Diana Culescu – peisagist: ”suntem, în permanență, grădinari planetari”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 septembrie 2022, 14:54 / actualizat: 2 septembrie 2022, 14:30

Astăzi, în Biblioteca de Bucurii, imaginația ne proiectează parcuri și grădini cu flori, arbuști și arbori  la umbra cărora să ne odihnim privind înaltul cerului…, aer curat, oameni care iubesc natura…

Așadar propun ca subiect peisagistica – un domeniu complex, multidisciplinar care include aspecte din științele solului, botanică, arhitectură, horticultură, ecologie, protecția și psihologia mediului, design  urban, conservare istorică și multe alte ramuri adiacente. Pentru că natura cu tot ce reprezintă ea este un univers pe care îl descoperim doar dacă omul învață să fie un ”grădinar planetar”, așa cum am aflat de la invitata emisiunii – Diana Culescu.

Diana Culescu se declară ”peisagist cu acte în regulă din 2006” – a patra promoție de peisagiști din țara noastră. Între timp a făcut studii de urbanism, cursuri, doctorat și alte specializări și se implică activ în demersuri și proiecte pentru a aduce în atenția publicului larg din România conceptul de Registru Verde.

Diana Culescu  reprezintă Asociaţiei Peisagiştilor din România în calitate de preşedinte și vicepreședinte pentru filiala din București a aceleiași organizații.

Iată ce aflăm, de la invitata noastră, despre parcuri și modul lor de folosire

Parcurile sunt o expresie a istoriei relativ recente a omenirii. În Europa, aceste spații verzi cu acces public au apărut atunci când, odată cu schimbarea tehnicii militare, orașele au început să își reconfigureze spațiul și modul de a funcționa. Zidurile cetăților și șanțurile de apărare, devenite inutile în fața tunurilor, au fost înlocuite treptat noi țesuturi urbane și de spații verzi. Această transformare a fost accentuată și de mutarea unui număr din ce în ce mai mare de oameni în mediul urban ca urmare a dezvoltării domeniului industrial. Parcurile devin astfel o formă de reîntoarcere a oamenilor către natură într-un spațiu puternic antropizat. Ele constituie un suport pentru odihnă și relaxare pentru o populație cu un nou ritm de viață.

Amenajarea acestor spații verzi a pornit inițial de la aspecte estetice care urmăreau să pună în evidență diferite elemente construite și, respectiv, compoziția vegetală. Astfel, sunt inserate în mediul urban specii noi, aduse din alte zone ale globului, menite să uimească și să încânte vizitatorii. Un exemplu în acest sens este falsul oțetar (Ailanthus altissima) care, datorită calităților sale estetice, a produs senzație la introducerea sa în orașele europene în urmă cu peste 250 de ani și care se află în prezent pe lista neagră a plantelor invazive din Uniunea Europeană.

Trecerea într-un plan relativ secundar a laturii estetice a amenajărilor de tip parc a fost determinată în timp atât de factori care țin de ecologie cât și de transformarea stilului nostru de viață. Beneficiem azi de mai mult timp liber în viața de zi cu zi, prin urmare nevoile și cerințele noastre pentru un spațiu urban cât mai divers, care să se constituie și într-un suport adecvat pentru petrecerea timpului liber, au crescut considerabil. Parcul nu mai constituie un spațiu pentru odihnă și relaxare pe care îl accesăm doar la finalul săptămâni de lucru. Acesta trebuie să găzduiască activități diverse de-a lungul întregii săptămâni, incluzînd spații suport pentru odihnă activă sau recreere.

Transformarea modului în care utilizăm spațiile verzi publice continuă, iar pandemia cu care omenirea se confruntă în prezent a determinat o nouă schimbare în ceea ce ne dorim de la aceste elemente ale mediului urban. Posibilitatea de a accesa spațiul verde într-un timp cât mai scurt a dus la apariția unor noi concepte precum cel de ”cameră pietonală” (în engleză ”pedestrian shed”) sau ”parc de buzunar” (în engleză ”pocket park”). Ideea de a putea accesa un spațiu verde în mai puțin de 10 minute, adică distanța pe care suntem dispuși să o parcurgem fără a apela la mașină, începe să producă transformări puternice în cadrul orașelor. Acestea duc la o modificare profundă a spațiului public și, respectiv, la apariția unei serii de mici oaze verzi care poarta denumirea de parcuri de buzunar (denumire ce face aluzie la dimensiunea lor redusă) și care permit parcurgerea și utilizarea cotidiană a spațiului urban pentru activități care țin cu precădere de socializare, odihnă și relaxare.

Această transformare a fost determinată de ritmul nostru de viață tot mai alert și a fost puternic accentuată de pandemie în ultimii ani. Utilizarea spațiului verde din proximitatea locuinței pentru activitatea cotidiană începe să devină ceva obișnuit. De asemenea, intenția de utilizare trece acum tot mai des dincolo de aspectele care țin de odihnă și recreere. Indiferent dacă discutăm de marile parcuri urbane sau de parcurile de buzunar, spațiul verde este văzut acum tot mai des și ca un important suport pentru muncă. Întâlnim tot mai des oameni care folosesc laptopul stând sprijiniți de arbori sau așezați la o terasă din parc, ori grupuri care folosesc spațiul verde pentru întâlniri de lucru. Totodată, indiferent de vârstă, suntem înclinați să utilizăm din ce în ce mai mult spațiile verzi chiar și în sezonul rece. Devin așadar importante spațiile care oferă confort în utilizare pentru o paletă cât mai variată de utilizatori, permițând suprapunerea unor activități cât mai diverse în cadrul unor zone cu suprafețe reduse.

În orașele contemporane, dezvoltarea de noi spații verzi urmărește la ora actuală realizarea unor amenajări capabile să asigure atractivitate pe tot parcursul anului și să ofere, pe termen lung, identitate locală. Însă, nevoia de a genera suprafețe tot mai mari de spațiu verde în mediul urban începe să introducă o presiune la nivelul administrației publice din perspectiva costurilor de întreținere și a resurselor consumate în acest sens. Astfel, planurile de gestionare, care permit dozarea acestui efort, devin instrumente esențiale în administrarea spațiilor verzi din orașe. Acestea permit introducerea unei gestionări diferențiate pentru zonele care intră în alcătuirea parcurilor, oferind în același timp și ambianțe diferite pentru utilizatori. Sunt alternate spații cu caracter preponderent decorativ, care pun în evidență diferite elemente compoziționale și care necesită o îngrijire intensivă cu zone naturale capabile să găzduiască ecosisteme stabile și care impun măsuri de gestionare minimale. În același timp, din partea administrației publice asistăm tot mai des la concesionarea activității de gestionare către locuitori. Exemple în această privință sunt grădinile comunitare dezvoltate în cadrul parcurilor noi în orașele din Europa. La noi în țară, este din ce în ce mai comună practica de a căuta soluții pentru a transmite către populație administrarea spațiilor verzi din jurul blocurilor de locuințe.

Activitatea de gestionare externalizată prin aceste practici trebuie să fie însă coordonată permanent de administrația publică. Aceasta este garantul sănătății și siguranței locuitorilor, având obligația de a asigura îmbunătățirea calității vieții în mediul urban. În această sferă fac parte aspecte precum utilizarea preponderentă de specii de plante ce nu au impact negativ asupra sănătății sau a mediului ori mărirea volumului foliar pentru a asigura capacitatea de purificare și răcorire a aerului din oraș. Prin concesionarea activității de gestionare, respectiv prin delegarea atribuțiilor sale, administrația publică nu poate și nu are voie să renunțe la responsabilitatea de a proteja comunitatea locală.  De asemenea, administrația publică este responsabilă și pentru armonizarea cu politicile, normele și reglementările dezvoltate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internațional. În relație cu dezvoltarea spațiului urban, un exemplu esențial în acest sens îl constituie utilizarea de soluții bazate pe natură (în engleză ”nature based solutions”), adică soluțiile care sunt inspirate și susținute de natură, care sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și care oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice, ajutând în același timp la contracararea efectelor produse de schimbările climatice.

