Publicat de Gabriel Stan,
24 octombrie 2022, 13:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Vasile Dîncu a făcut o vizită oficială la Tbilisi, la invitația omorului său georgian Juansher Burchuladze.
Cei doi miniștri au discutat despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina și despre stadiul relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul militar, în context regional și al organismelor internaționale din care fac parte cele două țări.
Cu această ocazie, a fost semnat acordul de colaborare între Ministerele Apărării român și georgian și a fost agreat planul bilateral de cooperare între cele souă armate, instrument care vine în sprijinul implementării activităților comune în domeniul apărării.
De interes pentru ambele părți rămân în continuare instruirea în comun, învățământul militar și domeniul comunicațiilor și informaticii.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 13:40
Adrian Gâtman (realizator rubrică): La Cartierul general NATO de la Bruxelles a avut loc o nouă reuniune a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței, care au stabilit sprijinul pe care țările NATO îl vor oferi în continuare Ucrainei. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg:
Jens Stoltenberg: Aliații NATO furnizează sisteme avansate, inclusiv artilerie, apărare aeriană și vehicule blindate. De asemenea, oferim combustibil, îmbrăcăminte de iarnă și echipamente medicale, ca parte a pachetului de asistență al NATO.
Alianța va livra în scurt timp Ucrainei echipamente anti-dronă cu sute de sisteme de bruiaj care pot contracara dronele de proveniență rusească și iraniană, pentru a proteja poporul ucrainean și infrastructura critică.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Jens Stoltenberg a exprimat și poziția Alianței Nord-Atlantice la amenințările ruse privind folosirea armelor nucleare.
Jens Stoltenberg: Retorica nucleară a președintelui Putin este periculoasă și iresponsabilă. Luăm în serios aceste amenințări și rămânem vigilenți. Aliații au fost informați cu privire la exercițiul de descurajare planificat al NATO, „Steadfast Noon”, care începe săptămâna viitoare.
Acesta este un antrenament anual de rutină. Descurajarea nucleară a NATO menține pacea, previne construirea și descurajează agresiunea.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările NATO au mai discutat și despre eforturile colective pentru adaptarea pe termen lung a postului de descurajare și apărare în flancul estic al Alianței și despre stadiul operațiilor și misiunilor NATO din Balcani de Vest și din Irak.
România a fost reprezentată la reuniunea de la Bruxelles de ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Personalul Bazei 86 aeriene de la Borcea, județul Călărași, a marcat joi, printr-o ceremonie militară, 70 de ani de funcționare a structurii.
Unitatea poartă numele unui erou al Aviației Militare de Vânătoare Române, locotenentul aviator Gheorghe Mociorniță, căzut la datorie în cel de-al Doilea Război Mondial.
În baza de la Borcea se află cele 17 aeronave de luptă F-16, achiziționate de Forțele Aeriene Române. La festivitatea din Baza 86 Aeriană a fost prezent și ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu:Dumneavoastră sunteți copiii teribili ai armatei noastre și cred că acest lucru vă pune în avangarda schimbării de atitudine și de mentalitate.
De aceea, astăzi, când trăim vremuri periculoase, astăzi, când nu ne mai antrenăm doar de dragul antrenamentului, când nu zburați doar de dragul de a fi mai bine pregătiți, ci într-o misiune care este una reală, de apărare a României în fața unui pericol, vreau să vă rog să continuați a fi în avangarda schimbării.
Avem nevoie în fiecare moment să distrugem inerția, să distrugem formalismul și birocrația, care uneori atinge și armata.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Moment aniversar în această săptămână și la Râșnov, acolo unde Baza 42 Comunicații și Tehnologia Informației a împlinit 50 de ani de la înființare.
Cu această ocazie, Drapelul de luptă al unității a fost decorat prin decret prezidențial cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor, iar la Sebeș, Centrul 346 Comunicații și Tehnologia Informației și-a sărbătorit jubileul printr-un ceremonial militar și religios. Comandantul Centrului, locotenent-colonelul Gabriel Iancu Iacob.
Lt.-col. Gabriel Iancu Iacob: Sunt 50 de ani de energii, sunt 50 de ani de muncă. M-am bucurat foarte mult că în curte au venit oameni care au lucrat aici în ultimii 50 de ani și ăsta a și fost scopul primordial al acestei ceremonii, de a se întâlni vechea generație cu noua generație, un soi de transfer de informații și de experiență.
Centrul are misiuni de sprijin, comunicații și informatică în aproximativ șase județe, atât la nivel strategic, cât și la nivel tactic. De asta ne aflăm noi aici și dumneavoastră, astăzi, la cei 50 de ani.
Începutul anului universitar 2022-2023 în Târgu Mureș
Publicat de Gabriel Stan,
26 septembrie 2022, 10:00
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Pe 19 septembrie a început anul universitar 2022-2023 în Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, acolo unde învață și studenții secției de pregătire a Institutului Medico-Militar.
Potrivit planurilor de școlarizare ale Ministerului Apărării Naționale, în acest an au fost scoase la concurs și ocupate, în cadrul sesiunii de admitere, la secția din Târgu Mureș, 30 de locuri la specialitatea medicină, iar la catedra din Bucureși a institutului, 67 de locuri la specialitățile medicină, medicină dentară și farmacie.
În total, în cadrul Universității din Târgu Mureș sunt 198 de studenți militari. La festivitatea de deschidere a anului universitar a fost prezent ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu:Avem acest parteneriat extraordinar, unul din locurile importante în care sunt pregătiți medicii militari. Este cu adevărat o profesie specială.
Vom continua acest parteneriat într-un mod creativ și sunt sigur că va deveni Universitatea din Târgu Mureș principalul nostru partener în formarea în domeniul medicinei operaționale și în alte domenii pe care le necesită vremurile de astăzi.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): La Târgu Mureș, ministrul Dîncu s-a întâlnit și cu echipa de conducere a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, cu personalul Batalionului 51 Operații Speciale și cu militari străini din Portugalia, Franța și Marea Britanie, aflați în țara noastră pentru antrenamente în comun cu militarii români.
Publicat de Gabriel Stan,
19 septembrie 2022, 14:25
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În cadrul unei vizite desfășurate la Tel Aviv, ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a avut o întrevedere cu omologul israelian Benjamin Gantz. Cei doi miniștri au discutat în principal despre situația de securitate din zona Orientului Mijlociu și a regiunii Mării Negre, dar și despre cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Dîncu a apreciat că există o foarte bună colaborare în ceea ce privește instruirea în comun româno-israeliană, dar care poate fi și mai mult consolidată prin abordarea de noi domenii.
Vasile Dîncu:Am agreat împreună cu domnul ministru Gantz o serie de elemente privind colaborarea în domeniul instruirii în comun, inclusiv tehnologii energente și distructive, inteligență artificială sau medicină militară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vasile Dâncu a vizitat în Israel și sediile unor companii care acționează în domeniul industriei de apărare.
Publicat de Gabriel Stan,
12 septembrie 2022, 15:53
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat joi la reunirea Grupului de contact pentru Ucraina, care a avut loc în baza aeriană Ramstein, din Germania.
Întâlnirea a fost prezidată de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care a anunţat decizia Statelor Unite pentru transferul de echipamente militare în valoare de peste jumătate de miliarde de dolari, dar şi sprijinul pe termen lung pentru Ucraina.
La reuniune a fost prezent şi ministrul apărării, ucraineanul Oleksi Reznikov, care a informat participanţii despre situația din zonele de acţiuni militare.
A fost cea de-a cincea convocare a Grupului de contact, din care fac parte peste 50 de naţiuni.
Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre UE de la Praga
Publicat de Gabriel Stan,
5 septembrie 2022, 14:44
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale Vasile Dîncu a participat la reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Praga, la începutul săptămânii.
Reuniunea a debutat cu o dezbatere pe tema impactului global și a consecințelor invaziei Federației Ruse în Ucraina.
Ministrul Dîncu a spus-o omologilor europeni că războiul a schimbat modul în care securitatea și apărarea sunt percepute la nivel european și că acum este importantă consolidarea parteneriatelor, în contextul reconfigurării arhitecturii de securitate din regiunea Mării Negre.
O sesiune specială a fost dedicată acoperirii deficitelor de investiții în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene.
A fost discutată propunerea avansată de Comisia Europeană privind stabilirea unui program de consolidare a industriei de apărare prin intermediul achizițiilor colaborative.
Programul vizează înființarea unui grup operativ pentru achiziții comune.
Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au vorbit și despre perspectivele angajamentului în sprijinul Ucrainei în ceea ce privește securitatea și apărarea.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ziua medicinei militare este marcată anual la 21 august. Prin semnarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Înaltului Decret Domnesc numărul 4.629 din 21 august 1862 se înființau Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român.
Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român. Personalul sanitar al Armatei Române a fost implicat în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independență, cele două războaie mondiale, dar și în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie, în cadrul forțelor de menținere a păcii din diferite teatre de operațiuni din lume.
În memoria medicilor, sanitarilor și a surorilor voluntare, care au salvat vieți pe fronturile Primului Război Mondial, a fost ridicat în București, în anul 1932, Monumentul Eroilor Sanitari, unde vineri, 19 august, a avut loc un ceremonial militar și religios la care a fost prezent și ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu: Dincolo de cifre, dincolo de realizările multiple, astăzi, doar o mică parte din dumneavoastră, cei care sunteți implicați în acest sistem, puteți participa la sărbătoare, pentru că toți ceilalți sunt la datorie, așa cum sunt, în fiecare secundă, zi și noapte.
Pe 23 iulie 2022 a fost Ziua Presei Militare, iar cu acest prilej ministrul apărării, Vasile Dîncu, a acordat un interviu exclusiv jurnaliștilor din redacțiile militare de radio, televiziune și presa scrisă, interviu care a apărut deja în „Observatorul militar”, din care noi am selectat, la „Subiectul săptămânii”, o parte referitoare la controversa asocierii pensiilor militare cu pensiile speciale. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu: Ați avut o declarație, cred că unică în ultimii 20 de ani, chiar săptămâna trecută la un post de televiziune, în care v-ați referit la pensiile militare.
Este important aspectul acesta, ca și acela al salarizării de la baza carierei, al faptului că diferența dintre sistemul nostru vestic, NATO, și cel estic, pe care tocmai îl vedem la treabă, este tocmai ăsta, că omul este central și important și că NATO pune preț pe calitatea omului, dar și pe nevoia lui și pe proiecția și perspectiva lui de carieră.
Ați afirmat că pensiile militare nu sunt pensii speciale și aș vrea să ne explicați, și pentru ascultătorii de la Radio România, dar și pentru publicul celorlalte domenii, pentru Televiziunea Română și pentru „Observatorul Militar”, pentru că este în spațiul public o dezbatere care pe noi ne dezavantajează: pensiile nesimțite, pensiile speciale, care, de fapt, nu sunt totuna cu pensiile militare.
Vasile Dîncu:Acest câmp de dezbatere care s-a deschis acum sigur că poate fi valorificat populist împotriva Armatei României.
Există mai multe perioade în istoria celor 30 de ani în care Armata României a fost atacată, de cele mai multe ori a fost atacată pe nedrept, ajungându-se ca anumite elemente de singularitate să fie trecute ca fiind fapte generale.
Este inacceptabil ca pensiile militare să fie considerate pensii speciale. Pensiile militare sunt pensii de stat, sunt pensii ocupaționale, nu au legătură cu conceptul nostru de pensii speciale.
Avem în interior un proiect și mai multe chiar viziuni despre cum ar trebui modernizat sistemul de pensii, inclusiv pensiile militare. Dar nu așa, pornind de la un concept care asociază pensiile militare cu pensiile speciale.
Avem, în acest moment, în Parlament, un proiect de modificare a Legii 223 din 2015, în care trebuie să eliminăm inechitățile dintre pensiile militare. Acesta este primul element esențial, după părerea mea, în modernizarea sistemului de pensii.
Să creăm un sistem de pensii echitabil, nu prin plafonarea pensiilor, nu prin tăierea acestora, ci un sistem în care pe cei care au fost nedreptățiți în ultimii ani să îi putem aduce la un sistem normal, la un sistem predictibil.
Mai este un lucru aici care mi se pare foarte important: și noi, managementul Ministerului Apărării Naționale, considerăm că nu este normal să existe pensii mai mari decât salariile. Poate că s-a întâmplat în mai multe sisteme, dar evident că nu putem accepta din start această idee fantasmagorică de a reforma și de a bloca pensiile militare, de a le plafona.
O să mergem la Bruxelles, dacă este cazul, i-am spus ministrului muncii, o să avem o întâlnire cu domnia sa, i-am explicat că ne ducem și noi la Bruxelles, explicăm că există pensii militare de tipul celor din România în foarte multe țări din Europa, în țări NATO există peste tot sisteme.
Apoi, dincolo de asta, vreau să spun un lucru care este important și trebuie să-l țină minte cei care vor facă politică așa pe principii aleatorii, să zicem, sistemele de pensii fac parte din elementele de suveranitate ale unei națiuni și nu pot fi dictate de nicăieri. Și nimeni nu are dreptul, ca politician, să ne luăm angajamentul de a aplica, în aceste domenii de suveranitate națională, soluții arbitrare, pe care ni le propun niște funcționari de la Bruxelles.
Am văzut că punctul de referință, PNRR, a fost un studiu făcut de o echipă de doi cercetători și care au arătat aspectele legate de cum am putea noi să modificăm pensiile speciale în România.
