Dacă vedem o persoană căzută pe stradă… ce facem?

Publicat de Mihaela Costache, 25 august 2015, 08:30

 Se întâmplă să fim martori ai unor accidente, sau să dăm peste persoane care par să fie în stare de inconştienţă. Primul ajutor poate să fie salvator de viaţă. Medicii de la UPU-SMURD Cluj pot să povestească despre astfel de cazuri, cum a fost, de exemplu, intervenţia eficientă a unui şofer de taximetru care, acordând primul ajutor, a menţinut în viaţă o femeie căzută în stradă, în faţa magazinului BIG, până la sosirea ambulanţei.

Ce ar trebui să facem în cazul în care vedem o persoană căzută pe stradă, întinsă pe o bancă în parc etc? Dr.Adela Golea, medic primar medicină de urgenţă – medic şef UPU-SMURD Cluj explică paşii pe care ar trebui să îi urmăm, de la  evaluarea situaţiei, până la sosirea ambulanţei.

Mai întâi, trebuie să evaluăm rapid zona, pentru a vedea dacă persoana în cauză a fost supusă unor pericole şi dacă nu ne supunem şi noi acestor pericole (căderi de corpuri, scurgeri de gaze, fire de curent electric rupte etc).

Trebuie, de asemenea, să vedem dacă terenul pe care se află victima e plan, sau dacă există denivelări sau corpuri de care s-ar fi putut lovi în momentul căderii.

Dacă nu există pericole, trebuie să mergem lângă această persoană şi să încercăm să luăm legătura cu ea. O scuturăm uşor de umeri, întrebând-o dacă i s-a întămplat ceva. Pot să apară mai multe situaţii.

1. Persoana a fost obosită, s-a întins doar şi nu are nevoie de ajutor.

2. Persoana se poate mişca, dar nu vorbeşte. În acest caz, sunăm la 112, spunem cine suntem, unde ne aflăm şi despre ce este vorba. Asigurăm persoana în cauză că am solicitat ajutor. Rămânem lângă ea până când soseşte echipajul medical.

3. Persoana nu se mişcă, nu vorbeşte, dar geme. Faptul că geme înseamnă că respiră. Faptul că nu vorbeşte înseamnă că i s-a întâmplat ceva sever. În acest caz, sunăm la 112 şi spunem despre ce este vorba. Rămânem lângă persoana în cauză şi verificăm din 2 în 2 minute dacă mai răspunde prin gemete la stimularea noastră tactilă (scuturare uşoară de umeri – foto).

4. Dacă persoana nu răspunde în niciun fel, trebuie să o culcăm pe spate şi să deschidem calea aeriană(toate persoanele care sunt inconştiente au calea aeriană închisă). Cum facem acest lucru? Punem mâna pe bărbie şi pe frunte şi dăm capul pe spate (foto). După aceasta, ne apropiem cu obrazul nostru de gura şi nasul victimei. Stăm la 1.5 cm -2 cm distanţă şi numărăm până la zece, timp în care vedem dacă simţim flux de aer (dacă simţim respiraţia victimei) (foto).

Dacă acest lucru se întâmplă, rămânem lângă persoana în cauză, o menţinem cu capul pe spate, sunăm la 112 şi spunem despre ce este vorba: o persoană inconştientă, care respiră. Dăm adresa exactă şi, de data aceasta, rămânem pe fir, pentru că din dispecerat ne mai pot fi cerute şi alte informaţii, după ce s-a trimis echipajul de urgenţă, şi ni se poate spune, pas cu pas, ce putem face pentru a ajuta la menţinerea în viaţă a persoanei.

Cea mai rea situaţie e aceea în care, după ce am deschis calea aeriană, persoana nu respiră. E absolut necesar atunci ca, în momentul în care sunăm la 112, să spunem că e vorba despre o persoană inconştientă care nu respiră. Trebuie să spunem cât mai repede şi clar adresa unde suntem. Trebuie, de asemenea, să spunem dacă ştim să facem compresiuni toracice (foto), sau dacă avem nevoie de îndumare din partea medicului sau asistentului de la dispecerat.

