Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, la Bruxelles, declarația comună privind cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.
Documentul își propune să consolideze și să extindă parteneriatul strategic dintre cele două organizații.
Jens Stoltenberg a subliniat importanța relației NATO-Uniunea Europeană, în contextul schimbării mediului de securitate ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Jens Stoltenberg:Declarația noastră arată clar că NATO rămâne baza apărării colective și rămâne esențială pentru securitatea euroatlantică. Documentul recunoaște, de asemenea, valoarea unei apărări europene mai capabile, care contribuie pozitiv la securitatea noastră și este complementară și interoperabilă cu NATO.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Este al treilea acord de acest fel între cele două organizații, după precedentele declarații comune semnate în anii 2016 și 2018.
Noua Comisie a fost aprobată cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri
Colegiul Comisarilor își va începe mandatul de cinci ani pe 1 decembrie
Procesul audierilor a stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcțiile
Prima femeie Președinte al Comisiei și cea mai mare proporție de femei comisar de până acum
După încheierea procesului audierilor, Parlamentul a aprobat miercuri noii comisari, prezentați în plen de către Președintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen.
Ȋntr-un vot prin apel nominal care a avut loc miercuri la prânz, deputații au aprobat noul Colegiu al Comisarilor cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri.
În timpul declarației sale, Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat angajamentele asumate în plenul Parlamentului în luna iulie și cele susținute de către comisarii desemnați în cadrul procesului audierilor. Ea a subliniat că vor fi instituite cadre adecvate de investiții și de reglementare pentru ca Europa să fie lider pe plan internațional într-o o serie de domenii critice: protecția mediului și schimbările climatice, creșterea economică, incluziunea, inovarea și digitalizarea, precum și protecția democrației, a valorilor europene, a drepturilor cetățenilor și a statul de drept. De asemenea, aceasta a confirmat o serie de modificări ale portofoliilor pe care Parlamentul le-a solicitat în urma audierilor ce au stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcția de comisar și rolul încredințat.
Înaintea votului, grupurile politice au organizat scurte ședințe pentru a stabili intențiile de vot, urmate de declarații ale liderilor politici în plen. Puteți urmări înregistrările din dezbaterea plenară și vot, accesând următoarele link-uri:
Reprezentarea femeilor în Comisie este cea mai mare de până acum: pe lângă președintele ales, componența actuală a Comisiei cuprinde 11 femei și 15 bărbați.
Rezultatele votului de învestitură pentru Comisiile precedente:
2014 Jean-Claude Juncker: 423 voturi pentru, 209 împotrivă, 67 abțineri (numărul total al deputaților: 751)
2010 José Manuel Barroso: 488-137-72 (numărul total al deputaților: 736)
2004 José Manuel Barroso: 478-84-98 (numărul total al deputaților: 732)
1999 Romano Prodi: 510-51-28 (numărul total al deputaților: 626)
1995 Jacques Santer: 417-104-59 (numărul total al deputaților: 626)
Etapele următoare
Noua Comisie trebuie acum numită în mod oficial de către șefii de stat sau de guvern ai UE. Este de așteptat ca mandatul său de cinci ani să înceapă la 1 decembrie.
Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.
Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.
După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.
Comisia Europeană nu a stabilit încă o dată pentru adoptarea rapoartelor privind Bulgaria și România legat de Mecanismul de Cooperare și Verificare(MCV). Acest lucru a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o întrebare, relatează BTA.
Întrebat dacă Comisia Europeană nu întârzie prezentarea rapoartelor din cauza moţiunii programate de guvernul român joi, purtătorul de cuvânt a răspuns negativ. „Comisia Europeană funcționează indiferent de evoluțiile politice din țările UE; suntem gata să prezentăm rapoartele în orice moment, dar nu există o dată pentru adoptarea acestora”, a spus el.
Anul trecut, Bruxelles-ul a menţionat, în ultimul său raport privind Bulgaria, că va evalua progresele înregistrate înainte de sfârșitul acestei luni. Comisia se așteaptă ca, prin aceasta, monitorizarea Bulgariei să ia sfârşit, așa cum este menţionat în raportul din noiembrie 2018.
Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen urmează să îşi preia atribuţiile la 1 noiembrie. Cu toate acestea, nu se știe dacă acest lucru nu va fi întârziat, dacă există probleme cu audierile noilor comisari desemnați din România și Ungaria. Candidații de până acum ai acestor ţări au fost respinși de Comisia Juridică din PE, din cauza unui conflict de interese, iar acum un purtător de cuvânt al CE a anunțat că Von der Leyen nu a primit încă propuneri oficiale din partea guvernelor maghiar și român pentru noi comisari europeni.
Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Juncker a decis să creeze un ciclu de revizuire a principiilor statului de drept, care să includă un raport anual privind supremaţia legii şi să cuprindă toate statele membre UE.
Deputații europeni au ales un nou președinte pentru Comisia Europeană: Ursula von der Leyen. Pe ordinea de zi au mai fost președințiile Consiliului în 2019 și drepturile omului.
Doamna von der Leyen va forma echipa de comisari în timpul verii. Candidații vor fi evaluați în cadrul unor audieri, în comisiile parlamentare responsabile cu portofoliile care le-au fost alocate. Deputații vor vota asupra întregului colegiu în plen în octombrie.
Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat în Parlament, miercuri, prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE. Printre acestea se numără combaterea schimbărilor climatice, stimularea concurenței și ameliorarea securității.
Marți, deputații au dezbătut cu premierul român Viorica Dăncilă rezultatele președinției române a Consiliului EU. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie anul acesta și s-a axat pe coeziune, valori comune, siguranța și consolidarea Europei ca actor global.
Într-o dezbatere privind asistența umanitară în Marea Mediterană, deputații europeni au discutat despre modul de reconciliere a datoriei morale de salvare a persoanelor aflate în primejdie în largul mării cu necesitatea de a controla fluxurile migratoare către Europa și de a opri traficul de persoane.
Delegațiile mențin relațiile cu parlamentarii din țările terțe, cu scopul de a sprijini politica externă a UE și de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, precum libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului.
Joi, deputații europeni au dezbătut o serie de probleme legate de drepturile omului în lume, inclusiv protestele în desfășurare din Hong Kong, situația tensionată la granița SUA-Mexic și modul în care autoritățile ruse tratează activiștii din domeniul mediului și prizonierii politici din Ucraina.
Parlamentul a adoptat joi o declarație privind Venezuela, în care și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației din țară și a cerut sancțiuni suplimentare împotriva autorităților de stat responsabile cu încălcarea drepturilor omului.
Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 iulie 2019, 09:48 / actualizat: 19 iulie 2019, 12:59
În urma votului secret din 16 iulie, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de Președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi.
Doamna von der Leyen își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. Din 733 de voturi exprimate, un singur vot a fost invalidat. 383 de eurodeputați au votat pentru, 327 împotrivă, iar 22 s-au abținut.
În momentul de față, Parlamentul numără 747 de deputați în urma notificărilor oficiale venite din partea autorităților statelor membre, prin urmare pragul necesar a fost de 374 de voturi (mai mult de 50% din membri). Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.
Președintele Sassoli a declarat: „În numele Parlamentului, doresc să vă felicit pentru alegerea în funcția de Președinte al Comisiei Europene. O foarte importantă etapă pentru instituțiile europene începe acum; trebuie să pregătim audierile pentru comisarii desemnați, care sunt luate foarte serios de către membrii Parlamentului European. Ne așteptăm ca subiectele pe care le-ați abordat astăzi în plen să fie examinate amănunțit și detaliate de către viitorul colegiu, care se va prezenta la audieri în fața comisiilor competente. Următorii ani vor fi foarte importanți pentru viitorul Uniunii Europene și nu vom putea face față cu succes provocărilor decât printr-o cooperare strânsă și completă între instituții.”
Pașii următori
Președintele desemnat al Comisiei va trimite acum scrisori oficiale către șefii de stat și de guvern ai statelor membre, cu invitația de a-și propune candidații pentru posturile de comisar. Audierile candidaților vor avea loc în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Colegiul comisarilor va fi apoi supus votului în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din 21-24 octombrie. Mai multe detalii aici.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