Indiferent de soluțiile de amenajare sau de gestionare ori de mărimea sau de poziționarea lor în cadrul țesutului urban, spațiile verzi publice continuă să fie factori determinanți pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Paleta tot mai variată de activități pe care trebuie să le găzduiască generează provocări din ce în ce mai complexe, atât pentru administrațiile publice cât și pentru profesioniștii care activează în domeniu. Parcurile nu mai sunt în prezent doar ”petice verzi” care oferă prilej de promenadă și contemplare la finalul unei săptămâni de muncă. În prezent, parcurile trebuie să ne fie gazde primitoare indiferent dacă dorim să ne petrecem după-amiaza în mijlocul unei plantații cu trandafiri, dacă preferăm să ne jucăm fotbal pe iarbă alături de prieteni, dacă vrem să alergăm la primele ore ale dimineții ori dacă vrem să lenevim într-un hamac la umbra arborilor.

Realizator : Camelia Teodosiu

Foto: Diana Culescu

Investiții de milioane de euro lasate in paragina in Bucuresti

Publicat de Mihaela Costache, 23 septembrie 2015, 15:00

Administrația Străzilor din subordinea Primăriei Capitalei ne-a obișnuit cu o „grijă deosebită” față de banul public.
Două exemple elocvente sunt pasajele pietonale de la Piața Universității și de la Sfântul Gheorghe.

Pasajul de la Universitate a fost inaugurat, după reabilitare, la jumătatea lunii decembrie 2008.
Refacerea sa a costat in jur de 6 milioane de euro.
Din pacate, astăzi, din opt scări rulante, se află în funcțiune doar trei.
Spre exemplu, la ieșirea spre Universitate, unde fluxul pietonal este foarte intens, nu merge niciuna dintre cele două scări rulante. Nu mai vorbesc despre mizeria de la toaleta publică de la ieșirea către Muzeul Bucureștiului.

Pasajul Latin, cel care face legătura între Centrul Istoric și terminalul RATB, a fost reabilitat și el și redeschis la jumătatea lui ianuarie 2012.
Astăzi, el este plin de graffiti. Așa-zisii artiști au mâzgălit până și basoreliefurile reprezentând reproduceri după Columna lui Traian. De fapt, dintre basoreliefurile care ornamentau pereții pasajului, doar două mai există.
Restul, fie au fost smulse de către vandali, fie au fost recuperate de către specialiștii de la Administrația Străzilor.
Aceeași soartă au avut-o și corpurile de iluminat care fuseseră amplasate deasupra reproducerilor, pentru a le pune în valoare. In urmă au rămas cablurile electrice atârnând dezolant și desene cu porci zburători.
Toată această distrugere s-a întâmplat la câțiva metri de sediul Poliției Locale a Primăriei Capitalei din Centrul Istoric.

În zona Sfântul Gheorghe, Punctul Zero al Bucureștiului și terminalul RATB a fost modernizat.
Numai că plăcile de granit, cu care a fost pavat, lipsesc ori se clatină, punându-i în pericol chiar și pe oamenii tineri și cu pas vioi.
Acest pavaj scump reprezintă o adevărată capcană pentru persoanele in vârstă sau cu dizabilitati locomotorii.

Și mizeria este la ea acasă in Punctul Zero al Capitalei.
Stațiile RATB au fost curățate de afișe dar arată efectiv jupuite. Coșurile de gunoi sunt pline, pe jos sunt sute de mucuri de țigări iar mirosul de urină te asfixiaza. In această ambianță sordida lucesc balustradele de inox.

Întrebarea pe care orice om normal, cu judecata întreagă, și-o pune în fața acestor imagini este: ce rost are ca Primăria Capitalei să investească milioane de euro daca dupa inaugurarea lucrarilor nu are grija nimeni de ele?

Foto: Mircea Apostolescu

Astazi este Ziua Europeana fara Masini! Tu cum mergi azi prin oras?

Publicat de Mihaela Costache, 22 septembrie 2015, 07:20

22 septembrie este Ziua Europeana fara Masini!

