Colegiul Farmaciștilor din România anunță că vaccinarea antigripală a început și în farmaciile comunitare autorizate în acest sens de către Ministerul Sănătății în cadrul unui program pilot.
Lista farmaciilor, în continuă completare, unde se desfășoară vaccinarea împotriva gripei sezoniere este publicată pe site-ul Ministerului Sănătății la rubrica Pacienți/Farmacii și drogherii/tabel farmacii vaccinare și pe site-ul Colegiului Farmaciștilor din România www.colegfarm.ro, precum și pe site-ul www.serviciifarmaceutice.ro.
Persoanele care doresc să se vaccineze împotriva gripei sezoniere în farmaciile comunitare trebuie:
să consulte lista farmaciilor autorizate;
să se programeze telefonic;
să solicite recomandarea medicală de vaccinare antigripală fie medicului de familie, fie unui alt medic specialist, dacă în anii anteriori au fost cel puţin o dată vaccinaţi împotriva gripei sezoniere;
să se prezinte la data programării cu recomandarea medicală în farmacia autorizată;
să achiziţioneze vaccinul antigripal în vederea administrării acestuia.
Vaccinul antigripal se va administra numai după efectuarea unei anamneze minimale de către farmacist, pentru identificarea unor eventuale contraindicații sau precauții la vaccinare.
Vaccinarea în farmacii nu se efectuează dacă persoana respectivă nu a mai fost vaccinată anterior antigripal și nu prezintă o recomandare medicală în acest sens.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou maraton de vaccinare a fost organizat de Ministerul Apărării în sprijinul Campaniei naționale de combatere a pandemiei de COVID-19. Centrele de vaccinare din șase spitale militare – Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Constanța și Timișoara – au fost deschise începând cu ora 8:00 a zilei de miercuri, 1 decembrie până joi, ora 16:00. Procesul de vaccinare pentru persoanele planificate prin intermediul platformei electronice s-a desfășurat în regim normal, conform programărilor existente. Timp de o lună, programul de funcționare al centrelor de vaccinare ale Armatei va fi între 8:00 și 16:00 în zilele lucrătoare, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale vor fi vaccinate doar persoanele înscrise în Platforma Națională de Programare pentru Vaccinarea împotriva COVID-19.
Consiliul Judeţean Sibiu, împreună cu spitalele din subordine, organizează sâmbătă şi duminică un nou maraton de vaccinare, la sediul Filarmonicii, în Sala Thalia, unde imunizarea se va face fără programare, informează un comunicat.
„Campania de vaccinare lansată de Consiliul Judeţean Sibiu în parteneriat cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, Spitalul General CF Sibiu, alături de Filarmonica de Stat Sibiu şi cu sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu şi al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu continuă în acest sfârşit de săptămână, respectiv 20-21 noiembrie 2021 cu rapelul celor care s-au vaccinat în 30-31 octombrie 2021.
Totodată, cei care doresc să îşi facă oricare dintre dozele 1, 2 sau 3 cu vaccinul Pfizer sau doza unică a vaccinului Johnson & Johnson o pot face, fără programare, în foaierul Filarmonicii de Stat Sibiu. Accesul se va face prin parcarea Sălii Thalia de pe Bulevardul Corneliu Coposu, iar doritorii sunt aşteptaţi în intervalul orar 9:00-21:00”, se precizează în comunicat.
La maratonul de vaccinare, cele trei spitale şi Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu vor mobiliza un număr de opt medici, 16 asistenţi, 16 registratori şi 40 voluntari, astfel încât totul să se desfăşoare fără dificultăţi.
În perioada 5-7 noiembrie, la Brăila, o să se organizeze un maraton de vaccinare anti-COVID, între orele 8:00-24:00, în centrul comercial din comuna Chiscani, potrivit informaţiilor furnizate marţi de Instituţia Prefectului Judeţul Brăila.
Maratonul de vaccinare anti-COVID va fi organizat la un nou centru din incinta Promenada Mall Brăila, care este deschis zilnic între orele 8:00-20:00, iar în perioada 5-7 noiembrie programul va fi prelungit până la ora 24:00, la propunerea prefectului judeţului Brăila, Florin Sergiu Dobrescu.
Noul centru va funcţiona cu şapte medici, 13 asistenţi şi patru registratori, iar vaccinurile disponibile vor fi de la Pfizer şi Johnson & Johnson, cel cu doză unică.
În acelaşi timp, Instituţia Prefectului Judeţul Brăila precizează că centrul de vaccinare de tip drive-thru, amenajat în parcarea centrului comercial din comuna Chiscani, îşi va suspenda activitatea odată cu deschiderea celui din interiorul mall-ului.
„S-a decis deschiderea noii locaţii de vaccinare pentru că suntem deja în luna noiembrie şi este bine să nu ţinem personalul medico-sanitar în frig, în parcare, pentru vaccinarea populaţiei şi de aceea am operaţionalizat un nou centru în interiorul Promenada Mall. Le mulţumim pe această cale reprezentanţilor acestui mall, pentru că au răspuns solicitărilor noastre, dar mai ales medicilor, asistenţilor şi registratorilor pentru că sprijină acest demers.
Cât priveşte vaccinarea, eu am convingerea că este cea mai bună variantă pentru imunizarea populaţiei şi încurajez brăilenii să se vaccineze. Eu sunt vaccinat, la fel şi familia mea şi chiar astăzi fiul meu de 16 ani se vaccinează cu a doua doză a serului anti-COVID. E alegerea lui şi eu, ca părinte, îl încurajez să ia cele mai bune decizii”, a declarat prefectul Brăilei, Florin Sergiu Dobrescu.
La „Subiectul săptămânii”, rubrica noastră de fiecare ediţie, Andreea Popescu l-a intervievat pe colonelul medic Bogdan Cîrciumaru, medic specialist în boli infecțioase în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central din București.
Andreea Popescu (reporter): Domnule colonel medic, ne aflăm în cea mai mare criză sanitară din ultimii 50 de ani probabil. Dumneavoastră, ca medic infecționist, având exact pregătirea de a vă lupta cu virușii, ce ziceți? Cum stăm? Care sunt șansele să depășim această criză?
Bogdan Cîrciumaru:Da, este cea mare criză sanitară, așa cum aţi spus, probabil, din ultimul secol și posibilitățile de depășire a ei sunt legate de faptul că prin noi înșine, omenirea, putem să depășim această criză dacă vrem.
Avem posibilitatea de a efectua vaccinări, de a da tratamente – unele tratamente sunt chiar în evaluare, tratamente foarte bune. Avem posibilitatea de a efectua testări.
Există necesitatea de a efectua programe epidemiologice prin care să putem determina anticorpi existenți în populație și mai ales putem lua măsuri de profilaxie, pentru că prevenirea este principala armă de luptă împotriva acestei pandemii.
Trebuie remarcat un singur lucru, pandemia este o boală cu răspândire globală și de aceea măsurile care se pot lua și care pot fi eficiente sunt globale.
Nu se poate termina pandemia într-o țară sau într-o regiune până nu este controlată în toată lumea. Vaccinarea este un pilon foarte important, dar este numai un pilon. Deci toate măsurile acestea trebuie aplicate.
La nivel internațional, această pandemie evoluează și datorită faptului că vaccinurile, de exemplu, dar și celelalte tratamente, cum ar fi oxigenul și alte mijloace terapeutice, nu au o răspândire globală și echitabilă, astfel că un număr mic de țări a ajuns să vaccineze peste 70% din populație, iar celelalte nu şi-au vaccinat nici măcar personalul medical care este în prima linie.
Aceasta este o inechitate gravă, care poate duce la următorul aspect: în țările în care circulă virusul pot apare noi variante care să revină în zonele în care vaccinarea este chiar de 70% sau peste 70% și să producă din nou îmbolnăviri, astfel că o să trebuiască o nouă viziune asupra vaccinării.
Drept urmare, echitatea în distribuția mijloacelor terapeutice și profilactice, cum ar fi vaccinurile, trebuie respectată neapărat, altfel această pandemie nu se va termina.
Andreea Popescu (reporter): Ce măsuri ne-au mai rămas acum, pe lângă cele care au fost deja luate și care au ajutat până la un moment, dar acum se pare că sunt depășite?
Bogdan Cîrciumaru:Trebuie ranforsate măsurile de profilaxie, respectiv purtarea măștii, distanțarea fizică, evitarea aglomerațiilor și a spațiilor închise, neaerisite.
De asemenea, trebuie acționat în așa fel încât să ajungem și noi la o rată de vaccinare conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și anume, cam la 40% din populație vaccinată până la sfârșitul anului și cam 70% din populație vaccinată până la jumătatea anului viitor. Şi această acțiune de vaccinare trebuie gândită puțin mai bine. Până acum așteptam să meargă cu oamenii către vaccinare.
De ce nu facem și niște echipe mobile să meargă spre oameni? Pentru că sunt grupele de risc cu oamenii în vârstă, care nu se pot deplasa și ei trebuie vaccinați în primul rând. De asemenea, trebuia încă din vară să achiziționăm echipamente sanitare și mai ales medicamente.
S-a mers după faptul că această pandemia a scăzut din intensitate în Europa în această vară și lucrurile au fost lăsate puțin la voia întâmplării.
Şi iată că acum avem nevoie de medicamente, pe care nu le mai găsim pe piață. Cam acestea sunt măsurile care ar trebui revăzute, împreună cu reorganizarea spitalelor. Fiecare spital ar putea să își asigure o zonă, respectiv un pavilion sau, dacă este un spital bloc, unul sau două etaje cu circuite separate, care să fie pregătite pentru oricare val pandemic ar mai veni de acum încolo, pentru că acum, deja suntem în plin val pandemic.
S-ar putea crește numărul de pacienți care s-ar adresa și s-ar putea interna în spitale și, de asemenea, ar putea acest spital să trateze și pacienții non-COVID, care sunt o patologie mult mai vastă și care, din păcate, a fost implicată cu o mortalitate mult mai mare cu prilejul acestei pandemii.
Secția noastră în acest val a fost reorganizată prin faptul că primim pacienți COVID, deci ceea ce spusesem eu înainte s-a realizat în Spitalul Militar Central. Avem o secție numai pentru această boală, cu circuite separate și secție specializată, iar în restul spitalului, în principiu, s-ar putea trata ceilalți pacienți. În altă ordine de idei, în spital există un centru de vaccinare, deci facem și profilaxie.
De asemenea, în spital s-a făcut centru de diagnostic în sprijinul unității de primiri urgențe, care asigură un supliment de paturi pentru diagnosticul cazurilor mai ușoare sau medii, astfel încât să existe o formulă mai civilizată de așteptare până la efectuarea formelor de internare sau respectiv până la plecarea spre domiciliu.
Andreea Popescu (reporter): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost colonelul doctor Bogdan Cîrciumaru, medic infecționist la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Domnule Cârciumaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
Bogdan Cîrciumaru:Eu vă mulţumesc pentru încrederea acordată și sper că acest interviu să fie util populației în general.
Autorităţile clujene organizează la Cluj-Napoca un maraton al vaccinării, care durează trei zile, pentru toţi doritorii de peste 12 ani.
„În perioada 29 octombrie, ora 08:00 până în 31 octombrie, ora 20:00, non-stop, locuitorii din Cluj-Napoca, dar şi cei din alte localităţi, se vor putea vaccina cu tipul de vaccin Pfizer-BioNTech, fără programare, într-un maraton al vaccinării la centrul drive-through, de la Sala Sportului „Horia Demian”, Cluj-Napoca”, se arată într-o informare transmisă de prefectul Tasnadi Szilard.
„Vaccinarea rămâne soluţia sigură şi eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), cel mai riguros for decizional, care reuneşte experţi la nivel european”, se menţionează în informarea prefectului.
Ministerul Apărării Naţionale susține lupta împotriva pandemiei de Covid-19 oferind suport spitalelor militare!
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 19:03
Îl ascultăm pe colonelul medic Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de la Brașov, spitalul unde este director medical colonelul Dan Derioiu, cel pe care l-am ascultat adineauri.
Ciprian Panga, de la „Jurnal militar Brașov”, a realizat interviul cu Alexandru Keresztes, îl ascultăm.
Colonel Alexandru Keresztes:Suntem într-o situație neplăcută datorită numărului mare de pacienți care se prezintă. De când am deschis sectorul de COVID din Spitalul Militar, inițial, cu cinci paturi de terapie intensivă și cinci paturi pentru forme moderat severe, am fost nevoiți să creștem capacitatea, astfel încât am crescut de la 10 la 14 paturi.
Avem în vedere o variantă de creștere și a acestui număr, dar va fi necesară o suplimentare a capacității de stocare a oxigenului sau o creștere a ritmului de aprovizionare din partea firmei care ne furnizează oxigenul lichid.
Încercăm să analizăm în permanență, ne-am luat toate măsurile de siguranță, am achiziționat o serie întreagă de senzori de fum, de incendiu pe senzor, pentru măsurarea concentrației de oxigen în încăperile unde pacienții beneficiază de un debit crescut de oxigen și, sigur, toate se plasează în această nevoie crescută de a ne lua toate măsurile pentru siguranța și securitatea actului medical, atât pentru pacienți, cât și pentru colegii noștri care lucrează în sectorul COVID.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Trecem la Constanța, să îl ascultăm pe colonelul medic Aurel Trană, comandantul Spitalului Militar de Urgență Dr. Alexandru Gafencu. Colega noastră de la „Jurnal miliar Constanța”, Olivia Bucioacă, l-a intervievat și, de asemenea, îl va difuza luni seara, de la 21:00, la Radio Constanța, în varianta integrală.
Vă propun acum un fragment mai scurt din interviul cu Aurel Trană. Ne spune domnia sa că au redeschis sistemul modular medical de izolare și tratament, prescurtat SMIT, chiar cu două zile mai devreme decât ceea ce se stabilise deja, pentru că a fost nevoie să preia pacienții evacuați în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase. Ascultăm.
Colonel Aurel Trană:Într-adevăr, am deschis în regim de urgență pe data de 1, când s-a întâmplat această tragedie de la Spitalul de Boli Infecțioase, am pregătit cu absolut tot ce era necesar; astfel cred că am fost de mare ajutor.
Într-adevăr, spitalul a fost, inițial, conceput ca un spital care să asigure suport pentru pacienți COVID forme ușoare, maxim medii, dar realitatea este, de fapt, realitatea din România, e, de fapt, alta.
Nu prea mai sunt în spitale cazuri ușoare, cazurile internate sunt cazuri medii, care pot deveni severe, vorbesc acum de SMIT. Am pus la punct, intern, o procedură prin care să putem să manageriem cât se poate de bine cazurile grave până le găsim un loc într-o Secție de Terapie Intensivă la alt spital. Aș putea spune că ne descurcăm.
Capacitatea totală este de 100 de locuri. Momentan, nu ne mai putem plânge de lipsă de personal, pentru că au fost detașați de la Spitalul de Boli Infecțioase colegi cu experiență, colegi de la care mai și învățăm multe, pentru că sunt cei mai experimentați în privința tratamentului acestei boli. Sunt detașați, pe o perioadă limitată, la noi, patru medici, 15 asistente și patru infirmiere.
Încurajez lumea să facă ce trebuie pentru sănătatea lor și pentru sănătatea familiilor lor.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Dan Derioiu: “Avem misiunea aceasta grea, dar nu imposibilă și depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.”
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 17:56
La „Subiectul săptămânii” a fost invitat colonelul medic Dan Derioiu, director medical la Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov.
Dan Derioiu este coordonatorul echipei medicale detașate de Ministerul Apărării Naționale la spitalul modular de la Lețcani, județul Iași.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel doctor, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!
Dan Derioiu: Bună dimineața!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți o nouă misiune, o nouă provocare în acest al doilea an de pandemie: vă aflați la spitalul modular de la Lețcani, care a operaționalizat primele 24 de paturi ATI sub coordonarea dumneavoastră.
Dan Derioiu: Cu siguranță este aportul nostru, ca echipă militară, la efortul comun al autorităților locale și al managementului spitalului de boli infecțioase condus de domnul manager Roșu de a operaționaliza această secţie modulară externă a Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.
Suntem în ajutorul dânșilor și contribuim atât cu personal de specialitate medical, cât și cu partea administrativă și aducem aportul de experiență și coordonare pentru organizarea acestor paturi și a fluxurilor astfel încât să funcționeze cât mai repede, în sprijinul bolnavilor care sunt în așteptarea unui loc de internare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): „Experiență și coordonare” aţi spus; aici voiam să ajung și să vă întreb, să fie una dintre întrebări: a contat mult ceea ce s-a întâmplat anul trecut și toate lucrurile pe care le-ați rezolvat în condiții grele și în termene-limită?
Dan Derioiu: Cu siguranță a contat experiența, plecând de la experiența din teatrele de operații, urmată de exercițiile de medicină operațională la care am participat ca ofițer medic al Armatei.
Suntem în prezent ajutaţi și de experiența căpătată anul trecut, la începutul pandemiei, la Spitalul Județean Suceava, unde situația epidemiologică, da, sigur, a fost o situație scăpată de sub control.
Am încercat împreună, cu efortul conjugat al autorităților locale și al personalului Spitalului Județean Suceava, să repunem în funcțiune acest spital astfel încât să poată îngriji pacienții, care erau foarte mulți la acea dată, infectați cu COVID, dar și pentru pacienţii non-COVID, care aveau o patologie la fel de acută.
