Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană: Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune. Eduard Nicola (realizator rubrică): De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională. Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale. Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta: Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a reprezentat România la Forumul de Securitate de la Varșovia. Invitată în cadrul a două secțiuni ale conferinței, Simona Cojocaru a subliniat rolul regiunii Mării Negre în arhitectura de securitate europeană și eurotlantică. Oficialul român a arătat că regiunea este ținta acțiunilor agresive ale Rusiei, prin atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare și propagandă. În Polonia, Simona Cojocaru s-a întâlnit cu omologii din țara gazdă și Marea Britanie, cu care a discutat despre accelerarea măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem ediția de astăzi cu vești din Republica Centrafricană, unde contingentul militar românesc din cadrul misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană a întreprins recent o acțiune umanitară caritabilă. Au fost donate alimente, medicamente și rechizite pentru un cămin care se ocupă de tinerele abandonate. Într-un context internațional dificil, misiunea militarilor români în Republica Centrafricană demonstrează dedicarea pentru sprijinirea celor mai vulnerabili și pentru promovarea păcii și securității. Despre relațiile interumane și interacțiunea băștinașilor cu militarii ne vorbește locotenentul Iulian Eavaz, comandantul Detașamentului de protecție a forței în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană. Iulian Eavaz: Populaţia e destul de prietenoasă cu noi, ne tratează de la egal la egal. Distanța lor socială este un pic mai redusă. Atunci când doresc să vorbească cu noi, se apropie mult mai mult de noi decât suntem noi obișnuiți în Europa. Distanța de la care două persoane poartă o convorbire este undeva la doi metri, pentru persoane care nu sunt neapărat prietene. Ei bine, aici această distanță scade la un metru, poate sub un metru uneori. Teodora Mazere (realizator rubrică): Mai este o lună de zile până când militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația 16 vor prelua comanda de la colegii lor focșăneni, dislocați în Polonia. Zilele trecute au finalizat etapa de pregătire pentru misiune, fiind evaluați în poligonul Murfatlar. În tot acest timp, militarii detașamentului ‘Sky Guardians’ au participat la ultima ședință de tragere cu armamentul de infanterie. Începând cu anul 2017, Armata României participă în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate în sistem rotațional în nord-estul Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima staționare de astăzi este la bordul Dragorului maritim 30 ‘Sublocotenent Alexandru Axente’, care participă timp de nouă zile la a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. În perioada 25-27 septembrie, Forțele Navale ale Turciei au organizat exercițiul multinațional NUSRET ’24, la care au participat navele din cadrul grupării și cărora li s-a alăturat Puitorul de mine și plase 274 ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, navă care din luna iunie a preluat comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor. Căpitan comandorul Ionuț Diaconu, șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare-Deminare.
Ionuț Diaconu: Această grupare, înființată în luna iulie a acestui an, a fost desemnată și formată din nave aparținând forțelor navale române, bulgare și turce. Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră. Ca diferențe este modul de luptă, modul de descoperire și modul de distrugere a acestor mine.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor a fost preluată vineri de țara noastră, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Portul Salamis din Grecia.
Comandorul Sebastian Barote este ofițerul care va conduce pentru șase luni de zile această grupare, fiind secondat de nouă militari români și trei ofițeri din forțele navale partenere.
Este pentru a doua oară în ultimii 4 ani de zile când România deține comanda grupării, acestei misiuni alăturându-se și Puitorul de mine și plase 274, viceamiral Constantin Bălescu.
Cu detalii despre misiune vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor: În perioada iunie-decembrie 2024, Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor, sub comandă românească, va executa misiuni specifice în bazinul mediteranean.
Scopurile principale sunt asigurarea capacității de reacție imediată a NATO, creșterea interoperabilității dintre forțele navale aliate, precum și promovarea imaginii Alianței Nord-Atlantice.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare ajungem în Polonia, unde, la două luni de la preluarea misiunii, militarii focșăneni se antrenează intens alături de partenerii Grupului de Luptă.
România participă din anul 2017 cu un detașament de apărare antiaeriană pentru asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, în nord-estul Alianței, în vederea descurajării oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia.
Cu amănunte despre acțiunile din ultimele zile vine locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc Sky Guardians: Am executat trageri reale cu complexele antiaeriene Ghepard atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
Activitatea s-a desfășurat în Centrul de Instruire Central pentru Forțele Aeriene din Polonia, unde artileriști antiaerieni vrânceni au combătut țintele aeriene alături de structuri poloneze.
Teodora Mazere (realizator rubrică): 4.700 de kilometri i-au despărțit de casă pentru șase luni de zile, pe militarii Batalionului 22 Vânători de Munte ‘Cireșoaia’ din Sfântul Gheorghe, care au acționat în cadrul misiunii Uniunii Europene de Protecție a Forței, desfășurată în Republica Centrafricană.
Prin această operație se acordă sprijin autorităților centrafricane din domeniile consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate ale țării gazdă.
