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), în rubrica din Cererea pentru stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, vor fi menţionate datele administratorului imobilului, care va semna şi va aplica ştampila administraţiei.
(3) Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20.
(Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Iaşi/FOTO arhivă iasiclick.ro)
Universitatea Tehnică ‘Gheorghe Asachi’ din Iaşi a fost inclusă, la domeniul Matematică, într-unul dintre cele mai vechi şi mai reputate clasamente internaţionale – Top Shanghai 500, au anunţat vineri reprezentanţii instituţiei.
De anul acesta, în clasament nu se indexează doar universităţile în ansamblu, ci se iau în calcul şi mai multe domenii de studiu. Astfel, la matematică aplicată, fără a avea o facultate dedicată acestui domeniu, TUIASI a fost clasificată în grupa universităţilor 401 – 500.
‘Shanghai este cel mai vechi, cunoscut şi utilizat instrument în clasificarea universitară. Este realizat în China, din 2003, şi funcţionează de atunci cu actualizare anuală. Spre deosebire de alte clasamente care iau în discuţie un număr mai mare de universităţi, acesta publică rezultatele doar pentru primele 500 universităţi din lume luate în calcul, iar de anul acesta a început să realizeze şi clasificări pe domenii, nu doar global, pe universităţi’, a declarat decanul Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului şi specialist în rankingul universitar, Nicolae Hurduc.
În clasamentul Shanghai 500, Universitatea Tehnică din Iaşi este cea mai bine clasată politehnică din România, fiind incluse un număr total de şase universităţi româneşti: Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca, Universitatea Bucureşti şi Universitatea Craiova.
‘Este o poziţie foarte onorabilă pentru noi, matematica fiind importantă pentru toate facultăţile de inginerie din politehnică. Iar faptul că avem această performanţă pe matematică este deosebit de important. În clasament se ţine cont de numărul de articole ştiinţifice, importanţa publicaţiei, coeficientul de impact al revistelor, impact, citări… practic, tot ce ţine de activitatea strict ştiinţifică. Sunt alte clasamente care iau în calcul percepţia cadrelor didactice despre universitatea x sau y, care este un sistem foarte relativ şi subiectiv’, a precizat Nicolae Hurduc.
Conform acestuia, informaţiile prezente în top sunt colectate individual de către cei care realizează clasamentul preponderent din baza de date Thompson, un clasament care este, după cum îl descrie Nicolae Hurduc, unul restrictiv.
‘Este o contribuţie a întregului corp profesoral, fiindcă avem cercetători care publică în zona de matematică de la mai multe facultăţi din universitate’, a încheiat decanul.
Universitatea Tehnică ‘Gheorghe Asachi’ din Iaşi (TUIASI) este cea mai bine clasată instituţie de învăţământ superior din Iaşi în clasamentul internaţional SCImago, realizat de către un grup de instituţii din Spania specializat în vizibilitate şi evaluare universitară.(Agerpres/FOTO arhiva iasi tv life)
La început de an universitar organizațiile de studenți trag un semnal de alarmă.
Cele mai importante probleme ale sistemului de invățământ superior sunt, în viziunea tinerilor, corupția și subfinanțarea.
Studenţii îşi doresc să înveţe în universităţi bine finanțate și în care termenii de plagiat şi spagă să nu fie toleraţi.
În plus, tinerii vor ca bursele să acopere în totalitatea cheltuielile lunare de cazare și masa.
De asemenea, ei cer locuri de cazare suficiente pentru toţi cei care solicită acest lucru, iar reducerile pentru transport să fie asigurate pentru toţi studenţii, pe tot parcursul anului universitar.
Studentii se aşteaptă ca în această toamnă Legea Bugetului de stat pentru 2016 să prevadă un PIB de cel putin 6 la suta pentru educație.
Alianţa Naţională a Organizațiilor Studenţeşti din România (ANOSR) atrage atenția, asupra faptului că taxele de admitere la facultate sunt ‘aberante’, de la 50 la 350 de lei, si nu justifică valoarea serviciilor pe care le oferă.
Lipsa serviciilor de consiliere şi orientare de calitate din liceu îi face pe mulţi absolvenți să nu aibă o opţiune clară cu privire la facultatea la care îşi doresc să se înscrie şi aleg să îşi depună dosarele la mai multe facultăţi, pentru a prelungi perioada în care se pot decide. Acest lucru este speculat de universităţi, care percep taxe de admitere (sau înscriere) generoase. Taxele de admitere sunt în medie de peste 100 de lei la toate universităţile din România’, arată ANOSR, citând un studiu propriu efectuat la nivel naţional.
Astfel, taxele de admitere diferă de la o universitate la alta: de la 50 de lei, până la 350 de lei.
De asemenea, studenţii susţin că unele universităţi percep şi o taxă de de înmatriculare, care pornește de la 25 de lei şi ajunge la 250 de lei.
Vlad Cherecheş, vicepreşedinte educațional ANOSR declara că tineriii trăiesc vremuri în care a fi student a devenit un lux pe care nu oricine şi-l permite.
„Încă din primele zile de studenţie suntem bombardaţi cu fel de fel de taxe despre care nu ştiam şi a căror valoare nu o putem înțelege. Mai târziu, ajungem la facultate şi ne dăm seama că astfel de taxe există şi în timpul anului universitar, doar că ele poartã alte nume: taxe de bibliotecă, taxe de eliberare a actelor de studiu, taxe pentru adeverințe, taxe de rulment sau garanție la cazare, taxe obligatorii pentru cantină și aşa mai departe”.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
