Valea Jiului găzduiește, joi şi vineri, a zecea ediție a Concursului Național de Salvare Minieră.
Prima zi este dedicată secțiunii de salvare minieră subterană. Sunt cinci echipe înscrise, patru fiind de la Complexul Energetic Hunedoara, iar cea dea cincea este a salvatorilor de la Societatea Națională a Sării – Salina Praid.
Pentru cea de-a doua zi, opt echipe de salvatori mineri de suprafață se vor înscrie în competiție: patrude la Complexul Energetic Oltenia, două de la rafinăriile din Ploieşti, alte două de la Metrorex Bucuresti și Arcelor Mittal Galati.
Aceste acțiuni sunt importante pentru cooperarea pe plan național a stațiilor de salvare, printr-un schimb de informatii optim și aplicat. Totodată, esențială pentru Asociatia Salvatorilor Minieri și de Suprafață este și alinierea la normativele și standardele internaționale în domeniu în rândul tututor membrilor și partenerilor, spun organizatorii competiţiei.
Valea Jiului se pregăteşte pentru un nou val de disponibilizări, numai că, de data aceasta, nu se ştie exact care va fi numărul persoanelor concediate.
Dacă ar fi să respecte programul de restructurare iniţial, Societatea Naţională pentru Închideri Mine Valea Jiului ar trebui să mai renunţe la aproximativ 500 de mineri, ceea ce, spun sindicatele, ar face imposibilă continuarea activităţii de producţie. Atât administraţia, cât şi sindicatele din minerit spun că planul de restructurare întocmit cu cinci ani în urmă pentru unităţile care se închid nu mai este de actualitate, pentru că ritmul accelerat în care se cere efectuarea disponibilizărilor pune în pericol siguranţa muncii.
Încă de la începutul anului, Societatea Naţională pentru Închideri Mine Valea Jiului a notificat Comisia Europeană cu privire la diminuarea numărului de concedieri colective pentru acest an, dar nici până acum nu există un răspuns oficial. În aceste condiţii, directorul Aurel Anghel nu ştie dacă va da afară în această toamnă 500 de mineri sau va disponibiliza mai puţini.
În prima jumătate a acestui an, de la minele care vor fi închise au fost concediaţi peste 200 de mineri, cei mai mulţi de la mina Petrila, care va înceta să mai existe din luna octombrie. Cu toate acestea, mineritul şi perspectivele sale fac subiectul unui congres european care începe astăzi la Universitatea din Petroşani.
Specialiştii din mai multe ţări vor dezbate probleme de actualitate în acest someniu, ameninţat în ultimii ani de preferinţa pentru energia verde, şi vor discuta despre noi tehnologii de producţie, în condiţiile în care minerii din Valea Jiului nu au nici măcar materiale de strictă necesitate în subteran.
Autorităţile judeţene din Caraş-Severin şi cele locale din Anina îşi propun dezvoltarea zonei montane şi transformarea tradiţiei mineritului într-o reală atracţie turistică, fapt pentru care, joi, au primit vizita unei delegaţii germane ce a prezentat modelul pe care l-a urmat această ţară pentru punerea în valoare a oraşului Oberstdorf.
‘Am fost onorat să primesc vizită acestei delegaţii din Germania, care cunoaşte România, după ce timp de 15 ani a realizat un studiu, în special pentru Valea Jiului, dar şi pentru turismul montan, unde Caraş-Severinul se regăseşte. După cum cunoaşteţi, şi strategia de dezvoltare a judeţului mizează pe dezvoltarea turismului. Noi am încercat să ducem toate utilităţile şi să dezvoltăm infrastructura rutieră către locurile deosebite pe care le avem. La această oră se simte nevoia acută de infrastructură hotelieră. Consiliul Judeţean nu se poate implica în acest sens, dar prin parteneriate publice-private încercăm să o creştem. Discuţiile purtate cu partea germană au fost deosebit de interesante, din această perspectivă. Este un început bun şi sperăm ca oraşul Anina să fie deschizător de drum în această dezvoltare şi pentru alte localităţi’, a subliniat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni.
Reprezentanţii delegaţiei germane au prezentat, cu acest prilej, felul în care au reuşit transformarea unei asemenea zone, foste miniere, într-una atrăgătoare pentru turişti, numărul acestora crescând impresionant, de la un an la altul.
‘Am lucrat, de-a lungul timpului, pentru Ministerul Energiei din România, când am realizat, împreună cu ministrul nostru de la acea vreme, un studiu care conţine schimbarea structurii, dintr-o zonă minieră, într-o zonă turistică. Eu vin dintr-o regiune care este poziţionată geografic aproape ca a dumneavoastră. Regiunea noastră are circa 170 mii de locuitori ce trăiesc, în proporţie de 60%, din turism. Am început acum 50-60 de ani, cu un sătuc mic, de munte, şi am crescut turismul. Mai exact, am început cu 50 mii de înnoptări şi am ajuns la câteva milioane. Studiul meu l-am prezentat la Congresul Mondial şi am primit foarte multe cereri din regiunea montană, unde turismul trebuie să fie subvenţionat şi ajutat’, a declarat Manfred Helmert, conducătorul delegaţiei germane.
Primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu, a fost în vizită, în Bavaria, unde i s-au prezentat mai multe posibilităţi de dezvoltare, care se pot realiza cu bani puţini.
‘L-am cunoscut pe Manfred Helmert în urmă cu un an, la Deva. I-am povestit despre Anina, despre mina care a fost închisă, dar şi despre potenţialul turistic al zonei. Astfel, am ajuns să fiu invitat în Germania, pentru a vedea transformările ce au avut loc, dintr-un sătuc minier, într-o zonă turistică deosebită. După cum ştiţi, zona este cunoscută şi pentru trambulinele de la Oberstdorf. La Anina s-ar preta şi realizarea unor săniuţe pe şine, nişte boburi care să atragă turiştii. Anina este la o altitudine mai mică, între 400 şi 600, faţă de 1000-1100, cât e acolo, dar totul se poate adapta. În rest, lucrăm la partea de moteluri, de pensiuni, pentru a asigura cazare şi locuri de servit masa în zona noastră, precum si la partea de promovare, care începe să dea roade, având în vedere că, pentru 1 mai, toate spaţiile de cazare sunt ocupate’, a afirmat primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu.
În acest oraş a fost înfiinţată şi Asociaţia Munţilor Aninei, formată din trei localităţi, Anina, Ciudanovita si Eftimie Murgu, din care ar putea face parte și Carașova, Bozovici și Oraviţa, dacă reprezentanţii ultimelor trei localităţi îsi vor exprima opţiunea pentru a intra în asociaţie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
