7 alimente care previn carenţa de fier în lunile de iarnă!

Publicat de Andra Radu, 20 ianuarie 2021, 17:14

Fierul ajută la transportarea oxigenului în corp şi, de asemenea, menţine frumuseţea pielii şi a părului.

Deficitul de fier este o problemă destul de comună în lumea modernă, în special în rândul femeilor şi tinerilor, provocând apariţia unor probleme de sănătate precum slăbiciune, migrene, ameţeli şi scăderea poftei de mâncare.

Pentru a menţine un nivel normal al fierului în lunile de iarnă, experţi în sănătate sugerează includerea unor alimente bogate în fier în dieta zilnică.

Portocalele cresc conţinutul de fier din organism şi contribuie, de asemenea, la pierderea în greutate şi la creşterea imunităţii.

Un alt fruct uşor de găsit iarna este mărul, responsabil de menţinerea tonusului muscular, fiind implicat în formarea celulelor roşii din sânge care transportă oxigenul.

Rodia este cel mai bun fruct pentru menţinerea nivelului optim de hemoglobină în organism, o sursă excelentă de fier, nutrienţi, proteine, carbohidraţi şi fibre.

Spanacul conţine minerale şi vitamine care ajută la menţinerea imunităţii şi previne anemia.

O legumă tipică de iarnă este sfecla, o sursă de energie care conţine fier, calciu şi alţi nutrienţi.

Broccoli, pe de altă parte, este bogat în vitaminele B şi C, folat, zinc şi magneziu, care scad glicemia şi previn stresul.

Pe lângă prevenirea deficitului de fier, varza favorizează pierderea în greutate şi elimină toxinele din organism.

Risipă de legume: Cantităţi mari au rămas neculese şi sunt distruse de intemperii

Publicat de adinaiftime, 22 noiembrie 2017, 08:30

Tone de cereale şi legume au rămas în câmp în judeţul Timiş.

Ardeii, varza, vinetele, conopida şi ceapa cultivate pe suprafete întinse au rămas sub cerul liber pentru că au fost compromise de vremea capricioasă din acest an.

La toate acestea se adaugă vânzările slabe din pieţe care îi demoralizează pe cultivatori.

Despăgubirile financiare pentru pierderile suferite din cauza secetei din această vară, care au compromis în mare măsură culturile de porumb, soia şi floarea-soarelui, nu sunt nici acum plătite, iar agricultorii şi-au cam luat gândul de la ele.

Din estimările Comitetelor Locale de Urgenţă, constituite la nivelul primăriilor, a reieşit că aproape 10.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse in judetul Timis, din cauza secetei din vară.

Sântion de toamnă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 august 2017, 05:00

Ziua de 29 august este zi de mare sărbătoare pentru biserica ortodoxă: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Calendarul popular românesc consemnează denumirea de Sântion de Toamnă.

(varianta audio a rubricii)

Sântion aminteşte de Sfântul Ioan Botezătorul, cel care s-a supus sacrificiului suprem, tăierea capului. Credinţele populare respectă această simbolistică, având două componente: rotundul capului şi curgerea sângelui datorită tăierii. De aceea în această zi nu se mănâncă fructe rotunde sau asemănătoare cu un cap: mere, pere, pepeni roşii. Nu se bea vin roşu. Nu se mănâncă din strachină, pentru că e rotundă, nu se foloseşte cuţitul, pentru că doar cu el s-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Nici fructele roşii nu se mănâncă în ziua de Sântion de Toamnă. Şi mai ales nu se mănâncă varză. În satul care mai păstrează tradiţia şi credinţa se ştie şi de Sfântul Ioan taie capul pe varză. Legendele povestesc despre tânărul frumos care a fost pedepsit, pentru că a refuzat avansurile soţiei lui Irod şi din răzbunare a fost învinuit că a furat o bijuterie. După întemniţare i s-a tăiat capul. Astfel se explică şi sintagma populară „tăierea capului pe varză”, adică tăierea capului cum se toacă varza.

Tot în această zi de sărbătoare nu este îngăduit să se mănânce de pe tavă, iar împărţania (cum se spune în Oltenia) cu pere şi castraveţi nu se aşază pe tavă sau farfurie: capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost purtat pe o tavă, în faţa unei asistenţe numeroase de către o dansatoare, iar farfuria reprezintă rotundul capului.

Şi tot în ideea de respectare a rotundului, în această zi nu se fac hore.

A doua componentă a denominării sărbătorii Sântion de Toamnă aminteşte de venirea toamnei. Este ziua care marca altădată coborârea vacilor de pe păşunile montane.

În Oltenia este însă funcţională şi azi o semnificaţie anume a sărbătorii: se crede că în această zi, şi numai în această zi femeia este egală cu bărbatul. Doar o zi, care, de obicei trece repede!

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune