Publicat de adinaiftime,
16 septembrie 2017, 09:00
Statele care vor să adopte moneda unică europeană ar urma să fie ajutate de către Comisia Europeană în acest proces.
Este vorba de ajutoare tehnice şi financiare, conform vicepreşedintelui executivului comunitar, Valdis DomBrovskis.
Aflat în vizită în capitala Estoniei, responsabilul de la Bruxelles, în portofoliul căruia se află moneda euro şi stabilitatea financiară, a spus că noile instrumente vor fi anunţate în decembrie.
El a ţinut totodată să precizeze că sprijinul nu va însemna renunţarea la criteriile stricte de aderare.
Comisia Europeana a atras atentia Poloniei ca risca sa-si piarda anumite drepturi, inclusiv dreptul de vot in Consiliul european, daca in termen de 3 luni nu isi rezolva problemele legate de functionarea Tribunalului Constitutional si nu inceteaza sa ameninte valorile statului de drept.
In ceea ce priveste Spania si Portugalia, urmare a constatarii Consiliului European din iulie, conform careia acestea nu au luat masuri efective in vederea reducerii deficitului bugetar excesiv, Comisia Europeana este nevoita sa recomande noi masuri fiscale de ajustare.
Comisia a mai propus suspendarea unor parti din angajamentele Fondurilor Structurale si de Investitii pentru 2o17. Pentru a nu risca sa piarda acesti bani Spania si Portugalia trebuie sa demonstreze ca sunt intru totul in acord cu prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere Economica in toamna cand isi vor prezenta proiectul de buget pentru anul viitor.
Vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis spune ca desi cele doua tari au facut eforturi acestea nu sunt suficiente
“Spania si Portugalia au facut eforturi semnificative de-alungul ultimilor 6-7 ani. Ambele tari si-au consolidat finantele publice si au intreprins reforme structurale ambitioase. Si constatam ca aceste reforme dau rezultate. Ambele state se confrunta cu provocari sociale profunde. Desi s-au creat locuri de munca, rata somajului, in special in randul tinerilor, continua sa fie prea ridicata. Prea multi oameni se confrunta cu dificultati sociale si nu resimt suficient redresarea economica”.
Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.
Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene în relație cu diferiți actori internaționali, ci este vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.
Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali. La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.
Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.
Dece este nevoie de un nou pilon social al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor studii, 70 de milioane de europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă dintre aceste acțiuni ar fi cea referitoare la o garanție de competențe care are ca scop să ajute pe adulții cu nivel scăzut de competențe să dobândească un minimum de competențe de alfabetizare.
Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus, e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.
Potrivit documentului, Comisia Europeană are patru mari recomandări pentru România, fiecare cu mai multe subpuncte, de la consolidare fiscală si bugetară până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației si administrației publice.
În domeniul macroeconomic, recomandarea Comisiei se referă la evitarea abaterii, în 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu și realizarea unei ajustări fiscale de 0,5% din PIB în anul 2017.
De asemenea, se recomanda consolidarea cadrului bugetar și fiscal, precum și cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor.
În domeniul social, Comisia recomanda adaptarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă la profilul celor care își caută un loc de muncă.
De asemenea, executivul comunitar solicita adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați; combaterea abandonului școlar timpuriu și sporirea calității educației, în special în rândul populației rome.
Recomandările Comisiei includ, de asemenea, limitarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea ponderii îngrijirii în regim ambulatoriu.
În privința administrației publice, în viziunea Comisiei este necesară creșterea independenței și transparenței gestionării resurselor umane si simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri si cetățeni, precum și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.
Alte aspecte vizate de recomandările Comisiei prevăd: îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază și diversificarea economică, în special în zonele rurale, adoptarea și punerea în aplicare a planului general de transport și o mai bună prioritizare a proiectelor publice de investiții.
Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, spunea că pachetul economic semestrial pune un accent deosebit pe reformele structurale necesare pentru a consolida redresarea economică a UE, de a reduce obstacolele din calea creșterii economice și a stimula crearea de locuri de muncă.
“Pachetul de primavară este un pas cheie în semestrul european şi serveşte drept ghid pentru toate ţarile membre în urmatoarele 12 luni. Pachetul de primăvară este încă un pas în încercarea noastră de a face semestrul European mai efficient şi include mai puţine recomandări şi o abordare mai concentrată pe elemente esenţiale. În principal am plecat de la ideea că nu putem să ne bazăm pe situaţia economică şi pe sprijin economic şi trebuie să contăm doar pe noi înşine. Trebuie să rămânem pe făgaşul cel bun, asta înseamnă să întărim eficienţa, pe calea ajustării econoomice, să ne modernizăm economia şi să atragem mai multe investiţii.“
Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.
Miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Apoi, le revine statelor membre sarcina de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale, în 2016-2017
Pe lângă acțiunile identificate deja la nivel european și care sunt în curs de aplicare, aceste orientări pun accentul pe reformele cărora trebuie să li se acorde prioritate, astfel încât redresarea economiilor statelor membre să fie consolidată prin stimularea investițiilor, aplicarea reformelor structurale și urmărirea unor politici bugetare responsabile.
Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, de asemenea, eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat:
Principalele domenii ale reformei în acest moment sunt următoarele: sprijinirea investițiilor private și publice și eliminarea barierelor în cazul în care este necesar; consolidarea în continuare a sistemului nostru bancar , precum și managerierea creditelor neperformante ; continuarea reformei pe piețele noastre de muncă, a produselor și serviciilor , îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea productivității , de asemenea , prin modernizarea administrațiilor noastre publice , reforme pentru a face sistemul de sănătate și de pensii durabile , asigurând totodată atât egalitatea și eficiența costurilor , politici mai bune fiscale.
În ultimul an, statele membre au înregistrat progrese în aplicarea reformelor, însă ritmul acestor progrese trebuie accelerat, astfel încât să contribuie, așa cum trebuie, la crearea de locuri de muncă,
creștere economică și investiții. Cele mai importante progrese se observă în ceea ce privește recomandările în materie de servicii financiare și politici active în domeniul pieței forței de muncă. În schimb, erau de așteptat mai multe progrese în ceea ce privește obținerea unui mediu favorabil afacerilor și locurilor de muncă și a unui mediu de reglementare, creșterea participării femeilor pe piața muncii și reducerea barierelor în sectorul serviciilor.
Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.
Miniştrii de finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro au avut o reuniune de urgenţă în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la reformele adoptate de Grecia
Reuniunea Eurogrupului vine într-un context în care la Atena au fost organizate ample manifestaţii de protest faţă de adoptarea de Parlamentul elen a unei reforme controversate a pensiilor şi impozitelor.
Pachetul a fost votat în ciuda protestelor de stradă, în speranţa că măsura va determina creditorii internaţionali să deblocheze o nouă tranşă din creditul pentru Grecia.
La Bruxelles, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că vor ajunge în următoarele zile la o înţelegere privind datoriile Greciei, pentru a acorda acestei ţări un nou ajutor financiar. Este vorba de cel de-al treilea plan de împrumut pentru această ţară, convenit anul trecut, în valoare de 86 de miliarde de euro.
Dar orice decizie va fi condiţionată de punerea în aplicare a măsurilor convenite în program, a precizat preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem
“Am căzut de acord asupra unui număr de principii directoare: de ce facem acest lucru – desigur, pentru a facilita Greciei accesul la pieţele externe din nou, pentru a uniformiza profilul rambursării datoriilor în următorii ani, pentru a stimula procesul de ajustare a ţării şi de adaptare la evoluţiile incerte de creştere a PIB-ului şi a ratei dobânzii în viitor.”
În conformitate cu declaraţiile Summit-ului Euro şi Eurogrup, în vara anului 2015, miniştrii de finanţe sunt pregătiţi să ia în considerare, dacă este necesar, eventualele măsuri de datorii suplimentare, având ca scop asigurarea că nevoile de refinanţare ale Greciei sunt menţinute la niveluri sustenabile pe termen lung.
Guvernului de la Atena i se cer în schimb reforme drastice. Totodată, în cazul unui derapaj bugetar în 2018 vor fi solicitate măsuri economice suplimentare, destul de exigente, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis la finalul reuniuni extraordinare a Eurogrup
Provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre se află în atenția Comisiei Europene.
Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară.
Rapoartele sunt un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze.
Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că rapoartele prezentate de Comisie oferă imaginea cea mai precisă și detaliată a economiilor UE.
La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat că analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale.
Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităților persistente, spre exemplu în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și private.
Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor și să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente, a arătat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis:
„Este important să urmărim nu doar performanțele fiscale ale statelor membre, ci și performanța macroeconomică. Pentru că problemele macroeconomice din statele membre tind să agraveze problemele fiscale și, de asemenea, apar efecte în spirală, adică problemele dintr-o țară pot crea probleme într-o altă țară. De aceea, monitorizăm performanța macroeconomică a statelor membre.”
Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale. De asemenea, rapoartelevor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.
În lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre. Astfel, în luna martie, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Totodată, comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele și cu partenerii sociali.
Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat.
Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis:
„Deci noile categorii de dezechilibre macroeconomice (PDM), sunt: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective. Ei bine, în acest stadiu nu pot face nicio previziune privind deciziile Comisiei Europene în ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice pentru că acestea se vor lua în următoarele săptămâni.”
Merită menționat că publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei.
Detalii în rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Uniunea economică şi monetară, prioritate a Comisiei Junker, este mai stabilă de ieri, odată cu măsurile concrete adoptate de colegiul comisarilor.
Acestea includ o reprezentare unificată pentru zona euro în cadrul Fondului Monetar Internațional, președintele Eurogrupului devenind reprezentantul zonei euro şi o abordare revizuită privind semestrul european, prin formarea unor consilii naționale pentru competitivitate și a unui consiliu fiscal european cu rol consultativ.
Instituirea unui sistem european unitar de garantare a depozitelor, indiferent de zona geografică şi diminuarea riscurilor din sistemul bancar sunt alte prevederi prin care Comisia Europeană urmăreşte consolidarea Uniunii economice şi monetare.
Pachetul de măsuri reprezintă, practic, începutul realizării complete a acestui obiectiv, după cum declară comisarul pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis:
” Pachetul prezentat astăzi este piatra de temelie a unei Uniuni Economice şi Monetare complete. Realizată cu succes, aceasta este în interesul tuturor statelor membre.”
Această etapă va fi urmată de lansarea unui set de criterii privind convergența astfel încât, cel târziu în 2025, să avem o UEM reală şi stabilă, care să ofere prosperitate statelor membre care au moneda unică și un mediu atractiv pentru aderare celorlalte ţări, dacă sunt pregătite să facă acest pas.
Reprezentantii executivului comunitar s-au aflat luna trecuta in tara noastra pentru a analiza stadiul programului de ajustare economica aferent acordului preventiv semnat de Romania cu institutiile financiare internationale in 2013.
La finalul misiunii expertii europeni au semnalat faptul ca Romania a facut pasi importanti in anumite zone iar situatia macroeconomica este consolidata insa progresul general in implementarea masurilor agreate de comun acord, in special in ceea ce priveste politica fiscala, nu a fost suficient.
Comisarul european responsabil pentru zona euro si dialogul social, Valdis Dombrovskis s-a aratat ingrijorat de eventualitatea cresterii rapide a deficitului bugetar in 2016 ca urmare a reducerii TVA cu 5 procente.
Estimam ca anul viitor deficitul Romaniei ar putea ajunge la 3 la suta din Pib ceea ce nu reprezinta un semnal linistitor, a mai spus Dombrovskis care a recomandat autoritatilor de la Bucuresti sa foloseasca eficient timpul ramas pana in septembrie cand expira programul privind balanta de plati.
“Am discutat despre situatia din Romania, in ceea ce priveste programul balantei de plati si este regretabil ca inca o data, revizuirea programului nu poate fi incheiata. Este foarte impoprtant ca Romania sa continue implementarea reformelor necesare iar Comisia europeana este gata sa ajute autoritatile romane in acest sens.”
Comisarul pentru euro şi dialog social, viceperşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a afirmat ieri că rezultatul referendumului de duminică adânceşte prăpastia dintre Grecia şi celelalte ţări din zona euro.
El a arătat că Europa i-a stat alături poporului elen pe perioada crizei, oferindu-i asistenţă financiară fără precedent. Din păcate, reformele au fost aplicate cu întârziere sau doar parţial, situaţie ce a dus la o recesiune prelungită.
Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că locul Greciei este în zona euro, a mai spus Valdis Dombrovskis care a dat asigurări că această zonă rămâne stabilă financiar.
„Stabilitatea zonei euro nu intră în discuţie! Avem tot ceea ce este necesar pentru a stăpâni această situaţie. Avem o uniune bancară ce asigură stabilitatea sectorului financiar. Avem un mecanism european de stabilitate financiară cu 500 miliarde euro gata să ajute cele mai vulnerabile economii. Avem administraţii fiscal şi economice mai puternice!”
Peste 184 miliarde € au fost acordaţi Greciei de către Uniunea Europeană, prin asistență macro-financiară, începând cu 2010, a mai arătat comisarul Valdis Dombrovskis.
Astăzi, membrii Eurozone se reunesc într-un summit de urgenţă în care se vor căuta şanse de salvare pentru Grecia.
Ucraina a semnat un memorandum cu UE pentru al treilea program de asistenţă, de 1,8 miliarde euro. Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.
Aceasta este cel mai mare Program de asistență macrofinanciară care a fost vreodată angajat într-o țară din afara UE . Suntem conștienți de provocările serioase cu care se confruntă Ucraina , atât în termeni de economie și în ceea ce privește situația de securitate. Am fost încurajat de angajamentul şi hotărârea Guvernului Ucrainei de a reforma economia, și a consolida legăturile cu Uniunea Europeană.
a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru zona euro si dialog social.
Dombrovskis a adăugat că UE va furniza prima tranşă de ajutor, în valoare de 600 de milioane de euro, de îndată ce memorandumul va intra în vigoare, în urma ratificării de către Parlamentul din Ucraina.
Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice.
Recomandările specifice de ţară anunţate ieri au fost „ croite”, după cum s-a exprimat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pe măsura provocărilor fiecărui stat membru.
Economia europeană s-a revigorat, dar acest aspect a fost favorizat de factori externi, temporari, precum preţul scăzut al petrolului. De aceea este important ca statele membre să menţină ritmul reformelor, aşa încât trend-ul pozitiv să se menţină, a mai spus Valdis Dombrovskis, declaraţie întărită de comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
“Pachetul prezentat astăzi confirmă strategia economică a Comisiei. Cum revenirea economiei câştigă teren, Europa are nevoie de accelerarea reformelor structurale, a investiţiilor şi să menţină responsabilitatea fiscală. Acest triunghi este mai mult ca niciodată valid.”
Comisarul Pierre Moscovici
România a fost menţionată la capitole ce ţin de finalizarea programului de asistenţă financiară şi de limitarea abaterii standard de la obiectivul fiscal pe termen mediu pentru 2015 la maximum 0.25% din PIB.
De asemenea, ţara noastră trebuie să continue reformele pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului pe termen lung şi să adopte strategia naţională pentru reducerea abandonului şcolar.
Comisia Europeană a formulat recomandări pentru România şi în privinţa sistemului medical, afectat de probleme precum slaba finanţare şi lipsa resurselor.
Recomandările specifice de ţară ale Comisiei vor fi discutate şi supuse aprobării Consiliului European în luna iunie, urmând a fi adoptate apoi în Consiliul pentru Afaceri economice şi financiare.
Fondul european pentru investiţii strategice, aplicarea reformelor structurale, dar şi dezechilibrele macroeconomice din statele membre au fost subiectele importante asupra cărora s-au purtat discuţii în cadrul ECOFIN.
Economia europeană are nevoie de mai multe investiţii, de aceea adoptarea rapidă a acordului privind Fondul European de Investiţii Strategice este o prioritate. Aceasta a fost declaraţia vicepreşedintelui Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, participant la întrunire.
Acesta a comentat şi aplicarea, în 2014, a recomandărilor specifice de ţară în statele membre vizate, o altă temă discutată în Consiliul pentru afaceri economice şi financiare. Puţin peste jumătate din acestea au fost implementate, rezultat considerat nu foarte mulţumitor.
Valdis Dombrovskis:
Punerea în aplicare a reformelor necesare trebuie în mod clar să se intensifice pentru a face faţă provocărilor viitoare, printre care,nu în ultimul rând, îmbătrânirea populației. Dacă vrem consolidarea potențialului de creștere al Europei și să prevenim crizele viitoare, trebuie să ne permitem să abordăm deficiențele structurale ale economiilor noastre, cum ar fi competitivitatea în scădere, lipsa investițiilor și șomajul.
La finalul întâlnirii de ieri a fost subliniată ideea ca nicio ţară din Uniune nu trebuie să încetinească ritmul reformelor, chiar dacă economia dă semne de revigorare.
Astăzi Comisia Europeana va prezenta recomandările specifice de țară pentru urmatoarele 12-18 luni.
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis, a fost în vizită oficială în România pentru a discuta despre semestrul european, reformele structurale la nivel național și programul de asistență financiară pentru România.
Potrivit ciclului anual de coordonare a politicilor economice, denumit semestrul european, statele membre ale Uniunii trebuie să-şi prezinte, în aprilie, planurile privind consolidarea finanţelor publice, precum şi reformele pe care vor să le adopte pentru a realiza progrese economice.
Aşa cum arată cel mai recent raport de ţară publicat de Comisia Europeană, România are dezechilibre macroeconomice, care trebuie monitorizate şi remediate prin măsuri concrete.
Subiectele au fost abordate în discuţiile pe care vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis, le-a avut cu autorităţile de la Bucureşti. Discuţiile s-au referit la cooperarea dintre România şi Comisie Europeană, la priorităţile europene în domeniul economic şi social, inclusiv din perspectiva obiectivelor fixate prin Strategia .
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, spune că România trebuie să continue reformele structurale începute.
„Mesajul principal pentru România este că noi apreciem eforturile pe care Guvernul de la Bucureşti le-a făcut în ceea ce priveşte măsurile de stabilizare financiară şi de a creşte competitivitate economică, dar e nevoie ca aceste eforturi, aceste realizări să fie menţinute. Din acest punct de vedere, am prezentant Guvernului îngrijorările pe care Comisia Europeană le are în ceea ce priveşte modificarea Codului Fiscal şi de a reduce substanţial taxa pe valoarea adăugată, ceea ce în opinia Comisiei va avea un efect fiscal substanţial negativ, ca rezultat direct al acestei decizii. Suntem de asemenea îngrijoraţi şi cu privire la alte măsuri în domeniu şi, de aceea, autorităţile de la Bruxelles sunt hotărâte să lucreze îndeaproape cu cele de la Bucureşti pentru a găsi cea mai bună cale de creştere economică şi stabilitate financiară.”
Decizia de reducere a taxei pe valoare adăugată nu este în concordanţă cu recomandarea generală a Comisiei în ceea ce priveşte politica de taxe, susţine vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis. Recomandarea autorităţilor de la Bruxelles este de a uşura povara fiscală asupra muncii şi, în special, a muncii slab plătite şi nu asupra unor taxe cu impact direct în creşterea economică şi consum.
Nemulţumirea Comisiei Europene vine în timp ce în România fermierii, producătorii, comercianţii şi mai ales publicul consumator s-au bucurat la anunţul făcut de guvernul român privind reducerea de 15 % a taxei pe valoare adăugată. Mai mult decât atât, pe plan intern măsura reducerii taxei pe valoare adăugată se vede a fi o şansă dată producţiei interne de a face faţă importurilor masive de produse alimentare din ţările europene.
Ministrii de finante ai tarilor din zona euro au acceptat planul de reforme propus de Grecia. Prin urmare programul de asistenta financiara care urma sa expire peste 3 zile a fost prelungit cu 4 luni.
Propunerile Atenei includ masuri de reformare a pietei muncii, de combatere a coruptiei si evaziunii fiscale precum si a contrabandei cu combustibili si tigari. Prin aplicarea lor grecii spera sa incaseze circa 7 miliarde de euro.
Lista de propuneri a guvernului de la Atena este suficient de cuprinzatoare, considera membrii eurogrupului dar trebuie completata si cu alte masuri de reforma. Comisia europeana agreeaza propunerile guvernului elen insa executivul de la Atena trebuie sa-si respecte promisiunile facute la Bruxelles cu ocazia ultimei reuniuni a eurogrupului. Vicepresedintele Comisiei europene pentru euro si dialog social, Valdis Dombrovskis apreciaza ca lista este un punct de plecare valid pentru contunarea colaborarii iar comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici considera ca s-a evitat o criza dar mai raman de rezolvat numeroase provocari. Grecia trebuie sa gadeasca o solutie durabila a crizei datoriilor pana la sfarsitul lui aprilie, mai spune Moscovici. “Incheierea acordului nu este doar in interesul Greciei si al poporului elen ci si in interesul intregii zone euro si al cetatenilor europeni. Este un acord echilibrat. Acesta permite noilor autoritati elene sa implementeze schimbarile pe care vor sa le faca, aceasta este o parte a procesului democratic, mai departe grecii trebuie sa isi onoreze angajamentul.”
Urmatorul pas pentru ca prelungirea acordului de asistenta financiara acordat Greciei sa intre in vigoare este ca parlamentele statelor membre ale zonei euro sa ratifice decizia eurogrupului
Ministrii europeni de finante au acceptat propunerea Bancii europene de Investitii de a gestiona noul fond european pentru investitii strategice care presupune alocarea unei sume de peste 3oo de milioane de euro pentru investitii in urmatorii 3 ani.
Investitiile in Europa continua sa se confrunte cu provocari fara precedent dar au potentialul de a mobiliza initiativa privata extrem de importanta pentru competitivitatea Europei, a spus Jeroen Disjelbloem, ministrul olandez de finante si presedintele consiliului guvernatorilor Bancii europene de investitii.
La randul sau vicepresedintele comisiei europene responsabil pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis apreciaza ca in acest moment exista toate premisele pentru ca Europa sa se devolte din nou.
“Imi face placere sa anunt faptul ca astazi consiliul guvernatorilor Bancii europene de Investitii a fost de acord sa permita, prefinantarea pana in vara a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din cadrul Planului de investitii al Uniunii europene. Asta inseamna mai mult sprijin pentru antreprenorii care vor sa inoveze, sa-si dezvolte afacerea, sa angajeze mai multi oameni si sa genereze prosperitate. Pentru a recastiga increderea oamenilor in proiectul european este necesar sa transmitem un mesaj pentru dezvoltare si crearea de locuri de munca.”, a spus Valdis Dombrovskis.
Lituania a devenit al 19-lea stat membru care a adoptat moneda euro. Potrivit unui sondaj publicat în noiembrie de banca centrală, 53% dintre cei 3 milioane de lituanieni susţin adoptarea euro şi 39% sunt împotrivă. Peste 337 de milioane de europeni utilizează moneda unică, la 15 ani de la introducerea acesteia. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Finalizand adoptarea monedei unice europene de catre tarile baltice, dupa Estonia in 2011 si Letonia in 2014, Lituania se vede un simbol al integrarii economice si politice cu Occidentul, a declarat presedinta tarii, Dalia Grybauskaite, potrivit unui comunicat al Presedintiei. Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi monetare, a completat: Alăturîndu-se zonei euro a ales să facă parte din zona de stabilitate, securitate şi prosperitate. Lituania are un bilanţ de rezultate puternic, o politică fiscală de bună calitate, la fel ca şi reformele structurale care au înregistrat cele mai mari rate de creştere din Europa acompaniate de o scădere constatntă a şomajului. Ţara este bine poziţionată pentru a prospera în zona euro.
Moneda naţională, lita, este treptat înlocuită cu euro pe parcursul a două săptămîni, timp în care cele două monede circulă în paralel pînă la retragerea completă a litelor. Pregătirea minuţioasă face ca restul pentru cumpărăturile în lite să se poată primi în euro.
Valdis Dombrovskis, vice-preşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru Euro şi Dialog social, a declarat:
„Vreau să urez un călduros bun-venit Lituaniei în zona euro!
Aderarea Lituaniei semnifică încheierea parcursului de integrare a ţării baltice în nucleul politic şi economic al continentului nostru. Acesta este un moment simbolic pentru Lituania dar şi pentru zona euro însăşi care s-a păstrat stabilă, atractivă, capabilă să primească noi membri. Sunt convins că apartenenţa statului baltic la zona euro va întări economia din regiune făcînd-o şi mai atractivă pentru afaceri, schimburi comerciale, investiţii. Doresc să confirm, să reafirm efortul impresionant pe care le-au făcut guvernul şi poporul lituanian în continuarea crizei economice pentru a ajunge la stabilitate financiară, creştere economică şi, ca o consecinţă, să se integreze în zona euro ”
Desi o parte a populatiei se asteapta la scumpiri, ministrul de Finante, Rimantas Sadzius, a afirmat ca preturile nu vor creste cu mai mult de 0,2%-0,3% dupa trecerea la moneda euro.
Intrarea în zona euro a Lituaniei va influenţa sistemul de votare în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Totodată, Lituania s-a angajat să contribuie cu câteva sute de milioane de euro la fondul european de salvare, pentru susţinerea ţărilor îndatorate din sudul Europei.
Aderarea la zona euro conincide cu afirmarea importanţei rolului membrilor mai recenti ai UE cum ar fi alegerea ca preşedinte al Consiliului European a fostului premier polonez Donald Tusk sau cu preluarea, de la 1 ianuarie, a preşedinţiei semestrile a Uniunii Europene.de către Leton
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