Pensiile militare trebuie să meargă mai departe, sunt elemente pe care statul român le-a stabilit ca recunoștință pentru privațiunile pe care le resimte un militar și el trebuie să facă parte din elementul de previzibilitate. Când ai intrat în liceul militar, trebuie să știi că o să ai, pe parcurs, tot felul de privațiuni.
Nu o să ai un domiciliu fix, trebuie să faci mobilitate militară, nu o să poți face parte din anumite organizații, nu poți să faci afaceri, ți-e îngrădită foarte mult libertatea. Prețul acestei libertăți îngrădite trebuie să fie o previzibilitate pe care statul român ți-o asigură, pentru că ești element important al statului.
Asta face orice țară civilizată cu funcționarii ei, cu elementele fundamentale ale statului, așa cum este Armata României și, sigur, poliția, jandarmeria și alte funcțiuni sociale importante.
Cristian Dumitrașcu:: Credeți că opinia publică ar trebui să știe, mai clar, atunci când apăreți dumneavoastră sau oficiali ai statului român, să știe și mai exact ce înseamnă în cuantum, pentru că se spune pensii speciale, păi, una este pensia specială a unui procuror, care este de 10 ori mai mare decât a unui subofițer în armată, astea nu se spun.
Vasile Dîncu:Noi nu am vrut să facem o publicitate prea mare pentru că, știți, o parte din informații sunt informații clasificate. Dar, pe de altă parte, vreau să vă spun asta, cu o ușoară jenă pentru întreaga clasă politică din România, atunci când a trebuit să dau publicității, de exemplu, date despre pensia minimă sau pensia medie a militarilor mi-a fost ușor rușine.
Pentru că îi voi demoraliza și pe cei care vor să vină în sistem, vrem să-i așteptăm cu un alt regim, protector cu adevărat. Deci, ce se întâmplă acum, pensia comunicată de noi oficial, pensia militară minimă este de 1.052 de lei. Avem media pensiilor undeva la 3.000, dar o medie se compune din foarte multe, din zeci de mii de pensii foarte mici, care se află sub 2.500, pe care noi le-am crescut cu 10 %, cele sub 2.500.
Avem aproape un sfert din pensii care se află la această limită de supraviețuire, care necesită un plus social. Sigur că în mediile noastre, pensiile magistraților militari, de exemplu, ridică foarte mult media.
O să ne uităm de la caz la caz, o să discutăm și cu societatea civilă, pentru că, până la urmă, cred că dezbaterea este următoarea: vreau să facem în viitor o campanie în care să întrebăm și oamenii, trebuie să întrebăm și societatea politică și Parlamentul, ce tip de apărare vor, ce fel de armată își doresc, câtă securitate își dorește societatea, pentru că totul se plătește în societate.
Cheltui mai mult pentru securitate și apărare, o să ai o securitate și o apărare mai bună. Sau cum spunea Napoleon, că dumneavoastră cu siguranță știți acest lucru, dacă nu vom hrăni armata noastră, peste câtva timp, o națiune care face asta va hrăni armata dușmanului.
Asta este, e un lucru care funcționează peste timp, chiar dacă a devenit o metaforă sau o parabolă, dar este clar că noi va trebui, mai ales că am avut acest exemplu și avem în acest moment această amenințare în apropierea României, noi trebuie să ne gândim foarte serios la securitatea noastră, la apărare, și să construim o armată motivată, o armată de tip expert.
Nu mai avem nevoie de stagiul militar obligatoriu, pentru că toată lumea mă întreabă ce e cu asta. Astăzi nu mărimea, dumneavoastră știți foarte bine, a armatelor este elementul definitoriu pentru putere, pentru forța ei, ci modul în care este motivată, modul în care este pregătită și modul în care este înzestrată. Acestea sunt cele trei elemente importante. Or, aici trebuie să cheltuim noi banii în viitor: resursa umană și omul, omul este cea mai importantă armă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a fost vizitat pe 27 iunie de studenți, masteranzi și doctoranzi din mai multe universități din țară, înscriși în programul „Institutul de vară – Descoperă România Instituțională”. Proiectul educațional a avut ca scop familiarizarea tinerilor cu practicile și specificul unor instituții publice. În cadrul întâlnirii cu ministrul Vasile Dîncu, participanții la program au aflat despre rolul și importanța Ministerului Apărării Naționale în administrația publică centrală, în special în actualul context de securitate. Au fost abordate și teme referitoare la relațiile dintre armată și societatea civilă, transparența instituțională, combaterea dezinformării și a știrilor false, precum și oportunitățile oferite de Ministerul Apărării tinerilor care doresc să urmeze o carieră militară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe 20 iunie a fost inaugurat, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Cimitirul Militar din Bolzano, Italia, monumentul dedicat militarilor români care au murit în timpul Primului Război Mondial și au fost înhumați pe teritoriul italian.
Proiectul comemorativ se înscrie în seria acțiunilor inițiate de partea română în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial.
Din documentele aflate în arhive au fost indentificați până în prezent 1.189 de militari români căzuţi în luptă pe teritoriul Italiei în acest război, dintre care 55 sunt înhumați la Bolzano.
La festivitate au fost prezenţi și miniștrii Apărării din România și Italia, Vasile Dîncu și Lorenzo Guerini, care au depus coroane de flori în memoria eroilor români și italieni înmormântați acolo.
Vasile Dîncu:Aici, la Bolzano îşi dorm somnul de veci 55 de eroi români. Ei au ajuns aici aduşi de conducerile politice din acea vreme, nu au venit aici în numele libertății, au venit în numele unei datorii. Prin aceste monumente omagiem simțul datoriei și al responsabilității, care parcă astăzi se pierde tot mai mult.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita în Italia i-a permis ministrului Dîncu să discute cu omologul său despre cooperarea pe linie militară dintre cele două țări, despre prezența forțelor italiene la misiunile de poliție aeriană întărită de pe teritoriul României și în Marea Neagră, respectiv prezența portavionului Cavour în Marea Mediterană ca o contribuție importantă a Italiei în cadrul măsurilor de asigurare și consolidare a posturii colective.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele decizii și perspective strategice în domeniul apărării care vor da greutate Summitului NATO de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, au fost puse în discuție de miniștrii apărării din statele membre NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles.
În cadrul reuniunii s-au desfășurat și două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în care s-au dezbătut adaptarea, pe termen mediu și lung, a posturii de apărare și descurajare, precum și aspectele referitoare la resursele pentru apărare și finanțare comună.
În marja ministerialei a avut loc și întrunirea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și prezidat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.
Ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, a evidențiat implicarea deplină a țării noastre în sprijinul poporului ucrainean, inclusiv a celor peste 1,1 milioane de refugiați care au intrat pe teritoriul statului român de la declanșarea conflictului.
Reuniunea s-a înscris în procesul de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euroatlantic, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO:Mă aștept ca la Summitul de la Madrid aliații NATO să convină asupra unui pachet curpinzător de asistență pentru Ucraina, ajutând Ucraina pe termen lung să facă trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern NATO și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu NATO.
Aliații sunt neclintiți în sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor noștri apropiați din Europa și pentru dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, fără interferențe din afară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării ai României și Republicii Moldova, Vasile Dîncu și Anatolie Nosatîi, s-au întâlnit miercuri la București unde au discutat despre mediul de securitate regional pe fondul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Ministrul Dîncu a reafirmat susținerea pe care România o acordă Republicii Moldova în parcursul de integrare europeană și a exprimat disponibilitatea pentru dezvoltarea cooperării militare bilaterale.
Vasile Dîncu:Am evidențiat faptul că parteneriatul nostru strategic necesită o coordonare continuă pentru o gamă largă de subiecte și implică, de asemenea, un dialog și o abordare strategică a aspectelor de interes comun./csimion/
România își exprimă ferm disponibilitatea și interesul de a dezvolta cooperarea cu Armata Națională a Republicii Moldova pentru beneficiu reciproc și pentru a sprijini eforturile acesteia privind modernizarea, creșterea capacității operaționale și a nivelului de interoperabilitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Anatolie Nosatîi a apreciat că experiența Armatei Române și cooperarea în domeniu ar fi utile în procesul de modernizare a Armatei Naționale a Republicii Moldova.
Anatolie Nosatîi:Am discutat despre modalitățile prin care România ar putea să disemineze experiența valoroasă pe care o deține la implementarea inițiativelor și proiectelor internaționale de reformare a sectorului de apărare.
Expertiza colegilor români ne-ar putea fi utilă în procesul de transformare a Armatei Naționale într-o instituție modernă, mobilă, bine echipată și dotată, capabilă să își îndeplinească misiunile constituționale.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Nava școală „Mircea” a fost desemnată ambasador al României sustenabile, în cadrul unei ceremonii desfășurate marți în portul militar Constanța.
Evenimentul a avut loc în contextul parteneriatului pentru educație între Forțele Navale Române și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. La ceremonia de la Constanța a fost prezent ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu:Sunt foarte bucuros să aducem din partea guvernului această distincție, de ambasador pentru dezvoltare durabilă, unui simbol al mării noastre.
Valorile dezvoltării durabile înseamnă grijă pentru natură, înseamnă comportament de solidaritate în interiorul unei comunități, căutarea soluțiilor pentru a crește calitatea în detrimentul cantității, consumul resurselor, consumul responsabil și toate celelalte elemente atât de ecologie umană, cât și de ecologie materială, să spunem, deci este un lucru foarte bun. Cred că „Mircea” este pentru România un brand internațional foarte important.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul Vasile Dîncu și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au participat în aceeași zi la ceremonia care a marcat 50 de ani de la înființarea Brigării 243 Radioelectronică și Observare „Callatis” din Constanța.
Din agenda întrevederilor bilaterale ale conducerii armatei semnalăm întâlnirea ministrului Vasile Dîncu cu ministrul turc al apărării Hulusi Akar, și cele ale șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, cu omologii portughezi, amiralul António Silva Ribeiro și, respectiv turc, generalul Yaşar Güler, toate la București.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.
Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis:Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii români care au participat la jocurile Invictus desfășurate recent la Haga au fost felicitați de ministrul Vasile Dîncu şi de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți la sediul Ministerului Apărării Naționale.
Lotul României la Invictus Games 2022 a fost format din 20 de militari răniți care au evoluat la șapte discipline sportive. Ministrul Dîncu a transmis că fiecare dintre militarii care fac parte din mișcarea Invictus este un exemplu de curaj, iar echipa Invictus formează o mare familie.
Vasile Dîncu:Suntem partenerii cei mai apropiați de dumneavoastră și sper să fim în stare să ne ridicăm la nivelul a ceea ce vă așteptați și dumneavoastră de la noi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Bilanțul echipei ţării noastre la jocurile Invictus din acest an numără 11 medalii, dintre care patru de aur și șapte de argint. A fost cea de a treia prezență a României la această competiție după edițiile de la Toronto, în 2017, și Sydney, în 2018.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut o nouă discuție telefonică cu secretarul Apărării Statelor Unite ale Americii, Loyd Austin.
Cei doi oficiali ne-au vorbit despre cooperarea dintre cele două state, cu accent pe evoluțiile situației de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina şi despre eforturile NATO pentru întărirea posturii aliate de pe Flancul estic, inclusiv operaţionalizarea grupului de luptă aliat din Romania.
Ministrul Dîncu a apreciat angajamentul american în regiune prin repoziţionarea Batalionului Stryker şi dislocarea unor aeronave F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliție aeriană întărită în România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale, împreună cu asociațiile „Alături de eroi” și „Camarazii”, organizează în toată țara manifestări dedicate Zilei Veteranilor de Război. Campania „Recunoștință veteranilor de război” a debutat cu două spectacole susținute de Orchestra reprezentativă a Ministerului Apărării şi Corul „Tronos” al Patriarhiei Române, miercuri, la Cluj-Napoca și joi, în capitală. Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu:
Vasile Dîncu:Organizăm un lucru care este de suflet pentru noi, pentru Ministerul Apărării Naționale și pentru militari în general. Sunt foarte bucuros că este atâta lume care participă la acest eveniment. Arată că societatea românească este solidară cu cei care au făcut armată, cei care au făcut războaie, au participat la apărarea patriei. Vrem ca împreună să reconstruim o legătură serioasă legată de identitatea noastră în această epocă, când este din ce în ce mai importantă apărarea națională, când ne dăm seama cât de importantă este apărarea. Este un gest de recunoștință pentru veteranii noștri.
Campania se derulează pe parcursul mai multor zile și include vizite ale militarilor activi la veteranii de război, precum și activități referitoare la participarea Armatei României la cel de-al doilea război mondial.
Cu ocazia Sărbătorilor Pascale și a Zilei Veteranilor de Război vor fi oferite pachete cadou tuturor celor aproape 1800 de veterani și văduve de război din țară și din Republica Moldova.
Ziua Veteranilor de Război se sărbătorește în fiecare an la 29 aprilie, iar în toate garnizoanele din țară au loc ceremonii militare și religioase la monumentele dedicate eroilor din cel de-al doilea război mondial, adunări solemne ale asociațiilor veteranilor de război, spectacole și activități de îngrijire a monumentelor și a cimitirelor eroilor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a avut luni, 28 martie, o întâlnire bilaterală cu ministrul italian al apărării, Lorenzo Guerini, în baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu.
În cadrul vizitei, ministrul italian al apărării a comunicat intenția Italiei de a trimite în perioada imediat următoare două dragoare maritime care să acționeze împreună cu forțele navale ale României în Marea Neagră, în vederea descoperirii și neutralizării minelor marine.