Căpitan Florin Nicoară, comandantul detașamentului de Vânători de Munte: Am reușit să ne ducem la bun sfârșit toate sarcinile, am reușit să introducem în teatrul de operații noua rotație care este generată de Batalionul 911 Medgidia, să le dăm cât mai multe informații referitoare la ceea ce înseamnă misiunea, lucruri- pe care noi le-am acumulat în șase luni de zile, astfel încât să ne asigurăm că cei nou-ajunși în teatru de operații își vor desfășura misiunea cel puțin la nivelul la care am reușit noi s-o facem.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Capitala Poloniei, Varșovia, a găzduit pe 3 și 4 octombrie a 10-a ediție a Forumului de Securitate, una dintre cele mai prestigioase conferințe dedicate cooperării transatlantice.
Tema centrală din acest an a fost dedicată rolului din ce în ce mai relevant al Europei Centrale și de Est în actualul context de securitate euroatlantic.
România a fost reprezentată la eveniment de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a participat la dezbaterile forumului și, în context, s-a întâlnit cu omologii din Polonia și Slovenia și cu președintele Comitetului Militar NATO, cu care a discutat despre situația de securitate regională, măsurile adoptate la nivel aliat pentru întărirea posturii de apărare și descurajare și despre cooperarea la nivelul Uniunii Europene și în plan bilateral.
Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat la Varșovia că este necesar ca industria de apărare din țările aliate să crească producția într-un ritm mult mai susținut, pentru a putea menține în continuare sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Federația Rusă.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni membri ai detașamentului „Iron Cheetahs”, dislocat în Polonia, au participat alături de partenerii Grupului de luptă NATO la evenimentele dedicate Zilei Armatei Poloneze.
Pe 15 august s-au împlinit 103 ani de la atacul polonez decisiv de la Varșovia, care a avut loc în timpul războiului polono-bolşevic.
Cu detalii de la evenimentele la care au fost prezenți militarii români vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în Polonia: Cel mai mare eveniment a avut loc în capitala Poloniei, Varșovia, unde am defilat cu un pluton de aproximativ 40 de militari și cu trei complexe antiaeriene Ghepard, alături de ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Rămânem pe continentul european, iar din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, acolo unde un pluton de manevră aparținând Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal acționează în cadrul misiunii EUFOR Althea.
Aflat la cea de a treia rotație, plutonul de manevră este integrat în batalionul multinațional al misiunii, alături de forțe din Austria, Bulgaria, Turcia și Ungaria.
Infanteriștii olteni participă la misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.
Cu detalii despre interacțiunea cu populația locală vine locotenentul Cristian Tilică, comandantul plutonului de manevră dislocat în Bosnia și Herțegovina: În general, populația civilă are o atitudine pozitivă față de noi. În unele locuri am fost surprinși să vedem că oamenii cunosc și câteva cuvinte în limba română.
În Mostar, spre exemplu, ne-am întâlnit cu un cetățean care lucrase la o fabrică de mezeluri în Cluj-Napoca și primul lucru pe care l-a făcut atunci când ne-a văzut a fost să ne salute în limba română.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Ultimele vești de astăzi le primim din Republica Centrafricană, acolo unde, din 2016, Uniunea Europeană desfășoară misiunea European Union Training Mission, de instruire militară pentru susținerea reformei apărării, în cadrul unui proiect mai amplu al sectorului de securitate, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale de sprijin.
Ajutorul acordat acestei țări pe parcursul ultimilor ani s-a materializat în implementarea unor noi concepte strategice, concomitent cu recrutarea de militari, instruirea acestora, operaționalizarea structurilor militare și dislocarea lor pe întreg teritoriul național. Comandorul Ionuț Clapon, șeful echipei românești, ne vorbește despre coeziunea creată între detașamentele țărilor participante la misiunea Uniunii Europene în Republica Centrafricană: S-a creat un grup unit și coeziunea este destul de bună, chiar foarte bună între militari. Am reușit, după o anumită perioadă, să spunem de o săptămână, două, să depășim barierele lingvistice.
Și aici nu mă refer la necunoașterea limbii în sine, ci la înțelegerea cât mai profundă a anumitor dialecte, moduri de pronunțare a limbii, fie engleză, fie franceză.
Și suntem o echipă de profesioniști care încercăm să ducem lucrurile la bun sfârșit și finalitatea să fie una de bun augur pentru Republica Centrafricană și pentru populația civilă.
Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aflată la al optulea mandat, misiunea Uniunii Europene de instruire în Somalia are ca obiectiv dezvoltarea capacităților și a capabilităților somaleze prin consiliere strategică, mentorat și instruire, dar și acordarea de sprijin prin constituirea unor instituții și forțe de securitate somaleze responsabile, care să acționeze în temeiul statului de drept.
România este și ea parte a acestui efort și participă cu instructori la această misiune, care se axează și pe organizarea și desfășurarea de cursuri de instruire pentru militarii somalezi, cursuri despre care ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare a forțelor armate somaleze: Cursurile care se desfășoară sunt predominant cursuri de dezvoltare a comandanților de plutoane, de companii, dar și de instruire pe dispozitive explozive improvizate, poliție militară, drept internațional umanitar și se concentrează pe forțele terestre, ceea ce noi cunoaștem a fi forțe terestre.
Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De la misiunea de consiliere de pe continentul african trecem la cea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice din Polonia, acolo unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, au participat, în Varșovia, la celebrarea zilei de 12 martie, zi care a intrat în istoria Poloniei și a Europei ca fiind ziua admiterii în NATO, în primul val de extindere spre est a Alianței, a Cehiei, Ungariei și Poloniei.
Detalii avem de la locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Am participat, alături de reprezentanți ai contingentelor americane, britanice, croate și poloneze, la evenimentul „Train with NATO” din Varșovia, organizat cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la intrarea Poloniei în NATO.
Publicul a putut vizita standuri cu armament și vehicule de luptă şi a putut învăța tehnici de luptă corp la corp și tactici de supraviețuire de la militari.
La activitate au fost prezenți și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de ministrul apărării, Mariusz Błaszczak.
Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia, ajungem și în poligonul Grafenwöhr din Germania, acolo unde un detașament de militar din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” participă, alături de aproximativ 1.000 de militari din 15 țări membre NATO și partenere, la Exercițiul multinațional de artilerie Dynamic Front ’23, organizat de Forțele terestre americane din Europa și Africa.
Exercițiul își propune să antreneze elementele de conducere, astfel încât să se atingă un nivel cât mai mare de sincronizare a comenzii și planificării focului de artilerie. Mai multe detalii avem de la locotenent-colonelul Daniel Florin Bornac, comandantul detașamentului: Exercițiul are ca principal obiectiv testarea și validarea interoperabilității, bazată pe trei piloni: uman, procedural și tehnic.
Cel uman se realizează prin caracterul multinațional al exercițiului. Pe partea procedurală, țările aliate și partenere pun în aplicare tehnici, tactici și proceduri comune pentru atingerea obiectivelor.
Aspectul tehnic vizează identificarea, testarea și validarea soluțiilor optime pentru realizarea interconectării diferitelor sisteme de comandă și control.
Ștefan Ciochinaru: În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, la Varșovia, folosind propoziții foarte scurte. A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică
Publicat de Gabriel Stan,
27 februarie 2023, 15:40 / actualizat: 28 februarie 2023, 16:57
S-a împlinit un an de la începutul conflictului din Ucraina. Momentul nu avea cum să treacă neobservat și a reprezentat un bun prilej pentru o serie de acțiuni diplomatice nivel înalt.
Fără a fi singurele, amintesc aici vizita președintelui american, Joe Biden, la Kiev, vizita șefului diplomației chineze la Moscova și discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Pe front, însă, evoluțiile nu sunt semnificative deocamdată.
Cristian Dumitrașcu a vorbit despre toate aceste evenimente și, desigur, despre anul de război ruso-ucrainean cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bună dimineața, bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am trăit cu toții în săptămâna pe care o încheiem un moment absolut istoric. Mulți dintre români l-au interpretat, după părerea mea, eronat, spunând că reintrăm într-un război rece. Specialiștii și o altă parte a oamenilor au interpretat că, dimpotrivă, Războiul Rece a luat sfârșit în săptămâna aceasta.
Ștefan Ciochinaru:Sunt absolut de acord cu ultima opinie: Războiul Rece a luat sfârșit în săptămână extraordinară, probabil cea mai semnificativă din punct de vedere diplomatic din ultimii ani, pentru că am avut acea conferință pentru securitatea de la München, după care am avut vizita surpriză a președintelui Biden la Kiev, iar după aceea am avut discursul de la Varșovia al președintelui Biden și am avut reuniunea Summitul formatului București 9, al țărilor de pe flancul estic al NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O mulțime de evenimente aparent greu de decriptat.
Oamenii sunt, iată, și mai îngrijorați decât au fost în timpul acestui an pe care l-am împlinit cu toții, cu amărăciune spunem că l-am împlinit, această aniversare, care se numește într-un mod ciudat aniversare de un an de la începutul războiului…
Ștefan Ciochinaru:Un an de război în Europa.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Un an de război în Europa și despre care noi am vorbit de câteva ori bune aici, la „Jurnal militar”, în care uneori ați fost mai optimist, alte ori ați fost realist. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc aproape de un final fericit.
Ștefan Ciochinaru:Lucrurile s-au apropiat semnificativ de un final fericit, domnule Dumitrașcu, a luat sfârșit prima fază acestui război, faza în care a fost inițializat și a izbucnit războiul propriu-zis, pentru că inițial a fost – nu? – o „operațiune militară specială”, care urmărea răsturnarea în trei zile a guvernului de la Kiev și înlocuirea lui cu un guvern fantoșă.
A eșuat şi asta, a început războiul. A trecut un an de zile. Prima fază s-a terminat, Rusia a pierdut și acum pregătim, intrăm, de fapt, deja în a doua fază a războiului, odată cu operațiunile premature declanșate de armata rusă în jurul Bahmutului, în cele trei localități care n-au nici un fel de importanță strategică militară, doar încercau să ofere o victorie oarecare pentru Vladimir Putin la împlinirea unui an de război. A eșuat și această poveste.
A doua etapă va fi o etapă a epuizării forțelor, o etapă a unui război marcat de atacuri, contraatacuri, pierderi semnificative de oameni și materiale, în care încet-încet forțele se vor epuiza.
Tratatele nu vor mai fi strategic-militar, tacticienii de carieră, ci specialiștii în logistică, în aprovizionare. Cei care vor reuși să asigure aprovizionarea pe durata acestei etape vor fi cei care vor hotărî victoria.
Vă pot spune de pe acum că victoria va fi tot a Ucrainei, după care, sigur, se va intra în a treia fază care va fi faza înfrângerii uneia dintre forțe, epuizării, va fi faza cea mai periculoasă din punct de vedere politic, pentru că partea învinsă va cunoaște convulsii sociale și politice foarte grave, care vor marca existența statului în cauză.
În opinia mea, din nou, Rusia va pierde, dar asta va dura. Teoretic, a doua fază ar trebui să dureze mai mult decât prima fază, care a durat un an de zile și tot teoretic, a treia fază, faza finală, va trebui să dureze mai mult decât a doua fază. Lucrurile se pot schimba, însă, dacă Ucraina primește, în timp util, armele de care are nevoie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am mai vorbit aici, domnule Ciochinaru, despre teama cea mare a tuturor oamenilor. Văd că mergeți pe o teorie a unui război clasic, a un război care să dureze, iată, poate mai mult de un an în următoarea fază.
Ce ne facem cu amenințarea nucleară și cum să interpretăm această ieșire din Convenția nucleară a lui Putin?
Ștefan Ciochinaru:Ieșirea din Convenția nucleară este un gest gratuit. Trebuia să răspundă cu ceva la ce s-a întâmplat la Kiev. N-avea cu ce să răspundă și atunci a anunțat acest lucru. Este superflu, pentru că Rusia nu mai era activă în tratatul acesta de ani de zile.
El rămăsese doar pe hârtie, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar rușii au spus că ieșirea din tratat nu înseamnă că nu se pot reîntoarce în tratat. Deci, au lăsat deschisă calea comunicării.
De altfel, și secretarul de stat Antony Blinken, ministrul de externe al Statelor Unite, a spus că Statele Unite sunt gata la dialog oricând pe temele nucleare, indiferent de alt context. Deci, lucrurile din punctul acesta de vedere nu cred că vor escala.
Da, ați văzut șeful diplomației chineze, asta neînsemnând ministrul de externe, pentru, în China, cel care conduce diplomația este șeful secției externe a Partidului Comunist Chinez. Ministrul de externe este doar un membru al guvernului, dar deasupra guvernului se găsește partidul. Și acest șef al Secției externe a Partidului Comunist este membru în partidul chinezesc. Deci, el este numărul unu.
Ați văzut că a fost la Moscova, toată lumea se temea de această întâlnire. Au fost niște declarații formale care au fost și niște declarații foarte interesante ale părții chineze, care arată că, în ce privește integritatea asta editorială, suveranitatea țărilor și nefolosirea armamentului nuclear, Beijingul este intratabil.
Deci lucrurile rămân neschimbate. Așa că trebuie să avem mari emoții, cel puțin până în faza finală. Iar în baza finală, dacă se operează cu atenție, cu grijă, lucrurile cred că pot fi gestionabile. În definitiv, orice am crede noi, nici ofițerii ruși nu sunt inconștienți, nu sunt nebuni, nu vor să își vadă familiile sfârtecate.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Urma să vă întreb despre această ultimă întâlnire ruso-chineză. Iată, confirmă ceea ce spuneați acum ceva vreme, acum câteva luni, despre anterioara vizită importantă a președintelui Biden în China, atunci când a fost o înțelegere care a avut puterea să ne liniștească pe toți, cu privire la folosirea armelor nucleare.
Ștefan Ciochinaru:Da, fără niciun fel de îndoială. Însă, pentru că ați amintit numele lui Joe Biden, sunt aspecte absolut extraordinare în această săptămână diplomatică, despre care am vorbit la început, care au fost trecute cu vederea, care au o importanță chiar mai mare decât unele gesturi politici explicite.
De pildă, la Kiev foarte puțină lume a remarcat că președintele Biden, împreună cu președintele Zelenski, după ce au traversat un traseu simbolic, flancat de portretele celor celor căzuți pentru apărarea Ucrainei, au mers, pentru scurt timp, la Mânăstirea Sfântul Mihail. Ei bine, care este simbolul religios al mamei Rusia? Sfântul Gheorghe. Ei bine, au mers la Mânăstirea Sfântului Mihai.
Cine-i Sfântul Mihail? Sfântul Mihail e cel mai important dintre arhangheli, cel care este asemenea lui Dumnezeu, este protectorul divin în fața râului, cel care are sabia de foc cu care luptă împotriva demonilor, împotriva forței satanice și a îngerilor căzuți, pe care, în final, îi alungă sub pământ.
Sfântul Mihail ar în grija sa balanța dreptății cu care întărește, atenție, sufletele tuturor și nimeni, dar nimeni nu-l poate învinge. A fost evident un simbol. S-a discutat foarte mult de faptul că, în acest timp, în Kiev răsunau alarmele aeriene, sirenele, în vreme ce nu existau relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete de rusești.
Da, dar pentru că sunau armele aeriene ca trâmbițele care au făcut să cadă zidurile Ierihonului. De data asta au căzut zidurile Ierihonului rusesc. Încă o dată, cu un apel la simbolistică.
Așa cum la Varșovia, după aceea, președintele Biden va sfârși discursul său de numai 20 de minute îngenunchind alături de copii pe scenă, copiii reprezentând simbolic ce? Viitorul. Diferența de discurs. În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, folosind propoziții foarte scurte.
A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică. Propoziții scurte, dar în care fiecare propoziție era absolut memorabilă. Păi, Ronald Reagan numea imperiul sovietic un imperiu al răului.
Biden a transformat acest imperiu al răului într-un imperiu al absurdului. Uitați-vă la discursul lui Putin! Putin a construit în discursul lui o realitate alternativă. El trăiește în bula lui, într-o lume imaginară.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am revăzut cu toții stilul Ceaușescu, pe care unii dintre noi l-am prins.
Ștefan Ciochinaru:Absolut, absolut. Vă rog să mă credeți că mă uitam, eram absolut șocat. Parcă asistam la un discurs al lui Ceaușescu la Sala Palatului, în care ne vorbea de „producții record” care nu existau, ne vorbea de o viață extraordinar de bună pe care nu o aveam ș.a.m.d.
Acest om, mai bine de 60-70% din discursul lui s-a adresat publicului intern, promițându-i o viață minunată: case ieftine, pământuri gratuite, tot soiul de salarii mai mari. Adică stăteai și te uitai, nu-ți venea să creezi.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Compensații pentru familiile celor omorâți pe front.
Ștefan Ciochinaru:Da, și câte și mai câte, pentru cercetători, pentru… parcă era Ceaușescu. Dădea 100 de ruble în plus. A doua zi a dat 500 de ruble, adică aproximativ șapte dolari, nu?
Fiecărui participant la marele meeting de pe stadionul Lujniki, care a durat exact cât a vorbit el. Pentru că după ce a vorbit el, că el a fugit, că era ger, a plecat și lumea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.
Ștefan Ciochinaru:S-a golit stadionul.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că tot ați atins această latură simbolică a vizitei lui Joseph Biden la Kiev, dumneavoastră ca profesor de relații internaționale, sigur aveți o părere specială despre prima vizită a unui președinte american într-un teatru de război unde nu se aflau trupe americane, una la mână, și a doua: trebuie să amintim că a fost monitorizat și de pe spațiul aerian al României, care au vegheat de la marginea spațiul aerian românesc spre cel ucrainean.
Ștefan Ciochinaru:Da, vedeți? Haideți să rămânem în planul simbolic, comentând această întrebare a dumneavoastră. Aveam, până acum, imaginea construită cu grijă, vreme de 20 de ani, a unui Vladimir Putin, caratist, călare pe tigru, luptându-se cu ursul, macho man.
Acest macho man se ascunde în buncăre, în vreme ce bătrânul Biden a aterizat la Kiev, în mijlocul războiului, în inima țării agresate.
Bătrânelul s-a dovedit un luptător extraordinar. Omul care, ați văzut, își îndoaie genunchii când merge, de bătrânețe, dar e mai viu și mai puternic decât tigrul de hârtie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesor relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Ștefan Ciochinaru:Cu Ucraina până la capăt, a spus Joe Biden, și așa va rămâne întreaga lume liberă.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Liderii formatului B9 s-au angajat la creșterea prezenței militare pe flancul estic al NATO
Publicat de Gabriel Stan,
27 februarie 2023, 13:46
Sonia Raicu (realizator rubrică): Miercuri, la Varșovia, liderii formatului București 9 au adoptat o declarație comună, la un an de la invadarea Ucrainei.
Mesajul transmis de aceștia a fost că Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale.
Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, aliaţii sunt pregătiți să crească nivelul prezenței militare în țările de pe flancul estic.
Liderii participanți au discutat despre modalitățile de a trage la răspundere Rusia, prin instrumentele dreptului internațional, pentru crimele comise în conflictul din Ucraina.
Totodată, s-a discutat despre situația prezentă a Republicii Moldova în actualul context al conflictului din Ucraina și despre provocările de securitate actuale la adresa Chișinăului.
Președintele Klaus Iohannis, care a fost prezent la Varșovia, a declarat miercuri că statele de pe flancul estic al NATO au datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii și a subliniat că sporirea prezenței militare americane în regiune trebuie să continue: Noi, liderii de pe flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii.
Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar pentru a câștiga acest război.
România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv și o amploare transatlantice.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Şi președintele SUA, Joe Biden, s-a angajat miercuri, în prezența secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, să protejeze țările de pe flancul estic al NATO, afirmând că acestea reprezintă prima linie de apărare împotriva Rusiei. La rândul său, Jens Stoltenberg a declarat că ciclul agresiunii rusești trebuie întrerupt.
Jens Stoltenberg:Președintele Putin nu se pregătește pentru pace, ci se pregătește pentru război. Trebuie să menținem și să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câștiga.
Nu știm când acest război se va încheia, însă atunci când se va întâmpla trebuie să avem grijă ca istoria să nu se mai repete.
Am văzut modelul de agresiune al Rusiei de-a lungul mai multor ani: Georgia în 2008, Crimeea și Donbas în 2014, iar apoi invazia Ucrainei, anul trecut. Nu putem permite Rusiei să afecteze securitatea Europei.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat, luni, în Polonia, la deschiderea conferinței GlobState 2022, la invitația omologului său, generalul Rajmund Andrzejczak.
Reuniunea internațională de la Varșovia, cu tema „Ajustări ale securității naționale pentru a răspunde viitoarelor provocări ale mediului operațional”, a urmărit schimbul de experiență dintre experți militari și civili în viitorul mediu de acțiune.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Șeful apărării din România a discutat cu omologul polonez despre dezvoltarea capacității defensive în măsură să ofere răspunsul în fața provocărilor viitoare de securitate.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ca în fiecare an, Ziua Armatei Poloneze este sărbătorită pe 15 august, dată la care este marcată victorioasa bătălie de la Varșovia din anul 1920, cunoscută în istorie ca „Miracolul de pe Vistula”.
O ceremonie impresionantă a avut loc în centrul Varșoviei, unde au fost depuse coroane de flori în memoria militarilor căzuți la datorie la Monumentul Eroului Necunoscut și la Monumentul Mareșalului Józef Piłsudski, comandant al forțelor armate poloneze, devenit simbolul redobândirii independenței Poloniei.
Militarii Detașamentului de Apărare Antieriană „Gheparzii Transilvani”, alături de partenerii din grupul de luptă, au participat la o serie de evenimente organizate Varșovia, Bemowo Piskie, dar și în alte orașe din țară. Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al XI-lea contingent românesc dislocat în Polonia.
Liviu Burtică: Am fost alături de militarii polonezi la ceremoniile dedicate acestei zile. Am prezentat sistemele antierene Ghepard la standurile de expunere a tehnicii militare și am contribuit la pregătirea festivităților.
Cu această ocazie am descoperit tradițiile, un fragment din istoria țării gazdă și am fost parte a acestui eveniment important pentru camarazii noștri de aici.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia, mergem la sud de Dunăre și ne oprim în Bulgaria, unde vineri, 19 august s-a încheiat exercițiul multinațional Thracian Viper 2022, țara noastră fiind reprezentată de avioanele F-16 din cadrul Escadrilei 53 din Baza 86 Aeriană Borcea.
Pe lângă militarii români, la exercițiu au fost prezente și unități din cadrul forțelor aeriene din Bulgaria, Canada, Grecia și Statele Unite ale Americii. Forțele participante au efectuat zboruri în comun și misiuni complexe de apărare aeriană, scopul principal ar exercițiului fiind acela de a pregăti forțele aliate la operațiile NATO.
Căpitan comandor Lucian Tătulea, comandant patrulă de siguranță aeronautică: Este un motiv bun și este un cadru bun pentru a face cunoștință cu noile tehnologii aduse de către ceilalți participanți.
Mă refer la un tip de rachetă, la un sistem, un subsistem al aeronavei respective. Cunoscându-l și văzând beneficiile lui sau ale lor, putem opta pentru achiziția acestor sisteme.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem în Balcani, mai precis în Bosnia și Herțegovina, acolo unde continuă misiunea celei de-a II-a rotații a plutonului românesc de manevră. Timp de şase luni de zile, militarii olteni participă la acțiuni în sprijinul autorităților locale, având drept scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.
Misiunea EUFOR ALTHEA, în cadrul căreia acționează militarii români, se derulează începând cu anul 2004 înbaza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Din Camp Butmir, Sarajevo, locotenent Alexandru Mitrică ne vorbește despre prima lună de misiune.
Alexandru Mitrică:Plutonul de manevră, rotaţia a II-a a fost primit cu braţele deschise, iar compania IR ALTHEA ne-a așteptat să ajungem aici. Tehnica e asigurată de Batalionul 22 Infanterie Romanați, trei Piranha și Dacia Duster, pe care le folosim doar pentru patrule, nu pentru tipuri de exerciții care necesită blindaj.