Dacă ştim, începem să facem compresiuni toracice. Dacă nu, ni se va spune de la dispecerat cum să procedăm.

Trebuie să fim încrezători, nu putem să facem rău! Dacă respectăm ceea ce ne spune dispeceratul de la 112, putem contribui la supravieţuirea acestei persoane.

Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Deschiderea căilor aeriene

Intoxicaţia cu ciuperci !

Publicat de Mihaela Costache, 24 august 2015, 09:00

Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Intoxicaţia cu ciuperci e o problemă care se repetă în fiecare an. Ce avem de făcut în cazul unei intoxicaţii cu ciuperci, dar şi ce putem face ca să prevenim un astfel de eveniment ne spune dr.Adela Golea, medic primar medicină de urgenţă – medic şef UPU-SMURD Cluj.

În primul rând, ar trebui să ştim ce fel de ciuperci mâncăm. Suntem în siguranţă dacă mâncăm ciuperci pe care să le cumpărăm din magazin, de la culegători certificaţi, sau de la centre de colectare, unde ciupercile sunt verificate şi selecţionate.

Dacă, totuşi, decidem să cumpărăm ciuperci de pe marginea drumului, sau de la persoane pe care nu le cunoaştem, e bine să ne luăm ca măsură de siguranţă modul în care le preparăm.

E recomandată prepararea ciupercilor prin fierbere, sau preparare termică mai îndelungată. Dacă alegem să le prăjim pe plită, s-ar putea să avem probleme, fie că ciupercile sunt toxice, fie că prăjirea s-ar putea să nu fie suficientă şi să ne dea probleme de digestie.

În cazul unei intoxicaţii cu ciuperci, simptomele care apar sunt nespecifice: greţuri, vărsături.

Când apar primele simptome, trebuie să solicităm un consult medical, la medicul de familie sau la Urgenţă. Trebuie să păstrăm, dacă mai avem, o ciupercă nepreparată termic, care să poată fi examinată şi să se ştie ce e.

Mâncarea rămasă nu se mai mănâncă! (Au existat situaţii când cei întorşi acasă din spital după o intoxicaţie cu ciuperci au consumat restul de mâncare!)

Nu e recomandabil să bem foarte multe lichide, nici să ne provocăm noi înşine vărsături. Ciupercile toxice pot duce la alterarea conştienţei, sau pot să provoace convulsii. Dacă acestea se întâmplă în momentul în care vomităm, putem să facem o complicaţie de aspiraţie pulmonară, care este mai severă.

E important ca un însoţitor adult să rămână lângă noi şi să ne poată ajuta, dacă ni se face rău, dacă avem senzaţia de leşin, sau dacă facem convulsii.

Muşcătura de şarpe

Publicat de Mihaela Costache, 20 august 2015, 14:20

Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează o campanie de informare privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.

Care sunt primele măsuri care trebuie luate în cazul muşcăturii de şarpe aflăm astăzi de la dr.Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.

Muşcătura de şarpe, respectiv de viperă, ESTE o urgenţă medicală, pentru care trebuie să ne prezentăm la cel mai apropiat spital (sau dispensar).

În cazul unei muşcături de şarpe, nu putem fi siguri dacă e vorba de un şarpe neveninos, sau de o viperă. Până ajungem la spital, e foarte important să rămânem calmi. E foarte important să nu ne agităm, să nu alergăm,pentru că astfel se accelerează fluxul sanguin, ceea ce favorizează diseminarea veninului în corp.

Imediat după muşcătură, trebuie spălată din abundenţă zona respectivă cu apă şi săpun, eventual dezinfectată. În niciun caz nu încercăm să sugem locul muşcăturii (un „remediu” pe care îl ştim din poveştile bunicilor) şi nu traumatizăm în niciun fel zona respectivă. În niciun caz nu se recomandă incizarea sau tăierea zonei respective,în ideea de a evacua veninul. Veninul nu se poate evacua prin nicio modalitate.