Suntem din nou acum în prima linie pentru a răspunde provocărilor comunității locale din Iași, care de asemenea este greu încercată în acest val 4 al pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ministerul Apărării intervine prin medicina militară, prin oamenii pregătiți, precum ați spus, în condiții grele și în teatre de operații, și începând de marți, din 12 octombrie, Ministerul Apărării a pus la dispoziția Serviciului de Ambulanță București cinci ambulanțe de tip B cu șofer; de asemenea la Craiova – iată, acolo spitalul a devenit suport COVID. Toate aceste lucruri sunt semnale care dumneavoastră, ca om din interior, ca om de meserie, ce vă spun: reușim sau nu reușim?
Dan Derioiu: Avem misiunea aceasta grea, dar nu este imposibilă, și ne depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.
Participăm cu resurse din partea MApN – şi țin pe această cale să mulțumesc conducerii ministerului, care a sprijinit cu necesarul de a pune în funcțiune aceste prime paturi de terapie intensivă atât de utile pacienților aflaţi în așteptarea unui pat, aflaţi în aşteptarea îngrijirilor de specialitate.
Sunt convins că împreună, uniți, atât militari, cât și civili, vom reuși să ajungem într-un punct în care vom controla această epidemie.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Uniți, împreună – sigur, cu cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara. La sfârșitul interviului aș vrea să vă întreb ce ar fi putut să împiedice această situație-limită.
Dan Derioiu: Cu siguranță, sfatul specialiștilor este unanim în favoarea vaccinării. Este una dintre măsurile principale de a preveni această îmbolnăvire sau de a preveni formele grave de boală. Încă nu este târziu; îndemn populația să se vaccineze, îndemn populația să aplice măsurile de prevenție și să ia cumva aminte la sfatul specialiștilor, şi sunt convins că această măsură ar putea limita evoluția pandemică ulterioară.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel medic, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Dan Derioiu: Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
La solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția medicală, a dispus măsurile organizatorice necesare pentru ca, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” din Craiova să devină spital de suport COVID-19.
Astfel, spitalul militar din Craiova va putea prelua din cazuistica infectărilor cu noul coronavirus prin punerea la dispoziție a unui număr de 10 paturi pentru tratarea cazurilor ușoare și medii și două paturi ATI.
Spitalul Modular de la Lețcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detașate de la MApN și personal medical al Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, a preluat până astăzi, 14 octombrie ora 10:00, un număr de 23 pacienți pe secția de boli infecțioase și șase pacienți în secția de Terapie Intensivă, aceasta urmând a fi extinsă, gradual, până la un număr de 48 de paturi.
Ministerul Apărării Naționale continuă implementarea și a altor măsuri de creștere a capacității de acțiune în direcția prevenirii și combaterii îmbolnăvirilor cu COVID-19, precum și asigurarea vaccinării populației în cadrul centrelor de vaccinare proprii, astfel:
Toate cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara sunt în proces de extindere a capacitații operaționale, fiind în stadiul final de autorizare a unor noi paturi pentru tratare a pacienților cu COVID-19 pentru forme ușoare, medii sau severe/critice.
În acest sens, în rețeaua medicală a MApN va fi mărită capacitatea de tratare la un număr de 388 pacienți cu forme ușoare, medii și severe/critice de COVID-19, față de 239 câți reprezenta capacitatea anterioară.
O atenție deosebită este acordată cazurilor severe/critice, pentru care sunt în fază finală de operaționalizare 10 paturi suplientare, ajungând la 86 paturi ATI și a cazurilor medii, pentru care sunt operaționalizate 18 paturi suplimentare cu suport oxigen cu flux normal, numărul total urcând, astfel, la 302. De asemenea, rețeaua medicală a MApN dispune și de un număr de 204 paturi pentru cazurile ușoare COVID-19, cazuri care nu necesită suport oxigen.
În același timp, rețeaua sanitară proprie a MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu vaccinurile Pfizer și Moderna, în cele 11 spitale militare din țară, și în cadrul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General Aviator Victor Atanasiu”, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” și Centrului de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu al Armatei „Acad. Ștefan Milcu” din București.
Suplimentar, se asigură și vaccinarea cu serul Johnson&Johnson în cadrul centrelor de vaccinare care funcționează în spitalele militare din Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Pitești, Sibiu și Timișoara, iar în București acest vaccin poate fi adminstrat în centrul care funcționează la CMDTA „Acad. Ștefan Milcu”, din strada profesor Grigore Cobălcescu nr. 26, sector 1.
O echipă de 25 de medici, asistenţi medicali, brancardieri a preluat de astăzi, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, managementul Spitalului Modular de la Leţcani, judeţul Iaşi, pentru a trata pacienții cu COVID-19, a informat Ministerul Apărării Naţionale.
Totodată, ministrul Apărării Naţionale a dispus măsuri de creştere a capacităţii de acţiune pentru prevenirea şi combaterii îmbolnăvirilor cu COVID-19 şi de vaccinare a populaţiei la nivel naţional.
Astfel, Forţele Aeriene Române vor pune la dispoziţie capabilităţile de transport aerian necesare, adaptate pentru transport pacienţi sau materiale sanitare destinate prevenirii infectării cu virusul SARS-CoV-2, care vor putea efectua, la solicitare, în cel mai scurt timp, misiuni în ţară sau în străinătate.
Toate cele 11 spitale militare şi cele trei unităţi sanitare mobile din Bucureşti, Constanţa şi Timişoara îşi vor extinde gradual capacitatea de tratare a pacienţilor cu COVID-19 pentru forme uşoare, medii sau severe.
În acelaşi timp, reţeaua sanitară proprie a MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu Pfizer şi Moderna, în cele 11 spitale militare din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara, la care se adaugă Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „Gl. Aviator Victor Atanasiu”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” şi Centrul de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Armatei (CMDTA) „Acad. Ştefan Milcu” din Bucureşti.
Suplimentar, începând de luni, în cadrul centrelor care funcţionează în spitalele militare din Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara va fi înfiinţat şi câte un flux de vaccinare cu serul Johnson&Johnson.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii, comandantul director general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, bun venit la ”Jurnal militar”!
General de brigadă Florin Oancea: Bine v-am regăsit. Să sperăm că vom mai purta discuții și în viitor, să fim sănătoși.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem într-o perioadă foarte complicată. E mai complicată decât începutul pandemiei de acum un an?
General de brigadă Florin Oancea: Deja purtatul măștii a devenit un act reflex și ar trebui să rămână un act reflex și pentru viitorul apropiat. Nu pot să spun că este mai greu decât la începutul pandemiei. Acum știm practic ce ne așteaptă, avem experiența acestei perioade, un an și jumătate, în curând poate vor fi doi ani de la debutul acestei pandemii. Părerea mea că sistemul medical este mai bine pregătit în acest moment, nemaiexistând elementul surpriză de la începutul pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Chiar dacă a fost, iată, cea mai complicată săptămână de la începutul pandemiei, cu cele mai multe cazuri, soluția rămâne în continuare vaccinarea.
General de brigadă Florin Oancea: Din fericire în acest moment avem această soluție. Să ne amintim că la începutul pandemiei încă nu știam foarte multe despre acest virus, nu luasem în calcul varianta vaccinării. Acum avem această soluție, posibilitate de a scădea numărul îmbolnăvirilor, de a scădea numărul bolilor grave și a scădea numărul pacienților care ar putea să se îmbolnăvească sau chiar să, să spunem să moară în urma acestei infecții.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunteţi directorul institutului unde a venit prima oară vaccinul în România. La dumneavoastră s-a centralizat, la Cantacuzino, a plecat în toată țara. Lucrurile nu au funcționat chiar așa cum am sperat cu toții, dar iată că cei care s-au vaccinat cu primele două doze sau cu o doză după caz, în funcție de vaccin, pot merge și ați început deja să vaccinați cu a treia doză.