Ministrul italian al Apărării, Lorenzo Guerini:Italia recunoaște rolul strategic al României ca prezență europeană fundamentală în Marea Neagră, la fel cum România recunoaște rolul jucat de Italia ca proiecție a Europei și a Alianței Atlantice în Marea Mediterană.
Sunt aspecte importante, care au implicații foarte concrete, primul și cel mai important fiind sensibilitatea comună cu privire la șansa întăririi posturii pe flancul de est al NATO în fața situației grave, agresiunea violentă și nejustificată a Ucrainei din partea Rusiei.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în baza 57 aeriană de la Mihail Kogălniceanu au aterizat în această săptămână 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale forțelor aeriene regale britanice.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 150 de militari, va executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană întărită, sub comandă NATO, împreună cu militarii forțelor aeriene române.
Misiunile de poliție aeriană dezvoltă capacitatea de reacție și descurajare a amenințărilor care ar putea apărea în spațiul aerian al României.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Busola strategică a Uniunii Europene, instrument ce stabileşte politica de apărare comună a statelor membre, a fost adoptată luni, la Bruxelles, de miniştrii apărării şi ai afacerilor externe din ţările Uniunii.
Documentul a fost asumat joi, la cel mai înalt, de nivel de şefii de stat şi de guvern în cadrul reuniunii Consiliului European.
Uniunea Europeană şi-a propus crearea unei forţe de reacţie rapidă de până la 5.000 de militari. Coordonarea şi cooperarea Uniunii Europene cu NATO sunt esenţiale şi constituie aspecte de importanţă majoră în implementarea prevederilor busolei strategice, a declarat ministrul apărării, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu: Sunt în acest document decizii privind foarte rapidă dislocare de trupe, atunci când este cazul, noile tipuri de agresiune, cum este războiul hibrid, cyberattack-urile la adresa ţărilor, care au devenit deja acţiuni din ce în ce mai puternice.
Punem bazele resurselor pentru investiţii în domeniul cercetării, al inovării şi al mijloacelor de apărare. Este importantă această strategie, pe care o stabilim noi astăzi, să fie complementară cu conceptul strategic al NATO.
Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă
Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.
Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.
Vasile Dîncu:E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?
Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.
A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.
În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.
Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?
Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.
Vasile Dîncu:Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.
Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.
Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.
România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.
Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.
Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.
Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.
A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.
Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?
Vasile Dîncu:Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.
Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.
O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.
Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În contextul evoluţiei situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferinţă cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov.
Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional.
De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi pe cele bilaterale, cu miniştrii apărării din Canada şi Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre NATO.
Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles şi s-a desfăşurat pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluţiile conflictului armat, împreună cu implicaţiile acestuia la adresa Alianţei. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor.Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa.
Ne-am crescut gradul de pregătire şi am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forţe aflate în alertă sporită în întreaga Alianţă, 100.000 de soldaţi americani în Europa şi aproximativ 40.000 de soldaţi sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de puternice forţe aeriene şi navale şi de apărare antiaeriană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
NATO continuă să trimită forțe suplimentare la baza de la Mihail Kogălniceanu. Un detașament belgian, parte din Forța de Răspuns NATO a ajuns în această dimineață în România și se va alătura detașamentului francez, aflat deja la Mihail Kogălniceanu.
Ministrul apărării, Vasile Dîncu, și ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos au susținut astăzi o conferință de presă comună, la Mihail Kogălniceanu.
„Pentru România, una din principalele priorități este accelerarea procesului privind intrarea grupului de luptă NATO în România. Securitatea europeană, euroatlantică și, în mod particular, ai aliaților din prima linie, inclusiv România, necesită consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul de Est şi la Marea Neagră”, a declarat Vasile Dîncu.
Ministrul Apărării a mai spus că „România a trimis Ucrainei muniţii, echipamente militare” şi a iniţiat demersuri pentru a înfiinţa în ţara noastră, cu sprijinul Comisiei Europene, un „hub umanitar, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale”.
Vasile Dîncu: România nu are o problemă de securitate în acest moment. Avem nevoie în continuare să fim vigilenți, să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri
Publicat de Gabriel Stan,
23 februarie 2022, 13:41
Subiectul săptămânii a fost cu siguranță întâlnirea miniștrilor apărării din NATO care a avut loc la Bruxelles, săptămâna precedentă. Vasile Dîncu, ministrul apărării, a fost acolo. Am vorbit cu domnia sa chiar la sfârșitul unei runde de întâlniri.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la subiectul săptămânii! Bun venit la „Jurnalul militar”!
Vasile Dîncu:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Întâlnire cu multe semnificaţii, mai ales într-una dintre cele mai importante crize pe care le traversează Europa şi întreaga lume.
Vasile Dîncu:Da, sunt două zile foarte importante pentru alianță, și nu numai pentru alianța NATO, dar și pentru întregul sistem de securitate european și mondial, aş spune, pentru că pe lângă faptul că discutăm o temă de o mare urgență, cea legată de criza descrisă de Rusia prin masarea de trupe la granița Ucrainei, avem și lucruri de esenţă strategică pe care trebuie să le hotărâm aici.
De exemplu, am discutat despre conceptul strategic al NATO, o discuție sigur care va fi finalizată în iunie la Madrid.
Am discutat, deasemenea, despre modul cum se vor face în viitor alocările financiare, despre nevoia de resurse pe care o are NATO, despre statutul NATO în viitor, despre cum vor trebui adaptate conceptele strategice, atât busola strategică, cât și conceptul NATO la noile amenințări, pentru că, să nu uităm vechiul concept strategic al NATO avea ca an de naştere 2010, ori de atunci multe lucruri s-au întâmplat, au apărut noi actori strategici, au apărut noi tipuri de ameninţări, alte forme de agresiune şi s-a deteriorat, să zicem așa, decalogul care a fost lansat la Helsinki acum câteva decenii.
Deci, clar că este o acțiune deosebit de importantă, aceasta de a ne consulta încă o dată asupra celor mai importante probleme atât de strategie viitoare, cât și cele legate de urgențele de astăzi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru ştiu că aveţi în urmă o carieră didactică și că sigur sunteți pasionat de istorie. Aveți, iată, şansa de a vă întâlni într-o reuniune importantă la Bruxelles, la NATO, cu actori importanți, cu ministrul apărării turc, cu ministrul apărării norvegian. Vi se pare că este, în sfârșit, România într-o poziție interpretată corect în zona asta în care suntem noi?
Vasile Dîncu:Da, apelul la istorie pe care l-aţi făcut are mai multe semnificația aici. Avem senzația acum că de fapt suntem în momente în care se face istoria, în care suntem în același timp, ca sociolog eu, să zicem, atât ca actor, dar în același timp putem și reflecta asupra viitorului. Deci, este un lucru foarte important.
Apropo de istorie, sigur că am făcut o bilaterală cu ministrul apărării din Turcia, un reputat intelectual, profesor de istorie, de altfel, cu care am putut să setăm o serie de lucruri legate de colaborarea bilaterală și evident am vorbit pentru a obține sprijinul pentru acțiunile pe care România le face.
Același lucru am avut o bilaterală cu Norvegia, o țară cu care noi avem o relație foarte bună, avem o serie de colaborări recente nu numai în domeniul educației, instrucției, dar și achizițiile de F16, alte proiecte pe care de asemenea le avem și am stabilit o serie de linii directoare în ceea ce privește educația, instruirea viitoare, pregătirea tehnicienilor pentru mentenanță în cazul achiziției de aeronave.
De asemenea, am discutat, în aceste zile, aici, despre o serie de elemente care arată că România este în acest moment un furnizor de securitate și este privită cu respect aici. Să nu uităm că în această reuniune, din această seară, am reafirmat angajamentul României de a aduce în continuare pentru al șaselea an consecutiv o contribuție la bugetul de apărare național, dar până la urmă face parte și din bugetul alianței, a 2% din PIB, cel puțin 25% pentru înzestrare, cercetare și inovare.
Deci, am avut câteva lucruri în care România și-a spus cuvântul în ceea ce privește postura NATO, în ceea ce privește actuala situație de pe flancul estic și evident că am construit împreună cu alți colegi, cu prietenul meu, cu ministrul apărării din Polonia, cu alți miniştri de pe flancul estic, un front comun în ceea ce privește prioritizarea amenințărilor din această zonă pe lista riscurilor și, de asemenea, în ceea ce privește prezența înaintată a forțelor NATO în această zonă, constituirea de battlegroup-uri și alte forme până la urmă de participare colectivă la ceea ce înseamnă descurajare și securitatea țărilor noastre. Au fost momente foarte importante și sunt în aceste zile momente importante și pentru România.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru Dîncu, două întrebări foarte scurte. Spuneați că suntem priviți cu respect acolo la reuniunea NATO. Cum simți dumneavoastră ca român din interiorul, iată, al alianței?
Aveți un sentiment de siguranță acum la granița de est a NATO?
Vasile Dîncu:Da. Cu cât avansăm mai mult în acest angajament colectiv, cu cât primim tot mai multe semne, nu numai declarative, dar prezența unor trupe, prezența unor battlegroup-uri în România și nu numai asta, tot angajamentul practic pe care îl arată în acest moment țările din NATO îmi dau un sentiment, sigur, de securitate și evident că aș vrea să și pot transmite acest lucru pentru toți concetățenii noștri.
Sigur că aici sunt bucuros și un lucru în special aș vrea să îl spun: simt un și un sentiment mai mare, aici, la sediul NATO, de securitate și de familiaritate, ca să spun așa, pentru că prietenul meu, domnul Mircea Geoană, fostul meu coleg de politică de acum mulți ani, este secretar general adjunct, ne sprijină aici, sprijină România, nu este un lucru puțin să ai la acest înalt nivel un înalt demnitar, un patriot care să sprijine țara. Mă bucur și de acest lucru și a fost o mare bucurie să mă reîntâlnesc și cu Mircea Geoană aici.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Iată că ați răspuns înainte de a vă întreba. Îmi propusesem la sfârșit să vă rog să transmiteți un mesaj pentru concetățeni. Ați făcut asta.
Vasile Dîncu:Da, eu cred că România nu are o problemă de securitate în acest moment. Sigur că avem nevoie în continuare să fim vigilenți, avem nevoie să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri.
Trebuie să creștem reziliența României în ceea ce priveşte acestei campanii de dezinformare, războiul hibrid. Va trebui să ne pregătim în ceea ce privește securitatea cibernetică și alte lucruri. Oamenii pot să se simtă liniștiți într-o țară normală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Vasile Dîncu: “Națiunea cadru al grupului de luptă al NATO va fi Franța”
Publicat de Gabriel Stan,
23 februarie 2022, 13:19
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Statul Major al Forțelor Terestre a finalizat operațiunile necesare declarării capacității operaționale inițiale a grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenței pe flancul estic. Ministrul apărării, Vasile Dîncu, a declarat că națiunea cadru al grupului de luptă va fi Franța.
Vasile Dîncu:Mai este nevoie de câteva elemente care țin de decizii tehnice. Noi am depășit, să spunem, prima frază în care împreună cu partea franceză am evaluat capabilitățile noastre și posibilitățile de a aduce un Battle Group, în jur de 1.000 de luptători în România. Suntem optimiști că în această primăvară vom reuși să finalizăm aceste proceduri, care țin de decizi NATO.
Bilanț la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:49
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Bilanț în această săptămână și la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila din București. Sprijinul în pandemia de COVID-19 și în Campania națională de vaccinare, parteneriatele academice, proiectele europene și starea infrastructurii medicale au fost principalele teme ale analizei pe anul 2021.
Prezent la evaluare, ministrul apărării, Vasile Dîncu, a anunțat ca prioritară atragerea personalului medical către Spitalul Militar Central și a apreciat implicarea în programele universitare și în acțiunile de promovare a sănătății.
Vasile Dîncu:Să încercăm să urgentăm posturile militare, pentru a putea aduce în sistem cât mai mulți medici și am văzut aici deschiderea universitară pe care o are Spitalul Militar Central pentru ca oamenii să se specializeze continuu și pentru a-şi realiza medicii și o altă vocație, aceea de a pregăti pe ceilalți, aceea de a educa.
Am văzut aici o listă întreagă de acțiuni de promovare a sănătății pe care face Spitalul Militar, o vocație de unitate completă, care face educație, face îngrijire, urgențe, dar, pe de altă parte, participă și la cultura medicală a României.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi tot ministrul apărării Vasile Dîncu anunță că nu există nicio opțiune pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu și că în viitor se va lansa un proiect privind stagiul militar voluntar.
Vasile Dîncu a arătat că Ministerul Apărării are în pregătire un proiect alternativ la serviciul militar obligatoriu.
El a menţionat că s-au multiplicat sumele, în jur de 2.700 de lei pentru perioada de pregătire şi o soldă care, în funcţie de grad şi de încadrare, este în jur de 1.500 de lei pentru perioada când nu este convocat.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a avut luni, 31 ianuarie, o întrevedere cu ambasadorul statului Qatar la București, Osama Yousef Abdullah Alqaradawi.
Au fost abordate subiecte care au vizat în principal dezvoltarea relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul apărării, dar și în context NATO, din perspectiva Qatarului ca stat partener al Alianței Nord-Atlantice.
De asemenea, cei doi oficiali au exprimat angajamentul de continuare a dialogului politico-militar în scopul dezvoltării cooperării în domeniul apărării prin identificarea de proiecte comune.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit joi, la Bucureşti, cu ministrul forțelor armate din Republica Franceză, Florence Parly.
Discuțiile s-au axat, în principal, pe aprofundarea relațiilor militare dintre cele două țări în cadrul Parteneriatului Strategic și s-au analizat misiunile NATO și ale Uniunii Europene, precum și situația de securitate în Europa de Est.
Ministrul Vasile Dîncu și-a exprimat încrederea în finalizarea contractului prin care constructorul francez Naval Group urmează să furnizeze patru corvete statului român și a apreciat răspunsul ferm al Alianței Nord-Atlantice privitor la situația de la granița Ucrainei cu Federația Rusă.
Vasile Dîncu:Provocările cu care se confruntă astăzi lumea democratică nu pot fi depăşite decât prin solidaritate, unitate şi coeziune între toate statele care împărtăşesc aceste valori. Suntem preocupaţi de recentele evoluţii din regiune, şi sperăm că vor prevala dialogul şi înţelegerea între părţi.
Evoluţiile în planul securităţii au confirmat unitatea aliată, recentul Consiliu NATO-Rusia, unde aliaţii s-au exprimat pe o singură voce faţă de solicitările Federaţiei Ruse, fiind un exemplu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Florence Parly a reafirmat disponibilitatea părții franceze de a contribui la securitatea statelor europene și aliate, prin misiune de prezență înaintată, inclusiv în România.
Florence Parly:O comisie de experți din ministerul meu sosește astăzi în România, pentru a analiza condițiile acestei posibile dislocări. O asemenea schimbare se înacdrează perfect în continuitatea angajamentului nostru actual.
Forțele noastre aeriene zboară de-a lungul țărmurilor voastre și marina franceză dislocă periodic nave pentru a participa la exerciții cu Marina Militară Română. În aceste timpuri dificile, Franța va fi alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, cum a făcut-o întotdeauna. Franța nu își abandonează aliații și prietenii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul oficialului francez în România a mai cuprins întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a vizitat vineri unități militare din vestul țării. La Timișoara, ministrul Dîncu s-a întâlnit cu militarii Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere „Decebal” și cu specialiștii din sistemul medical modular de intervenție și tratament, precum și cu personalul Spitalului clinic militar de Urgență “Dr.Victor Popescu”.
Vasile Dîncu:Sunt foarte bucuros să observ că suntem pregătiți în acest moment și din perspectiva dotării pentru toate misiunile pe care armata și le-a asumat, atât misiunile militare, cât și misiunile civile legate de pandemie sau de protecție civilă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A doua garnizoană vizitată a fost Aradul, acolo unde ministrul apărării s-a întâlnit cu militarii Batalionului 191 Infanterie “Colonel Radu Golescu”. Şi tot de pe agenda ministrului Dîncu, consemnăm întâlnirea cu ambasadorul statului Israel în România, David Saranga, cu care a discutat principalele repere ale cooperări militare bilaterale.
Jens Stoltenberg: “România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre”.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:16
Cristian Dumitrașcu (realizator): O delegație condusă de premierul Nicolae Ciucă, din care a făcut parte și ministrul apărării, Vasile Dîncu, a participat la o serie de întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice.
Au fost abordate teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evoluțiile din vecinătatea estică și Marea Neagră.
Totodată s-a discutat și despre viitorul concept strategic al NATOm care urmează să fie adoptat anul viitor, la summit-ul Alianței de la Madrid, în negocierea căruia România este hotărâtă să se implice substanțial, inclusiv în contextul în care țara noastră a fost primul stat aliat care a susținut încă din noiembrie 2019 necesitatea actualizării acestui document programatic al Alianței. Îl ascultăm pe secretarul general al NATO, pe Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre, atât prin asigurarea comenzii Brigăzii Multinaționale de la Craiova, cât și prin misiunea de poliție aeriană întărită și acțiunile maritime. Totodată, ajută la descurajarea agresiunii ca parte a grupului de luptă multinațional din Polonia și găzduiește un punct cheie pentru apărarea antirachetă.
Mai mult decât atât, România contribuie la construirea stabilității din Balcanii de Vest, prin misiunea KFOR de menținere a păcii, și sprijină partenerii NATO, inclusiv Moldova și Ucraina. Trebuie să fim puternici, fermi, pregătiți și capabili să ne putem proteja unii pe ceilalți. Dar, în același timp, suntem pregătiți să ne angajăm într-un dialog semnificativ cu Rusia.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:05
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au intrat în această săptămână în legătură prin videoconferință cu echipele de comandă ale structurilor dislocate în misiuni externe în Balcanii de Vest, Polonia, Marea Mediterană și în cadrul operației NATO „Allied Solace”.
Vasile Dîncu: L-am însoțit pe primul ministru al României la o vizită la Bruxelles, printre care o întâlnire cu secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg.
Vreau să vă spun că în deschiderea discuției noastre primul lucru pe care ni l-a spus erau felicitările pentru contribuția pe care dumneavoastră o aveți în teatrele de operații.
A fost o mare bucurie pentru mine și o mândrie și pentru mine și pentru domnul premier să auzim acest lucru de la cea mai autorizată voce din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Deci, încă o dată, vă rog să transmiteți din partea mea militarilor pe care îi aveți în subordine, dumneavoastră personal vă transmit mulțumirile noastre, ale Ministerului, ale Guvernului României pentru ceea ce faceți și vreau să știți că sacrificiul pe care îl faceți dumneavoastră acolo nu rămâne fără sens. Este foarte important pentru România.
Vă doresc Sărbători fericite! Crăciun fericit! La mulți ani și să fiți sănătoși, la fel de disciplinați, așa cum vedem, și utili pentru România în misiunea dumneavoastră!
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): La rândul său, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, le-a mulțumit tuturor pentru curajul și implicarea de care au dat dovadă în misiune.
General Daniel Petrescu: La trecerea dintre ani, cu toții ne gândim ce am făcut în anul care s-a încheiat și ce planuri avem pentru 2022. Cred că dumneavoastră puteți să vă gândiți că realizați destule nu numai pentru dumneavoastră, ci și pentru Armata României în 2021, și vă mulțumesc pentru asta. Sărbători cu bine și un an mai bun, cu sănătate și dorințe împlinite! Mulțumesc! Transmiteți militarilor cele mai bune urări pentru 2022.
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Trecem la misiunea din Polonia, unde la mijlocul lunii decembrie peste 400 de militari ai Grupului de Luptă, împreună cu cei din cadrul Brigăzii IV Apărare Teritorială a Poloniei, au intrat în cursa pentru dobândirea insignei Forțelor Armate Germane pentru competență militară. Probele de concurs au constat într-un test de evaluare a capacităților motrice, trageri cu pistolul tip M-17 și un marș în teren variant.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și informații publice al detașamentului: Concursul s-a desfășurat în decurs de o săptămână. Au participat un număr de 11 militari din candrul contingentului românesc. A fost o activitate organizată de aliații americani, în preajma sărbătorilor, pentru a reanima spiritul competitiv, și au invitat toți militarii națiunilor din cadrul battle grupului.