Edi Nicola(realizator rubrică): Zilele trecute, echipa de comandă a Detaşamentului de apărare antiaeriană „Rotația a IX-a din Polonia”, împreună cu o secție aparținând „Bateriei Gepard” au participat la o prezentare de tehnică militară în orașul Varșovia, organizată cu prilejul Zilei Forțelor Armatei Poloneze.
Cu această ocazie, militarii românii au primit vizita doamnei Carmen Râșnoveanu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
LocotenentMădălina Boboc:Au fost prezenți reprezentanţi ai ambasadei Statelor Unite ale Americii, ai ambasadei României în Republica Polonă, numeroase oficialități și un număr impresionant de civili, care s-au arătată bucuroși și curioși să afle cât mai multe despre sistemele noastre de armament.
Edi Nicola(realizator rubrică): Alături de oficialitățile poloneze, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Carmen Râșnoveanu, a participat la dezvelirea unei plăci comemorative care simbolizează aprecierea națiunii gazdă față de poporul român pentru sprijinul acordat acestora în cadrul bătăliei de la Varșovia din 1920.
Peste 3.000 de trupele aliate și partenere operează în Kosovo ca parte a forței Kosovo, aparținând în NATO. În urma Declarației de independență din februarie 2008, NATO a convenit că va continua să își menține prezența pe baza rezoluției Consiliului de Securitate al ONU.
De atunci, aceasta a contribuit la crearea unei forțe de securitate multietnice, care este o forță ușor armată.
Aceasta continuă să contribuie la menținerea unui mediu de securitate sigur și a libertății de circulație și să susțină efortul umanitar internațional, în conformitate cu mandatul său. Căpitan Mădălin Ștefănescu, responsabil cu gestionarea și planificarea unei părți a bugetului misiuni KFOR.
Căpitan Mădălin Ștefănescu:Este foarte important să existe o planificare a bugetului, pentru că orice organizație are nevoie de anumite servicii adiționale ca să funcționeze, iar aici aceste servicii sunt asigurare de către companiile civile locale: apă, mâncare, curățenie, precum și servicii mai ample, care ajută la îndeplinirea obiectivelor misiunii, precum nevoile de comunicații externe.
Mă aflu pentru prima dată în teatrul de operații Kosovo, însă nu sunt la prima experiență de acest gen și consider că fiecare misiune, fiecare detașare într-un teatru de operații reprezintă un plus pentru dezvoltarea mea profesională.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la anunțarea retragerii trupelor din Afganistan, ultimii militari aparținând Batalionului de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din baza aeriană Kandahar către baza din Bagram.
De-a lungul celor 19 ani de prezență în Afganistan, Armata României și-a câștigat respectul partenerilor NATO și a dovedit că este un bun generator de securitate în cadrul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.
Căpitan Andrei Vicol:Baza aeriană Kandahar a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO ‘Resolute Support’ din Afganistan. Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din această bază după ce și-au încheiat cu succes misiunea ordonată.
O parte dintre militari își vor continua misiunea în baza aeriană Bagram, iar cealaltă parte vor fi redislocați în țară în perioada imediat următoare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația a 9-a, dislocați în baza Bemowo Piskie din Polonia își continuă activitățile de instruire specifice.
Bateria Ghepard a desfășurat un exercițiu de conducere a focului în cadrul căruia echipajele s-au antrenat în descoperirea și angajarea unor ținte aeriene simulate. Caracterul exercițiului a fost unul dinamic, pornind de la pregătirea tehnicii, deplasarea în poligon și continuând cu antrenamentul propriu-zis.
Militarii focșăneni participă în cadrul grupului de luptă din Polonia la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia. Locotenentul Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice):Toate activitățile pe care le-am executat până în prezent sunt importante și ne ajută să ne pregătim pentru exercițiul Puma 21, la începutul lunii iunie, pe care îl vom desfășura împreună cu forțe aparținând celorlalte națiuni din cadrul battlegroup-ului.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 1999, NATO conduce o operațiune de susținere a păcii în Kosovo, în sprijinul eforturilor internaționale de a construi pacea și stabilitatea în zonă. Pe măsură ce situația de securitate s-a îmbunătățit, NATO a ajustat treptat poziția forței KFOR către o forță mai mică și mai flexibilă, cu mai puține sarcini statice.
În prezent, aproximativ 3.300 de soldați din 27 de țări asigură libertatea de mișcare a tuturor cetățenilor și comunităților din Kosovo. Despre adaptarea în cadrul misiunii KFOR ne vorbește căpitanul Mădălin Ștefănescu.
Căpitan Mădălin Ştefănescu:Adaptarea a decurs în mod natural. Aici am ocazia de a lucra alături de oameni cu experiență în domeniu. Populația locală este foarte prietenoasă, deschisă și dispusă mereu să ajute, iar acest lucru ne facilitează și mai mult desfășurarea misiunii și timpul petrecut aici în KFOR.
Experiența anterioară constituie un temei destul de solid pentru a înțelege mult mai bine conceptele operațiunilor care se desfășoară aici și relațiile dintre diverși membri NATO.
Bucureștiul se află pe locul 38 în topul celor mai ieftine curse cu taxiul de la aeroport din 140 de capitale din întreaga lume analizate, iar costul este similar cu cel din alte 9 capitale, printre care Doha, Varșovia sau Tbilisi, conform unei analize realizate de un motor de căutare pentru călătorii.
Cea mai scumpă călătorie din lume este cea din aeroportul Narita, care se află la 71,5 km de centrul oraşului Tokyo şi costă echivalentul a 200 de euro.
În Europa, preţul cel mai mare pentru o călătorie cu taxiul până în centrul oraşului îl plătesc turiştii care zboară către Oslo sau Reykjavik: 100 de euro pentru o cursă de aproximativ 50 km. Doar cu 10 euro mai puţin vor plăti cei care zboară către Londra sau Monaco.
Preţurile cele mai mici se regăsesc în Tashkent, capitala Uzbekistanului şi Tunis. Chişinău, capitala vecină, ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai ieftine 10 transferuri din lume, fiind singurul oraş european din acest top dominat de locaţii din Africa.
În ceea ce priveşte transferul de la aeroporturile din România, cel mai mare tarif va fi plătit de călătorii care aterizează pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, în timp ce Iaşi, Timişoara şi Sibiu sunt destinaţiile către care se ajunge cel mai ieftin de la aeroport.
Analiza se bazează pe date privind 140 de capitale din întreaga lume şi ia în calcul tarifele oficiale ale companiilor de taxi autorizate de aeroporturile care deservesc cel mai mare număr de pasageri din oraşele respective.
Preţurile corespund unei călătorii de la aeroport către centrul oraşului şi au ca sursă site-urile oficiale ale aeroporturilor în luna Octombrie 2019.
Locuitorii din 83 de orașe europene au fost rugați să răspundă următoarei cerințe:
” La modul general vorbind, vă rog să îmi spuneți dacă sunteți foarte satisfăcut de calitatea aerului respirat și de nivelul zgomotului din orașul dumneavoastră, mai degrabă mulțumit, mai degrabă nemulțumit sau deloc mulțumit!”
Tot general privind rezultatele acestui studiu publicat de Eurostat, se poate spune că în Europa lumea este mulțumită de ambele aspecte, dar la o analiză în detaliu se observă foarte mari diferențe între statele membre.
De exemplu, în Dublin, Helsinki și Viena 88% dintre respondenți s-au declarat foarte sau mai degrabă satisfăcuți de calitatea aerului. Și Luxembourg a marcat la această întrebare, 83% din răspunsuri fiind pozitive.
La polul opus găsim Bucureștiul, doar 22% dintre locuitori declarându-se mulțumiți de ceea ce respiră. Înaintea capitalei României, tot la coada clasamentului, sunt Sofia, Paris, Madrid și Roma.
Lucrurile nu stau diferit nici în ceea ce privește nivelul zgomotului înregistrat în oraș. În fruntea clasamentului este tot Dublin, cu 82% din populație foarte și mai degrabă mulțumită. Urmează Helsinki, Luxembourg, Vienna și Riga.
Bucureștiul se remarcă din nou prin numărul mic de răspunsuri favorabile, doar 31%. Foarte aproape de noi ca percepție sunt locuitorii din Sofia, dar și din Atena, Madrid, Roma, Valletta și Varșovia.
Studiul a fost comandat de Comisia Europeană, instituția manifestând o preocupare continuă față de creșterea calității vieții inclusiv în orașe.
De altfel, recent, comisarul pentru mediu, Karmenu Vella sublinia:
Europa de astăzi s-a transformat din majoritar rurală în predominant urbană.
Aproape 70% dintre noi trăim în orașe.
Această concentare de oameni pune o mare presiune pe mediul urban. Principala provocare este să asigurăm mai mult verde rural și mai puțin gri urban în orașele noastre.
Un sfat bun de urmat în București, cel mai poluat oraș european după cum reiese din sondajul Eurostat, realizat în 83 de orașe din Europa.
Filmul documentar România în Afganistan, despre cei 12 ani de prezenţă românească în teatrul de operaţii din Afganistan, a fost selectat pentru a participa în concurs la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Istoric şi Militar din Polonia – Varşovia, 8-12 septembrie. Documentarul Radio România Actualităţi s-a calificat la categoria documentar militar, alături de producţii din 19 ţări, printre care Polonia, Franţa, Australia, Canada, Iran, Spania sau Elveţia.
Documentarul, marca Radio România Actualităţi, semnat de jurnaliştii Mario Balint şi Ilie Pintea şi avându-l ca producător pe Nicu Popescu, a fost realizat de reporterii Radio România cu sprijinul Statului Major General, în condiţiile dificile de climă şi securitate impuse de teatrul de operaţii din Afganistan. Trimişii speciali ai radioului public au însoţit trupele româneşti în linia întâi şi au reuşit să surprindă cele mai importante informaţii, imagini şi mai ales sentimentele militarilor români aflaţi în luptă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