General de brigadă Florin Oancea: Da. Pot spune cu puterea exemplului că probabil că sunt printre primii oameni care s-au vaccinat cu doza a treia. Putem spune că începând cu luna a opta de la rapel anticorpii au scăzut și astfel că protecția pentru infecția cu acest virus am considerat-o minimă și am luat în calcul acest de risc și am ales să mai fac o doză pentru a fi sigur că organismul meu are încă o armă de atac împotriva acestui virus. Ce am observat pe parcursul campaniei de vaccinare este că oamenii nu au înțeles practic ceea ce presupune acest vaccin, probabil că nici noi, personalul medical nu le-am explicat foarte mult ce înseamnă acest vaccin. Oamenii nu au înțeles diferența între infecție cu virusul SARS-CoV-2 și ce presupune boala COVID-19. Au apărut atâtea discuții, că oamenii vaccinaţi s-au infectat, că de ce să ne vaccinăm. Trebuie să înțelegem foarte bine că acest vaccin nu te protejează de infecție, însă îți asigură o armă împotriva luptei cu COVID-19, boala nu va fi la fel de gravă ca pentru persoanele nevaccinate. Asta este marea problemă și cu ce ne-am întâlnit, cel puțin oamenii cu care am intrat eu în contact și am discutat, nu au înțeles foarte bine diferența între infecție și boală. Să sperăm că vom reuși până la urmă să îi facem să înțeleagă, oamenii să poată să prelucreze acest bombardament de informații pe care îl primesc și să înțeleagă că vaccinarea nu te ferește de infecție, însă te ferește de boală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): A fost un an şi jumătate foarte greu pentru oamenii din medicină și acum, iată s-a redeschis și aceste spitale suport, cum este ROL 2 de la București și la Cluj și la Constanța. Cum sunt oamenii pe care îi aveţi în subordine, sunt în continuare motivaţi sau sunt și ei cumva dezamăgiţi pe alocuri pentru lipsa de răspuns în multe cazuri a oamenilor față de rigori, față de vaccin?
General de brigadă Florin Oancea: Putem spune că da, sistemul medical militar a răspuns foarte bine la această provocare, la solicitarea mediului civil. În definitiv, noi avem o oarecare rigoare, anumite regulamente, anumite standarde. Pot spune că a fost foarte greu și rămâne să fie foarte greu. Gândiți-vă că sistemul medical militar nu este dimensionat pentru a suplini întreg sistemul medical din România. Aș putea spune ca un sentiment general, cred că este frustrare, că indiferent cât de mult încerci să îi faci pe oameni să înțeleagă că acest vaccin poate să le salveze viața sunt totuși reticenți. Mă întorc la aceeași problemă. Nu cred că avem capacitatea să gestionăm atâtea informaţii. Am întâlnit-o și cred că sunt mulți colegi sunt în asentimentul meu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, pentru oamenii care ascultă la radio, în plină pandemie, în revenire de pandemie cu foarte multe cazuri, care ar fi?
General de brigadă Florin Oancea: Să menţinem aceste măsuri de protecție, să o numim protecție fizică, acea distanțare socială, portul măștii, măsurile de igienă individuală și colectivă și fiecare om care nu s-a vaccinat să ia în calcul această oportunitate de a-şi salva viața, să spunem să ne îndreptăm către o viață normală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio!
General de brigadă Florin Oancea: Şi eu vă mulțumesc! Oricând cu plăcere.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Ministerul Sănătăţii a validat chestionarul de exprimare a intenţiei de vaccinare în rândul elevilor minori, aceasta fiind diseminat de Ministerul Educaţiei prin inspectoratele şcolare judeţene începând de vineri.
„Începând de vineri, 24 septembrie 2021, chestionarul (disponibil aici) va fi diseminat în unităţile de învăţământ, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene. Acesta nu este obligatoriu, nu constituie obligaţie de vaccinare şi va fi pus la dispoziţia părinţilor în vederea completării”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.
„În cazul exprimării intenţiei de vaccinare, vaccinarea elevilor minori se va efectua numai cu acordul informat, exprimat în scris, în prezenţa părintelui/tutorelui legal al copilului! Scopul completării chestionarului este sprijinirea celor care doresc să se vaccineze şi beneficiază de acordul informat, exprimat în scris, al părinţilor sau reprezentanţilor legali, prin organizarea de echipe mobile de vaccinare în şcoli de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) şi Direcţiile de Sănătate Publică”, menţionează sursa citată.
Chestionarele nu necesită asumare prin semnătură şi pot fi transmise şi în format electronic, precizează Ministerul Educaţiei.
„Formularul care va fi elaborat de către cei în drept – Ministerul Sănătăţii – va avea o primă întrebare: este sau nu este vaccinat. Dacă este vaccinat, nu mai trebuie răspuns la cea de a doua întrebare, care va avea trei variante de răspuns: Da; Nu; Indecis”, preciza Cîmpeanu.
190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 17:20 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:35
Cornelia Mihăilă (realizator): Bun găsit, doamnă general! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Mulțumesc pentru invitație!
Cornelia Mihăilă (realizator): Moment aniversar: 190 de ani de existență a Spitalului Militar Central, 190 de ani de excelență în medicina militară, chiar mai mult în medicina românească, aş îndrăzni să spun, pentru că istoria și numele din medicina militară ne-o demonstrează pe parcursul anilor. Așadar, o aniversare încununată de un eveniment aparte: primirea Drapelului de luptă. Felicitări! Emoție și plus de responsabilitate.
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Da. A fost un eveniment deosebit care a încununat existența de 190 de ani a Spitalului Militar Central. Eu, personal, mă simt onorată, sunt mândră că sunt comandantul spitalului în acest moment, când împlinește această vârstă onorabilă, remarcabilă, și cred că în întregime toate manifestările care au fost dedicate acestei aniversări au fost deosebite.
Cornelia Mihăilă (realizator): Un alt val al pandemiei se anunță a lua amploare. Sunteți, bineînțeles, în mijlocul acestui eveniment, luptați cu această boală, de la începutul ei ați fost deschizătorii acestor spitale militare de campanie. Se redeschid acum?
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Da. Spitalul Militar de Campanie ROL 2 s-a redeschis de săptămâna trecută, cu 12 locuri din cele 23 pe care le avem la ATI. Noi am gândit așa: ca această revenire să fie în funcție de numărul de cazuri care vor apărea și pentru că inițial au fost necesare locuri la ATI, am deschis gradual, pentru că… Aș vrea să subliniez un lucru: paturile de ATI nu înseamnă numai pat de ATI propriu-zis, patul de ATI înseamnă un personal medical dedicat, cu înaltă pregătire profesională. Medicul ATI-st și asistenta de ATI sunt pur și simplu la cel mai înalt nivel al pregătirii pentru a acorda asistență medicală. Deci nu este ușor să găsești asistentă de ATI. Din acest punct de vedere, aceşti oameni trebuie preţuiţi în mod deosebit şi trebuie respectată munca lor. Deci este foarte greu să deschizi paturi de ATI mai multe dacă nu ai personal suficient. Or, oamenii noștri de un an și jumătate au fost în prima linie, cu excepția a două luni, să spun, în care noi am închis ROL 2 pentru că nu mai erau foarte multe cazuri, dar oamenii s-au întors în spital unde am lucrat la foc continuu și la capacitate maximă, adică noi am fost și în timpul pandemiei un spital deschis, de când a început pandemia am avut un număr foarte mare de cazuri, am lucrat ca spital COVID la ROL 2, dar și ca spital non COVID în structura centrală. Deci nu pot spune că poate pentru alte unități sanitare această perioadă a fost o perioadă în care nu au avut act medical la nivelul anilor anteriori, din punct de vedere al Spitalul Militar Central noi am funcționat aproape full în această perioadă, lucru care s-a întâmplat și după ce am închis ROL 2. Deci din punct de vedere al personalului medical vreau să vă spun că oamenii au un sindrom burnout, dacă se poate spune, adică un stress care este împins la extrem.
Cornelia Mihăilă (realizator): Sunt epuizaţi, adică, nu?
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Sunt epuizaţi, sunt epuizați și de curând am avut un concurs de angajare de asistenți medicali, inclusiv pentru secția de terapie intensivă. Destul de dificil găsim forță de muncă înalt pregătită, deci este o mare problemă, dar în același timp este și o provocare și aş profita de această ocazie ca cei care sunt ascultătorii dumneavoastră, care sunt cadre medicale, să înțeleagă că la Spitalul Militar există o bază și o școală de pregătire și că este foarte important să-și dorească să se pregătească, să citească ei partea teoretică și, la noi, cei care sunt angajați pe alertă, de exemplu, este o oportunitate să fie angajați pe alertă, care înseamnă o angajare fără concurs propriu-zis, dar este ca un fel de practică care se poate face chiar în focul luptei, ca să spun așa. Deci în curând vom scoate din nou posturi la concurs pe alertă și cei care doresc să se instruiască în acest mod ca, ulterior, să poată să acceadă la posturile permanente ale Spitalului Militar Central este o invitație pentru ei. Avem nevoie de oameni care să dorească să lucreze în Spitalul Militar, să facă act medical de calitate. În acest moment, poate mai mult decât oricând trebuie ca tot ce înseamnă cunoștințe medicale, profesionalism, expertiză medicală să se îmbine cu empatia, cu dragostea pentru pacienți și cu speranța că vom trece peste această perioadă grea a omenirii.
Cornelia Mihăilă (realizator): Aceste 12 paturi care sunt deja disponibile pentru pacienții COVID sunt deja pline?
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Am deschis vinerea trecută cele 12 paturi și până sâmbătă la prânz erau pline. De astăzi am deschis încă 11 paturi, până la 23, încă nu am situația, dar probabil că se vor umple progresiv. Problema este că va trebui să deschidem în curând și Secţia de boli infecțioase pentru oxigenoterapie cu flux înalt, pentru că acolo am amenajat la Spitalul ROL 2, chiar dacă sunt containerele, oferă un grad ridicat de confort şi în plus avem și tras oxigen de la stocator, care asigură un flux constant de oxigen, ceea ce permite să avem acolo niște aparate speciale cu flux crescut, care este de fapt o parte importantă a terapiei pacientului COVID. Deci vom deschide de luni și 30 de paturi la Secția de boli infecțioase.
Cornelia Mihăilă (realizator): Cum pare această nouă variantă a COVID-19?
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Cred că are un tipar diferit. Din punct de vedere al celor care sunt vaccinați, formele fie sunt asimptomatice, fie sunt forme foarte ușoare. Din punct de vedere al pacienților care ajung în Terapie intensivă, în Terapia intensivă de la ROL 2 sunt doar pacienți nevaccinați. Este adevărat, și aici nu aş vrea să mă situez de o parte sau de alta a baricadei, că trebuie sau nu trebuie să ne vaccinăm, eu vă spun ce se întâmplă, deci efectiv cei care sunt vaccinați fac forme mai ușoare, cei care sunt nevaccinați fac forme grave.
Cornelia Mihăilă (realizator): Informații foarte importante.
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Cunosc foarte bine ceea ce se întâmplă și pe acest lucru trebuie să se insiste, pentru că, într-adevăr, există o rezistență la vaccinare și poate că oamenii au dreptate și spun așa: Dom’le nu știu dacă este bine, dacă are destule studii făcute, dacă trebuie sau nu trebuie, dacă eu o să fiu un cobai. Este un punct de vedere pe care trebuie să îl înţelegem, să îl acceptăm. Dar din alt punct de vedere, gândiţi-vă că sunt vaccinați copiii încă de când se nasc și că datorită vaccinului toate marile boli infecțioase ale omenirii au putut fi eradicate sau au fost niște forme mult mai ușoare. Deci cred că ar trebui să fim puțin mai deschiși şi să avem mai multă încredere în ceea ce se întâmplă, pe de o parte. Pe de altă parte, vedeți deja, avem un an aproape de când vaccinul apărut pe piață, adică deja putem spune ce s-a întâmplat, putem să ne dăm seama care este rolul lui. Eu sunt convinsă că în partea a doua a anului, adică spre finalul anului, vor fi mult mai multe persoane care se vor vaccina, pentru că or să aibă mai multă încredere.
Cornelia Mihăilă (realizator): Invitată la ‘Subiectul săptămânii’ a fost pe generalul maior medic conferențiar universitar doctor Florentina Ioniță Radu, comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ‘Dr. Carol Davila’. Mulțumim!
Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Mulțumesc pentru invitație!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină, cu 3,7 milioane mai mulți decât în 2019, conform datelor oficiale publicate astăzi de OMS și UNICEF.
Această nouă serie de date cuprinzătoare privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea țărilor.
Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce privește accesul la vaccinuri.
Majoritatea acestor copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în localități izolate și marginalizate ori în așezări informale sau sărace în care se confruntă cu privațiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale și sociale esențiale.
„În timp ce țările solicită insistent să obțină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privința altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.
„Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităților și sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor și să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.
În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare
Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, țările din regiunile OMS Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate și acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus față de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.
„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 și perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieți și de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.
„Chiar și înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care și epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat și mai mult situația. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toți, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situație nu trebuie să continue”.
Datele arată că ponderea copiilor neprotejați, și anume copii care nu au primit cel puțin unele doze de vaccin, a crescut în țările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.
Alimentată de insuficiența finanțării, informații greșite privind vaccinurile, instabilitate și alți factori, o imagine îngrijorătoare apare și în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, față de 91% în 2016.
În România, datele UNICEF și OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinați. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizați cu prima doza.
Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinați), o scădere de un procent față de anul pre-pandemic anterior. O creștere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternități), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinați.
Țările riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare
Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulți ani.
Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecția împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinși în schemele de vaccinare) și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.
În timp ce s-au alocat resurse semnificative și mult personal pentru reacția la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau au funcționat cu program redus, iar oamenii au fost reticenți să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină și a perturbării transporturilor.
„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină și expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance.
„Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 să fie reapariția rujeolei poliomielitei și a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toții și să ajutăm țările să învingă COVID-19, asigurând acces global și echitabil la vaccinuri, dar și să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătății și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume și a comunităților din care fac parte depinde de acest demers”.
Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecției cu papilomavirus uman (HPV) – care protejează ulterior în viață fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea școlilor.
Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din țările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.
Agențiile fac apel la revenirea urgentă și la investiții în vaccinările de rutină
În timp ce țările depun eforturi să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:
Reluarea serviciilor și campaniilor de vaccinare, astfel încât țările să poată derula în condiții de siguranță programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
Sprijinirea personalului medico-sanitar și a liderilor comunitari să comunice activ cu părinții și tutorii pentru a le explica importanța vaccinării;
Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităților și persoanelor omise în timpul pandemiei;
Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată și finanțată separat și să se desfășoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
Implementarea unor planuri naționale de prevenție și de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum și consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.
Agențiile colaborează cu statele și partenerii pentru a îndeplini țintele ambițioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmărește realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esențiale, înjumătățirea numărului copiilor complet nevaccinați (copii cu „zero doze”) și sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieți, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în țările cu venituri mici și medii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrele de Vacinare organizate în Spitalele Militare din Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Craiova şi Timişoara funcţionează din nou în regim continuu în perioada 25 mai-1 iunie, pentru a asigura în principal administrarea dozelor de rapel persoanelor vaccinate în maratonul desfăşurat în urmă cu trei săptămâni.
Centrele asigură şi vaccinarea fără programare a persoanelor care se prezintă pentru prima doză de imunizare având la dispoziţie vaccinurile produse de Pfizer-BioNTech sau Johnson & Johnson.
În cadrul maratonului de vaccinare organizat în perioada 4-11 mai în spitalele militare s-au imunizat împotria COVID-19 peste 21.000 de persoane care nu aveau o programare prealabilă.
În paralel, centrele de vaccinare ale spitalelor militare au asigurat şi vaccinarea persoanelor programate prin platformă. MApN asigură şi 20 de centre mobile de vaccinare, aflate în coordonarea direcţiei medicale care acţionează în sprijinul autorităţilor locale, în localităţi izolate sau greu accesibile, la propunerea şi solicitarea Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene.
Cinematograful Arta Arad va relua proiecţiile de filme în grădina de vară la începutul lunii iunie, după o pauză de nouă luni impusă de pandemie, şi va oferi invitaţii gratuite celor care se vaccinează chiar la centrul amenajat în interiorul clădirii.
Primele proiecţii vor avea loc în cadrul unei noi campanii iniţiate împreună cu Primăria Arad pentru încurajarea vaccinării împotriva COVID-19.
Persoanele care se vor vaccina la centrul amenajat în interiorul Cinema Arta, de-a lungul sezonului estival, vor primi invitaţii pentru intrare gratuită la proiecţiile organizate în grădina de vară.
Primele proiecţii de film vor avea loc în perioada 4-5 iunie, de la ora 21:30, în cadrul Festivalului Internaţional „Très Court”, organizat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Alexandru D. Xenopol” Arad şi al Institutul Francez din România.
În seara zilei de 12 iunie, de la ora 21:30, va fi organizată şi o proiecţie specială în grădina de vară de la Cinema Arta, pentru personalul de la centrele de vaccinare amenajate în municipiul Arad.
„Începând din luna februarie a acestui an, zeci de cadre medicale lucrează la foc continuu, unele chiar la Cinema Arta, dar până acum nu au avut ocazia să urmărească un film pe ecranul de aici. Dorim ca această proiecţie să fie un gest de recunoştinţă şi un moment de relaxare pentru cei care în ultimele luni şi-au dedicat timpul activităţii de vaccinare”, a transmis Centrul Municipal de Cultură.
Cadrele medicale vor putea urmări comedia romantică românească „Poate mai trăiesc şi azi”, regizor Tudor Cristian Jurgiu.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Peste 250 de medici, 500 de asistenți medicali și 200 de registratori lucrează în centrele de vaccinare ale Armatei.
Suplimentar, Ministerul Apărării Naționale a operaționalizat 20 de centre mobile de vaccinare aflate în coordonarea Direcției medicale, care acționează începând de pe 21 aprilie în sprijinul autorităților locale, în localități izolate sau greu accesibile, la propunerea și solicitarea Direcțiilor de Sănătate Publică Județene, conform instrucțiunilor Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
Andreea Popescu (realizator rubrică): 20 de centre mobile de vaccinare, aflate în coordonarea Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale, acționează începând de miercuri, 21 aprilie, în sprijinul autorităților locale în localități izolate sau greu accesibile.
Echipele de vaccinare sunt formate din medici și asistenți medicali din Ministerul Apărării Naționale și paramedici din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, în funcție de numărul de beneficiari și capacitatea spațiului de vaccinare amenajat în localitate.
Centrele mobile de vaccinare sunt organizate în containere, iar echipele mobile își desfășoară activitatea în spații puse la dispoziție de autoritățile locale și asigură la nevoie vaccinarea persoanelor nedeplasabile la domiciliu.
Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, sărbătorită în fiecare an în ultima săptămână a lunii aprilie, UNICEF în România reafirmă nevoia de a crește acoperirea vaccinală pentru copii, pentru a-i proteja împotriva bolilor care pot fi prevenite, reamintindu-le factorilor de decizie și autorităților că imunizarea este o investiție pentru ziua de mâine, care creează un viitor mai sănătos, mai sigur și mai prosper pentru toți.
„Criza provocată de COVID-19 ne-a reamintit de puterea pe care vaccinurile o au pentru a menține lumea mai sănătoasă. Dar a contribuit și la aducerea imunizării în atenția publică, pentru a vorbi despre vaccinuri și despre cum acestea salvează vieți și pentru a reafirma că fiecare copil are dreptul să aibă acces la vaccinare. Cu toate acestea, pandemia periclitează programele de imunizare de rutină în întreaga lume și trebuie să ne asigurăm că vaccinurile împotriva bolilor care pot fi prevenite ajung la copii”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit estimărilor pentru România ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale UNICEF:
în 2019, acoperirea vaccinului BCG (împotriva tuberculozei) era de 96%, în scădere de la 99% cu un deceniu înainte, în 2009;
vaccinul DTP1 (împotriva difteriei, tusei convulsive și tetanosului) avea o acoperire de 94% în 2019, mai scăzută decât cea de 99% estimată cu două decenii anterior;
acoperirea vaccinului DTP3 era de 88% în 2019, față de 99% în 2000;
imunizarea împotriva rujeolei a coborât la 90% în 2019, de la valoarea de 98% în 2000 – pentru prima doză și la 76% pentru cea de a doua doză.
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutului Național de Sănătate Publică, 20.204 de cazuri de rujeolă și 64 de decese din cauza acestei boli au fost raportate până în august 2020, de la începutul epidemiei de rujeolă, în 2016. Marea majoritate a acestora s-au înregistrat la copii care nu fuseseră vaccinați anterior.
Alte date globale ale UNICEF arată că:
Anual, 14 milioane de copii din întreaga lume nu primesc niciun vaccin împotriva bolilor care pot fi prevenite. 60% dintre acești copii trăiesc în doar nouă țări (India, Republica Democrată Congo, Pakistan, Filipine, Etiopia, Brazilia, Indonezia, Angola);
40% dintre copii care nu au beneficiat în întregime de vaccinare trăiesc în zone instabile sau afectate de crize umanitare, inclusiv în țări afectate de conflicte;
UNICEF a ajutat ca peste 760 de milioane de copii să beneficieze de vaccinuri care au prevenit peste 13 milioane de decese în ultimii 20 de ani;
UNICEF se află în fruntea campaniei istorice de distribuire a vaccinurilor anti COVID-19 cu obiectivul de a face disponibile două miliarde de vaccinuri pentru livrare tuturor statelor și economiilor participante în Mecanismul COVAX până la finalul lui 2021.
„Imunizarea este cea mai importantă intervenție de sănătate publică din istorie. Vaccinurile salvează milioane de vieți în fiecare an, prevenind peste 20 de boli ce pot fi fatale, ajutând oamenii de toate vârstele să trăiască mai mult și să fie mai sănătoși. Vaccinurile funcționează și ne aduc mai aproape unii de ceilalți”, a afirmat Pieter Bult.
Publicat de Gabriel Stan,
22 aprilie 2021, 12:55 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:16
Andreea Popescu (realizator rubrică): 20 de centre mobile de vaccinare, coordonate de Direcția Medicală a Armatei, vor participa în sprijinul autorităților locale în localități izolate sau greu accesibile.
Personalul care va încadra aceste centre mobile face parte din unități militare și instituții medicale ale Ministerului Apărării Naționale din București, Craiova, Brașov, Cluj-Napoca, Pitești, Focșani, Timișoara, Constanța, Galați, Iași și Sibiu.
Ministerul Apărării Naționale a crescut din 16 aprilie capacitatea de vaccinare și va deschide progresiv fluxuri suplimentare de vaccinare la cererea autorităților publice locale. Armata asigură în prezent locuri în 56 de centre de vaccinare proprii, organizate în spitalele militare și în unități militare din capitală și din țară, deservite de aproape 1.000 de angajați ai instituției.
De asemenea, militarii gestionează în totalitate call center-urile destinate programării telefonice la vaccinare, iar Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino este Centrul național de stocare a vaccinului COVID-19.
Forțele Aeriene Române contribuie la rândul lor la eforturile de combatere a pandemiei, executând zboruri pentru transportul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 și a materialelor sanitare.
Primul centru de vaccinare anti-COVID-19 organizat la nivelul Garnizoanei Brăila şi destinat personalului activ sau în rezervă din structurile de apărare a fost deschis astăzi.
Astfel, în noul centru, au fost vaccinate 30 de persoane, potrivit informaţiilor furnizate de plt.adj.pr. Stelică Mocanu din cadrul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”.
Denumit Centrul 2 Comandamentul Brigăzii 10 Geniu, centrul de vaccinare anti-COVID-19 al Garnizoanei Brăila este amenajat în sediul Batalionului 110 Sprijin „Mareşal Constantin Prezan” / Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”.
Capacitatea centrului este de 60 de persoane pe zi, coordonator şi şef al acestuia fiind medicul şef al Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”, lt.col. medic Claudiu Leonida.
În acest centru se va vaccina personalul militar activ şi în rezervă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi personalul altor structuri din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Garnizoana Brăila.
Al treilea centru de vaccinare împotriva COVID-19 din municipiul Braşov, care va fi destinat exclusiv imunizării cu vaccinul Astra Zeneca, a fost deschis astăzi.
„Braşovul stă foarte bine din punctul de vedere al derulării campaniei de vaccinare – am stat foarte bine încă de la început – şi prin faptul că reuşim să oferim centre de vaccinare în condiţii foarte bune, în afara şcolilor şi în afara sălilor de sport.
Prin urmare, la Braşov putem da un exemplu pentru felul în care au fost organizate aceste centre şi pentru modul în care se desfăşoară campania pentru etapa a II-a de vaccinare.
Avem la ora actuală şapte fluxuri, acesta este al treilea centru deschis, şi suntem pregătiţi să deschidem mai multe în cazul în care Direcţia de Sănătate Publică ne va solicita acest lucru”, a spus primarul Allen Coliban.
Acest al treilea centru de vaccinare va funcţiona pe strada Gloriei, cu două cabinete (puncte de vaccinare), fiecare cu o capacitate de 60 de persoane pe zi.
Centrul este unul dintre cele patru pregătite pentru etapa a doua de vaccinare care se vor deschide în municipiul Braşov, cu un total de 16 puncte de vaccinare.
Deschiderea celui de-al patrulea centru, de la Sala Sporturilor, se va face în funcţie de numărul de vaccinuri alocate de Ministerul Sănătăţii municipiului Braşov.
Pe lângă acestea, un al cincilea centru, la fostul cinematograf Popular, va putea fi pregătit dacă va fi necesar, au anunţat reprezentanţii Primăriei Braşov.
Primăria Braşov pune la dispoziţia persoanelor greu deplasabile, în vederea vaccinării împotriva COVID-19, două microbuze, echipate corespunzător, cele câteva sute de beneficiari urmând să fie programaţi pentru imunizare începând de săptămâna viitoare.
Viceprimarul Flavia Boghiu a precizat că este vorba despre câteva sute de persoane, greu deplasabile sau fără aparţinători, aflate în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei, care vor fi sprijiniţi să se programeze pe platforma de vaccinare şi să fie transportaţi la centrele de care aparţin. În trei zile de la debutul etapei a II-a a campaniei de vaccinare, au fost epuizate toate dozele repartizate centrelor de vaccinare.
La rândul său, directorul DAS Braşov, Monica Chelban, a precizat că de acest sprijin vor putea beneficia 500 de persoane cu handicap locomotor, plus cele dependente, cărora li se adaugă persoanele care nu au figurat, până în prezent, în evidenţele instituţiei.
În ce priveşte programările, acestea vor fi făcute de reprezentanţii DAS pentru cei care nu reuşesc să se înregistreze pe platforma de vaccinare prin intermediul medicilor de familie sau a aparţinătorilor, a menţionat Chelban.
Ea a amintit că, în ultima săptămână, colegii săi au făcut campanie de informare privind vaccinarea pentru aproximativ 1.500 de persoane
În ce priveşte căminul de bătrâni din subordinea DAS, ea a afirmat că aproximativ 75% dintre beneficiari au fost vaccinaţi, adică 54 de persoane, restul având afecţiuni care îi împiedică să se imunizeze – fiind vorba inclusiv de vârstnici care au fost internaţi în spitale cu COVID-19, precum şi persoane care nu şi-au dat acordul pentru această etapă.
Vaccinarea vârstnicilor a fost efectuată de către echipe mobile, care, în prezent, efectuează şi vaccinarea la centrul pentru persoanele fără adăpost din subordinea Primăriei.
Peste 2.000 de persoane din judeţul Prahova au fost vaccinate!
Publicat de Andra Radu,
7 ianuarie 2021, 16:00 / actualizat: 7 ianuarie 2021, 17:58
Peste 2.200 de persoane din judeţul Prahova au fost vaccinate anti-COVID de la începutul campaniei, autorităţile anunţând că, astăzi a fost înregistrată apariţia unei reacţii alergice în urma administrării serului.
Potrivit Prefecturii Prahova, până la această dată au ajuns în judeţ 2.750 de doze de vaccin, 2.234 fiind consumate până joi la ora 13:30, iar alte 516 doze sunt în curs de administrare.
O persoană care a primit vaccinul anti-COVID şi care se ştia ca fiind alergică la unele medicamente, dar nu la vreuna dintre substanţele conţinute de vaccin, a suferit reacţii de tip alergic, starea acesteia fiind bună.
Primele reacţii au apărut la 5 minute de la vaccinare, persoana în cauză fiind, la acel moment, în camera de supraveghere post-imunizare.
„Reacţiile au fost: înroşirea feţei, înţepături/furnicături în zona bărbiei şi senzaţie de sufocare, durere de cap. Cadrul respectiv a fost cooperant tot timpul. Cam în 10 minute, conform epidemiologului de la centrul de vaccinare (este unul dintre centrele din Ploieşti), persoana şi-a revenit, nemaifiind prezent niciunul dintre simptomele amintite. (…) Nu a necesitat internare”, a informat Prefectura Prahova.
Spitalul Militar din Craiova va fi centru regional de vaccinare anti-COVID-19, afirmă ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, într-un mesaj publicat pe Facebook.
El a detaliat că a vizitat joi câteva secţii ale unităţii sanitare unde va fi deschisă o secţie pentru pacienţii infectaţi cu noul coronavirus.
„Deşi spitalul este non-COVID, am fost plăcut surprins de preocuparea celor de aici pentru a pune la punct o secţie în care să fie trataţi pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 cu probleme. Au fost stabilite circuitele, au fost identificate şi începute lucrările de modernizare şi adaptare a procedurilor pentru a nu perturba activitatea curentă din spital, iar lucrurile sunt pe drumul cel bun”, declară Ciucă.
În acest context, spune ministrul, a avut o discuţie şi despre campania de vaccinare.
„Pe lângă Institutul Cantacuzino, care este centru principal de depozitare a vaccinului anti-COVID-19, Spitalul Militar din Craiova va fi centru regional de vaccinare, cu multiple sarcini în păstrarea, depozitarea şi chiar administrarea vaccinului”, afirmă Nicolae Ciucă.
Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF au lansat ieri un avertisment cu privire la scăderea alarmantă la nivel mondial a numărului de copiii care beneficiază de vaccinurile vitale. Situația este determinată de perturbările produse de pandemia de COVID-19 în oferta și cererea de servicii de imunizare.
Conform celor mai noi date publicate de OMS și UNICEF, aceste perturbări pun în pericol progresele înregistrate în acoperirea mai multor copii și adolescenți cu o gamă mai largă de vaccinuri, progrese deja limitate de un deceniu de stagnare a ratei de vaccinare.
Cele mai noi estimări privind acoperirea vaccinală realizate de OMS și UNICEF pentru anul 2019 arată că există pericolul anulării unor îmbunătățiri, cum sunt introducerea vaccinului HPV în 106 țări și sporirea nivelului de protecție a copiilor împotriva mai multor boli. De exemplu, datele preliminare pentru primele patru luni ale anului 2020 indică o scădere semnificativă a numărului copiilor cărora li se administrează toate cele trei doze ale vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP3). Este prima dată în 28 de ani când se constată o scădere a acoperiri vaccinale cu DTP3 – marker al imunizării la nivel național și transnațional.
„Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din istoria sănătății publice, iar în prezent beneficiază de imunizare mai mulți copii decât oricând altădată,” a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Dar pandemia pune în pericol aceste progrese. Lipsirea copiilor de scheme de imunizare de rutină are ca efecte evitabile suferințe și pierderi de vieți omenești care le-ar putea depăși cu mult pe cele provocate de COVID-19. Nu este însă obligatoriu ca situația să evolueze în acest sens. Vaccinurile pot fi administrate în siguranță chiar și în timpul pandemiei, iar noi facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți”.
Perturbări provocate de COVID-19
Cel puțin 30 de campanii de vaccinare împotriva rujeolei sunt în pericol de anulare din cauza pandemiei de COVID-19, fapt care ar putea conduce la noi focare în 2020 și în anii următori. Conform unui nou sondaj puls realizat de UNICEF, OMS și Gavi în colaborare cu Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor al SUA, Institutul de Vaccinuri Sabin și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 75% dintre cele 82 de țări respondente au raportat că, începând cu luna mai a anului 2020, s-au confruntat cu perturbări provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare.
Motivele pentru perturbarea serviciilor diferă. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, populația nu le poate accesa fie din cauze cum sunt reticența de a părăsi domiciliul, întreruperi ale serviciilor de transport, dificultăți economice, restricții de deplasare, fie din teama de a nu se expune contactului cu persoane suferind de COVID-19. De asemenea, mare parte din personalul sanitar nu este disponibil din cauza restricțiilor de circulație, a detașării către centre de tratament al COVID și a lipsei echipamentelor de protecție.
„COVID-19 a transformat vaccinarea (până de curând, o activitate rutinieră) într-o sarcină descurajantă”, a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Trebuie să oprim reducerea ratei de acoperire și să reluăm de urgență programele de vaccinare, înainte ca viețile copiilor să fie puse în pericol de alte boli. Nu putem să înlocuim o criză sanitară cu o alta.”
Rata globală de acoperire, stagnantă
Înainte de apariția COVID-19, nivelul de acoperire vaccinală stagna la 85% în cazul vaccinurilor DTP3 și rujeolic. Probabilitatea ca unui copil născut astăzi să i se administreze înainte de a împlini 5 ani toate vaccinurile recomandate la nivel global este sub 20%.
În 2019, aproape 14 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri vitale, cum sunt vaccinurile DTP3 și rujeolic. Majoritatea acestor copii trăiesc în Africa și, cel mai probabil, nu au acces nici la alte servicii de sănătate. Două treimi dintre acești copii sunt concentrați în 10 țări cu venituri medii și mici: Angola, Brazilia, Republic Democratică Congo, Etiopia, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan și Filipine. Copiii din țările cu venituri medii au o pondere din ce în ce mai mare în rândul celor nevaccinați.
Progrese și provocări pe țări și pe regiuni
S-au înregistrat anumite progrese. Acoperirea regională cu a treia doză a vaccinului DTP în Asia de Sud a crescut cu 12 puncte procentuale în ultimii 10 ani, în special în India, Nepal și Pakistan. Cu toate acestea, aceste progrese greu-câștigate ar putea fi anulate de perturbări asociate pandemiei de COVID-19. Statele care au înregistrat progrese semnificative, cum sunt Etiopia și Pakistan, sunt expuse riscului de regres, dacă serviciile de imunizare nu sunt reluate cât mai curând posibil.
Situația este în special îngrijorătoare în America Latină și în Caraibe, unde ratele de acoperire tradițional mari au scăzut în ultimul deceniu. În Brazilia, Bolivia, Haiti și Venezuela, acoperirea vaccinală a scăzut cu cel puțin 14 puncte procentuale din 2010. Aceste țări se confruntă în prezent și cu perturbări moderate până la severe asociate COVID19.
Reluarea serviciilor, astfel încât țările să poată oferi în condiții de siguranță servicii de imunizare de rutină în timpul pandemiei de COVID-19, prin respectarea recomandărilor privind igiena, distanțarea fizică asigurarea echipamentelor de protecție pentru personalul sanitar;
Sprijin pentru ca personalul sanitar să comunice activ cu aparținătorii, cărora să le explice cum au fost reconfigurate serviciile pentru a putea fi prestate în condiții de siguranță;
Corectarea lacunelor de acoperire și imunitate;
Extinderea serviciilor de rutină în comunitățile neacoperite, comunități în care trăiesc unii dintre cei mai vulnerabili copii.
Direcţiile de Sănătate Publică din toată ţara verifică de acum, în permanenţă, panourile stradale care promovează campanii de informare pe teme de sănătate, măsură luată după ce prin ţară au fost postate ilegal afişe împotriva vaccinării.
Astfel de acţiuni ar putea fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10 şi 25 de mii de lei, întrucât legea prevede că orice campanie trebuie avizată de Ministerul Sănătăţii, a precizat la „Apelul Matinal” de la Radio România Actualităţi, ministrul sănătăţii, Florian Bodog, care a subliniat din nou importanţa vaccinării.
Florian Bodog: Vreau să mulţumesc în primul rând public postului dvs de radio pentru campania de vaccinare pe care a dus-o în colaborare cu noi şi vreau să vă spun că rezultatele s-au văzut şi se văd în continuare. Epidemia de rujeolă începe să se limiteze, nu mai sunt atât de multe cazuri noi, însă trebuie să precizăm foarte clar, nu există niciun medicament şi nicio altă formă de a preveni bolile acestea infecţioase, cum este rujeola, cum este poliomielita, decât vaccinarea. Iar în ceea ce priveşte eventualele riscuri ale vaccinării, acestea sunt infime şi incomparabil mult mai scăzute faţă de avantajele şi beneficiile pe care le aduce vaccinarea. Eu sunt pentru informare. Însă a pune pe un afiş faptul că vaccinul este nesigur este după părerea mea o crimă şi este ilegal.
Zeci de cazuri noi de rujeolă au fost semnalate și săptămâna aceasta, în România.
Vorbim despre alți 70 de copii care s-au îmbolnăvit, arată datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în București și în județul Ialomița.
De la începutul epidemiei de rujeolă, în toamna anului trecut, 36 de copii au murit din cauza complicațiilor.
Statisticile arată că un sfert dintre cei care fac rujeolă au nevoie de spitalizare, iar un bolnav dintr-o mie moare.
Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare.
Directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin, Miloș Dănilă, face un nou apel către medicii de familie din județ să respecte planul de vaccinare antirujeolică și antirubeolică stabilit la nivel național – administrând vaccinul ROR – și să intervină cu toată responsabilitatea la nivelul comunității pentru vaccinare.
Acest apel survine în contextul în care este posibil să apară și mai multe cazuri de rubeolă, o altă afecțiune care se poate transforma în epidemie, după cum avertizează Centrul Național pentru Controlul Bolilor Transmisibile. Anul trecut s-au îmbolnăvit de rujeolă în țară aproximativ 10.000 de persoane, existând, așa cum se știe, și mai multe decese.
În Caraș-Severin, în ultimele trei luni, numărul cazurilor de rujeolă a scăzut foarte mult, practic incidența acetei boli infecțioase fiind stopată. În ce privește rubeola, nu există în prezent un număr de cazuri care să devină alarmant pentru instituțiile sanitare dar este necesară în continuare vaccinarea constantă cu ROR.
Plenul Senatului a adoptat, luni, cu 99 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România, prioritate legislativă a Guvernului.
Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege, care are ca obiect de reglementare activitatea de vaccinare în vederea prevenirii şi limitării răspândirii bolilor transmisibile ce pot fi prevenite prin imunizarea populaţiei generale.
Proiectul de act normativ instituie obligaţia imunizării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Naţional de Vaccinare, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie.
În forma Guvernului, actul normativ urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018, dar Comisia de sănătate a Senatului, sesizată pentru raport la acest proiect de lege, a eliminat această prevedere. Raportul Comisiei de muncă a fost însuşit de plen.
Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinurilor obligatorii, consimţământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar sancţiunile pentru părinţii care refuză vaccinarea copiilor merg de la avertisment şi până la amenzi de 10.000 de lei.
De asemenea, părintele sau persoana responsabilă, în cazul copilului minor, este scutit de obligaţia prezentării acestuia la vaccinare, dacă acesta are o contraindicaţie definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, în situaţia în care prezintă medicului care are în evidenţa sa minorul o certificare a situaţiei invocate.
Părinţii sau alţi reprezentanţi legali care nu prezintă copiii la vaccinare sau care refuză imunizarea acestora vot fi convocaţi, în vederea consilierii, la Comisiile judeţene de vaccinare.
Ministerul Sănătăţii începe luna viitoare o campanie de vaccinare împotriva pneumoniei, după ce a finalizat procesul de achiziţie a dozelor necesare de vaccin pneumococic, informează un comunicat de presă. Acesta se administrează copiilor gratuit, conform schemei de imunizare, în cabinetul medicului de familie şi oferă protecţie împotriva bolilor pneumocice, care pot provoca în rândul copiilor afecţiuni grave sau chiar decese. Ţara noastră are cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă dintre statele membre ale Uniunii Europene, iar pneumonia – o boală prevenibilă prin vaccinare – constituie principala cauză de deces la copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat, încă de acum zece ani, includerea acestui vaccin în programele de imunizare, însă, până în acest an, nu au existat fonduri pentru introducerea sa în România.
Surse guvernamentale au declarat, miercuri, 26 iulie, că ministrul Sănătăţii urmează să anunţe iminente demiteri din sistemul de sănătate. Pe baza raportului întocmit de minister, s-a ajuns la concluzia că responsabili de situaţia vaccinării sunt reprezentanţi din Direcţiile de Sănătate Publică, dar și funcționari din… Ministerul Sănătății. Ironic sau nu, concomitent cu statisticile negre pe care tot ei le anunță, birocrații ministeriabili se dovedesc incapabili să gestioneze o criză care urcă, din nou, România în fruntea clasamentelor mondiale nefaste. Decesele din cauza rujeolei sunt o evidență, numărul lor e, în continuare, în creștere.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, președinte onorific al Asociației Pacienților din Timiș, a reacționat dur, pe acest subiect, reiterând în fapt ceea ce susține, permanent, de luni bune, în țară sau în PE.
“S-a demonstrat de către specialiști că scăderea ratei vaccinării a condus la epidemii de rujeolă şi rubeolă, ce ar fi putut să fie prevenite! Timişul se află, din păcate, pe harta neagră a deceselor bebeluşilor din România, fapt care mă întristează profund. Trebuie înțeles foarte bine un lucru: bebeluşii mor din cauza celor care nu îşi vaccinează copiii! E un mediu periculos pentru cei care intră în viaţa aceasta şi n-au cum să se apere! Din păcate, există părinți care nu doresc să-și vaccineze copiii. Acest curent, de luptă împotriva vaccinurilor, este extrem de periculos si trebuie combătut cu argumente și ferm!
Organizația Mondială a Sănătăţii atrage atenția că riscul copiilor sub 5 ani de a dezvolta complicații serioase si chiar de a deceda din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare este foarte ridicat. Potrivit sursei citate, rujeola este una dintre cauzele principale de deces în rândul copiilor, în 2015, pe plan global, înregistrându-se 134.200 de decese asociate acestei boli!
Cum e posibil ca funcționari ai Ministerului Sănătății și responsabili din Direcțiile de Sănătate Publică să se creadă Dumnezei? Inconștiență versus incompetență, pe viața copiilor noștri! E revoltător și cinic! Aștept decizia premierului României, dar mai ales pedepsirea celor care au făcut din acest subiect o alba-neagra ridicolă, cu vaccinurile care ba sunt, ba nu sunt, ba zac în depozitul cutare, ba n-au ajuns, ba stau în cabinetele medicilor de familie! Timp în care, copiii noștri mor de rujeolă, în secolul XXI!“, a declarat umanista Maria Grapini.
Sursa: Comunicat de presa – Europarlamentar Maria Grapini
Medicii de familie urmează să primească în această săptămână cele 10.000 de doze de vaccin antirujeolă, rubeolă şi oreion, după cum anunţa zilele trecute ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.
El a făcut această afirmaţie după întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu şi cu reprezentanţii societăţilor profesionale din domeniul sănătăţii, ai asociaţiilor şi societăţii civile, dar şi ai medicilor de familie.
Totodată, pe parcursul acestei luni este în plină derulare campania “Vaccinarea salvează vieţi”. După ce ieri, iniţiatorii au fost la Bacău, pe 28 mai, la Constanţa, o serie de evenimente interactive pentru părinţi şi copii vor prezenta reguli de prevenţie, dar şi informaţii de la specialişti. Preşedintele Asociaţiei Pro Imunizare, Anca Drăgănescu:
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.