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Ajungem la prezența militarilor români în Marea Mediterană, unde Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” își continuă misiunea în cadrul Operației IRINI. Marinarii militari și scafandrii de luptă de incursiune au derulat aproximativ 200 de interogări ale navelor comerciale, precum și acțiuni de promovare a operației Uniunii Europene.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine: Întreaga misiune s-a desfășurat în condiții de siguranță. Luna sărbătorilor de iarnă ne prinde în teatrul de operație, la bordul navei, la datorie, cum îi stă bine marinarului, și pe această cale vreau să fac o urare de bine către toți cei de acasă, un Crăciun fericit! La mulți ani tuturor celor sunt alături de Forțele Navale Române și de această mare familie!
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Din Marea Mediterană trecem în Balcanii de Vest, unde aproximativ 3.300 de trupe aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo aparținând NATO. Maistrul militar clasa a IV-a Eduard Bălan se află la prima misiune internațională, departe de familie în aceste zile ale Crăciunului, ocupându-se în prezent de mentenanța vehiculelor din flota KFOR.
Eduard Bălan: La finalul săptămânii precedente comandantul și comanda bazei au organizat un eveniment care a constat în aprinderea luminilor bradului de Crăciun și invitarea unor artiști locali care au cântat muzică live.
Astfel se face simțită și aici atmosfera Sărbătorilor, deoarece după aproape jumătate de misiune ne simțim ca într- o familie. Cu acest prilej vă urez tuturor românilor, atât din partea mea, cât și din partea celorlalți militari ai contingentului român Sărbători fericite și un an mai bun decât cel care se apropie de final.
Alt lot de autoturisme de teren Dacia Duster a fost achiziționat
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:29
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou lot de autoturisme de teren Dacia Duster a fost achiziționat prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto național. Vehiculele vor fi folosite în misiunile de poliție militară și la exercițiile de instruire. Iată ce a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, la activitatea de recepție a noilor echipamente. Ministrul Apărării Vasile Dîncu: Participarea la NATO înseamnă și participarea la un nou model de civilizație. MApN a achiziționat autoturisme românești de teren. Acestea sunt destinate misiunilor de poliție militară și participării personalului la exerciții și activități de instruire. Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ultimii șase ani, Ministerul Apărării a cumpărat prin acest program 886 de mașini de acest tip, cu o valoare totală de 78 de milioane de lei.
Guvernul are în vedere indexarea pensiilor militare mici
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:04
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Guvernul are în vedere indexarea pensiilor militare mai mici de 2500 de lei, de la începutul anului viitor, după ce în 2021 creșterea acestora a fost amânată în două rânduri. Calitatea vieții militarilor din rezerva armatei este o prioritate pentru conducerea Ministerului Apărării Naționale – a afirmat ministrul Vasile Dîncu, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții militarilor în rezervă și în retragere. Soluțiile posibile pentru problemele ridicate de militarii rezerviști vor fi detaliate în perioada următoare printr-un proces de consultare și colaborare care se va desfășura într-un cadru instituțional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sprijinul României pentru efortul de modernizare a Armatei Republicii Moldova a fost reconfirmat în cadrul întâlnirii de la București a ministrului apărării ,Vasile Dîncu și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, cu șeful Marelui Stat Major al Armatei naționale din Republica Moldova, colonelul Eduard Ohladciuc. Cele două țări sunt parteneri strategici, iar relațiile solide dintre ele se reflectă și în planul cooperării militare, a afirmat Vasile Dîncu. Potrivit generalului Petrescu, activitățile de cooperare dintre cele două armate sunt o prioritate pentru conducerea Statului Major al Apărării, un exemplu fiind participarea militarilor din Republica Moldova la diferite forme de învățământ militar și la exercițiile comune care s-au desfășurat în România
Petruţa Obrejan(realizator rubrică): Alocarea a 2% din PIB pentru apărare, decisă în urmă cu cinci ani prin acordul tuturor partidelor politice, nu a fost doar un răspuns la o cerinţă a Alianţei Nord-Atlantice, ci trebuie văzută ca o decizie pentru consolidarea capacităţii de apărare a ţării, a susţinut premierul Nicolae Ciucă în cadrul ceremoniei de predare-primire. El a explicat că pe lângă paşii importanţi care s-au făcut în ceea ce priveşte înzestrarea cu echipamente și tehnică militară modernă, factorul uman este de departe cel mai important. Şi în acest sens, se poate spune că Armata Română dispune acum de o resursă umană bine pregătită în școlile militare, dar și cu experiență dobândită atât în cadrul comandamentelor internaționale, cât și în teatrele de operații.
Nicolae Ciucă, premier: Tot pentru oameni am cautat să realizăm tot ceea ce presupune echiparea şi dotarea astfel încât să poată să îşi îndeplinească misiunile. Am avut discuții la nivelul conducerii Statului Major al Apărării, la nivelul ministerului să putem să aplicăm din lecțiile învățate în anii pe care i-am petrecut în teatrele de operații și să avem pentru militari tot ceea ce au nevoie să poată să-și îndeplinească misiunile. Am căutat să găsim tot ceea ce poate să însemne nivelul cel mai potrivit pentru armata română din punct de vedere al dotării cu echipamente și tehnică militară, aveam nevoie și avem nevoie în continuare să modernizăm echipamentele și tehnica pentru a realiza capabilitățile în conformitate cu nivelul de ambiție al țării noastre pentru creșterea capacității de apărare.
Petruţa Obrejan(realizator rubrică): Calitatea şi nivelul de viaţă al personalului militar este fără nici o îndoială o prioritate şi pentru noul ministru al apărării, Vasile Dîncu care a precizat în cadrul ceremoniei de predare-primire că va încerca totodată să asigure şi un parteneriat corect cu societatea civilă, cu cea politică, dar şi cu Parlamentul. Mai mult, Vasile Dîncu crede că actualul cabinet va putea să unească toate ţintele societăţii într-un program guvernamental care să sprijine şi Armata. Marile proiecte pe care în acest moment le are Armata Română vor fi continuate.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Voi sprijini programele de dotare, pentru că oamenii sunt importanți, e adevărat, cea mai importantă armă este mintea omului, dar dincolo de asta, într-o situație cum este cea de-acum, avem nevoie de o dotare la cel mai înalt nivel. Va trebui să convingem, să arătăm societății că parteneriatele, solidaritatea din interiorul NATO sunt lucruri foarte importante, sunt un nivel de civilizațe, sunt o familie modernă care se bazează pe valori, nu numai pe angajamente și pe tratate. Prezența noastră consistentă la NATO și în toate componentele de apărare regionale, zona europeană, înseamnă nu numai o insignă pusă în piept, nu numai un element în CV, ci înseamnă că partajăm împreună o cultură a modernității, fără să ne pierdem identitatea, fără să uităm că avem interese naționale și interesele noastre naționale sunt primul lucru, dar în interesul nostru național intră, în viziunea mea, acest parteneriat cu ceilalți.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