In avans si fara a perturba prea mult traficul rutier, bicicliștii bucureșteni au iesit in strada pentru a sarbatori acest moment si pentru a milita pentru un Oraș pentru Oameni…
Sambata, cu mic cu mare au incalecat pe sa si au protestat împotriva modului în care autoritatile locale administrează orașul.
Biciclistii s-au intalni in piata Charles de Gaulles si au plecat intr-un mars lung de 18 Km prin oras, ei solicitand aceleasi lucruri de cativa ani de zile.

Comunitatea biciclistilor a depus la Primaria Capitalei un proiect de mobilitare urbana care ar fi trebuit sa fie dezbatut si pus in aplicare.
Ei acuza municipalitatea ca încurajeaza transportul motorizat în timp ce oraşul ramane cea mai poluată capitala europeană si ca nu se preocupa de eficientizarea transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.
De asemenea, acestia invoca lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii si vorbesc despre menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete.

Fata de 2013, cand era informatie publica faptul ca Bucurestiul are un nivel al poluarii cu pulberi in suspensie de aproape 4 ori mai mare decat maxima admisa in Uniunea Europeana, lucrurile s-au inrautatit.
Anul trecut, Comisia Europeana a inceput procedurile de infrigement impotriva Romaniei din cauza faptului ca cetatenii din 3 orase (Bucuresti, Brasov si Iasi) au fost expusi in mod aproape continuu unor niveluri nesanatoase de factori poluanti inca din 2007.

S-a considerat ca administratia publica locala nu a intreprins actiunile necesare pentru protejarea sanatatii cetatenilor. Se estimeaza ca numarul persoanelor care mor din cauza poluarii din Bucuresti se situeaza intre 6 si 7 mii pe an.
Cu toate acestea, Primaria Municipiului Bucuresti nu a luat masuri pentru a reduce principala sursa a poluarii, anume traficul rutier.

Reprezentantii biciclistilor spun ca de fapt se irosesc sume enorme pentru a aduce si mai mult trafic (si poluare) in oras, cel mai recent exemplu fiind Pasajul Rutier de la Piata Presei Libere, care incurajeaza traficul de tranzit spre centrul orasului.
Potrivit acestora, consecintele unor astfel de masuri au adus Bucurestiului titlul de “Cel mai congestionat oras european” intr-un clasament realizat, pe baza masuratorilor, de catre compania Tom-Tom.

Comunitatea biciclistilor considera ca solutiile pentru rezolvarea problemelor generate de traficul rutier sunt simple: descurajarea traficului motorizat individual si oferirea de alternative viabile de deplasare prin incurajarea transportului alternativ, acestea fiind dealtfel si concluziile echipei de experti romani si straini care au lucrat la Planul de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov.

Petreceri urbane excepționale, de Zilele Bucureștiului

Publicat de Mihaela Costache, 18 septembrie 2015, 10:00

Capitala se transformă în acest week-end.

Între 18 și 20 septembrie, vor fi marcate zilele Bucureștiului prin evenimente deosebite.

Oamenii sunt invitați să descopere începând de vineri un București plin de viată, unde iubitorii de cultură urbană se vor delecta cu primul festival de muzică alternativă din oraș – SOUND & VISION.

Acesta va avea loc la Gara Regală Băneasa, unde vor concerta 15 trupe din scena underground românească.

Pe 19 septembrie în Piaţa Constituţiei, Casa Poporului va fi personalizată şi reinterpretată printr-o imagine 3D.
Seara va începe cu un concert susţinut de Argatu’ & Friends, urmat de Şuie Paparude si se va incheia cu un show marca: Parov Stelar.
De asemenea, trupa de dansatori Ledlight Dance Group va aduce pe scenă o coregrafie luminoasă interactivă, cu ajutorul unor costume spectaculoase.

Centrul istoric al Capitalei va deveni o rețea de instalații interactive și instrumente audio video ale unor artiști internaționali și români.

De asemenea, în weekend va fi lansata aplicația mobilă ARCUB care îi va tine la curent pe bucureşteni cu ultimele noutăti din teatru, film, muzică, expozitii şi evenimente marca ARCUB.