Este foarte important să acoperim zona cu o batistă curată (sau, dacă avem, cu comprese sterile). Se recomandă aplicarea unui garou (o bandă elastică, un cordon etc) deasupra zonei. ATENTIE! Garoul nu trebuie menţinut mai mult de 20-30 de minute. După acest interval, trebuie desfăcut şi apoi reaplicat.

E foarte important transportul de urgenţă la spital, dacă se poate în poziţie de repaus.

Dacă avem posibilitatea să aducem la spital şi şarpele (de preferinţă mort!), este foarte bine, pentru că în acel moment ne putem da seama dacă e vorba într-adevăr de o muşcătură de viperă, sau dacă e vorba de un şarpe neveninos, pentru care tratamentul e mult mai simplu (nu necesită ser aniviperin, ci doar un tratament local, tratament antibiotic şi, eventual, observaţie 24 de ore).

Dacă e vorba de o muşcătură de viperă, pacientul trebuie să rămână în spital, trebuie să primescă ser aniviperin, în cazul în care muşcătura prezintă semne de agravare, şi trebuie menţinut sub observaţie mai multe zile.

Ce punem pe pielea arsă? (arsura termică)

Publicat de Mihaela Costache, 19 august 2015, 17:10

Miere, felii de carne proaspătă, albuş de ou – sunt câteva dintre „remediile” cu care au avut de-a face medicii de la UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe), remedii pe care şi le-au aplicat singuri pacienţii cu diferite arsuri. Aceste metode au făcut însă mai mult rău decât bine.

Incidente cu arsuri se întâmplă adesea, mai ales în bucătărie, la iarbă verde, la un foc de tabără. Ce ar trebui să facem în cazul în care ne ardem (cu lichide fierbinţi, cu metale fierbinţi, la flacără etc) ne spune dr.Mihaela Pasc, medic primar de urgenţă UPU-SMURD Cluj.

-În cazul în care avem o arsură la nivelul mâinilor, braţelor,  picioarelor, în primele momente este foarte important să răcim zona arsă. Introducem zona arsă sub jet de apă rece şi ţinem 10-15 minute, până când se răceşte tegumentul.

-După aceea, se poate spăla arsura cu apă şi săpun şi se aplică comprese curate (sterile, dacă avem la îndemână).

Dacă avem o arsură minoră, de gradul I, sau o arsură superficială, chiar de gradul II, în care apare o veziculă, putem să o rezolvăm singuri, fără să ne mai prezentăm la medic, mai ales dacă e vorba de o arsură pe suprafaţă mică.

-Acoperim zona cu o compresă sterilă sau cu o compresă curată.

-Putem să luăm nişte antiinflamatoare, pentru combaterea durerii locale.

-Eventual, aplicăm deasupra arsurii gheaţă, învelită într-un prosop curat.

Durerea va dispărea în câteva ore, iar zona se va epiteliza în 2-3 zile, fără să fie necesar tratament de urgenţă la spital.

În cazul în care zona arsă e pe suprafaţă mai mare, sau este o zonă circulară (înconjoară membrul respectiv), este foarte important să ne prezentăm la spital. În acest caz, pot apărea complicaţii mai grave, care pot duce la strangularea circulaţiei la nivelul membrului respectiv şi e nevoie de ţinerea sub observaţie în spital.

Este foarte dăunător să aplicăm pe arsură alte substanţe decât apă şi săpun! Nu se aplică NICIODATĂ pe arsură sare, ulei, firmituri de pâine, miere, lapte, albuş de ou, alte substanţe de acest fel. Ele sunt extrem de dăunătoare, sunt substanţe care conţin germeni şi, practic, favorizează suprainfecţia zonei cu arsură.

Serviciile medicale de urgenţă sunt adesea supraaglomerate cu solicitări care pot fi rezolvate şi acasă. Împreună cu Unitatea de Primiri Urgenţe Cluj, Radio Cluj derulează această campanie de informare, privind apelarea la serviciile de urgenţă şi măsurile de prim ajutor pe care le poate lua fiecare dintre noi.