Patru decenii în slujba ascultătorului

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 26 iulie 2020, 22:01

Pe 26 iulie se împlinesc 40 de ani de la pornirea emisiunilor în limba română la Radiodifuziunea Maghiară. Prima emisiune a fost difuzată într-o zi de sâmbătă, pe 26 iulie 1980, din studioul din Solnoc, realizatorul emisiunii fiind Ştefan Frătean.

Alte minorităţi din ţară au avut mai devreme emisiuni radiofonice. De exemplu, redacţia slovacă a început să emită la 1 aprilie 1974. În primele 9 luni, programul de radio s-a prezentat din două în două săptămâni, sâmbătă dimineaţa, în 30 de minute, pe undele ultrascurte ale Radiodifuziunii Maghiare.

Prima emisiune românească a fost introdusă cu următoarele cuvinte: „Aici Radiodifuziunea Ungară, postul de radio Solnoc. (…) De la microfon Ştefan Frătean vă zice bun găsit. În primele minute ale programului vom vorbi despre ţelurile, sarcinile emisiunii în limba română, după care Petru Silaghi, secretar general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria va rosti un cuvânt de salut. În continuare ştiri, informaţii, reportaje alături de revista presei. Din prima emisiune în limba română nu va lipsi nici muzica. (…) Vă dorim distracţie plăcută.” Primele 30 de minute în limba română la Radiodifuziunea Maghiară au mai conţinut două reportaje. Unul despre tabăra de lectură din Jula, iar celălalt despre festivalul pionierilor de la Bichişciaba.

Când a fost ales studioul din Solnoc ca sediu al redacţiei româneşti, conducerea radioului a considerat acesta un loc potrivit, pentru că era studioul cel mai apropiat de comunităţile locale româneşti şi de frontiera cu România. Deşi la Solnoc niciodată nu au trăit români în număr considerabil.

Cei care l-au ajutat la începuturi pe singurul redactor român, angajat al Radiodifuziunii Maghiare, au fost mai ales ziariştii săptămânalului românesc „Foaia Noastră” din Jula (Ioan Sz. Kiss, Vasile Martin, Edda Illyés, Tiberiu Herdean, Vasile Roxin, Alexandru Hoţopan). Caracterele primelor emisiuni româneşti au fost influenţate de aşteptările politicii ţării de la începutul anilor 1980.

*

Date importante din istoria emisiunii radio în limba română.

– 28 martie 1981: Programul românesc se prezintă în sistem săptămânal, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc ca mai înainte: în fiecare sâmbătă dimineaţa, o jumătate de oră, pe programul III al Radiodifuziunii Maghiare.

– 1 ianuarie 1986: Din studioul de radio din Solnoc s-au transmis săptămânal două emisiuni în limba română: câte 30 de minute, joi seara (între orele 18.30–19.00) şi sâmbătă dimineaţa (între orele 7.00–7.30).

– 1 iulie 1987: La Seghedin se înfiinţează studioul regional al Radiodifuziunii Maghiare. Odată cu acest eveniment, emisiunile româneşti au fost transferate de la Solnoc la Seghedin. Locul şi undele de difuzare au rămas neschimbate. Transferarea redacţiei la Seghedin s-a dovedit a fi benefică, fiindcă în oraşul de pe malul Tisei exista un centru spiritual românesc, care s-a format în jurul Catedrei de Română a Facultăţii Pedagogice. Odată cu această mutare s-a modificat şi cercul colaboratorilor.

– 1989: În acest an, conţinutul programelor devine tot mai puţin politizat, apar primele emisiuni religioase. Prima emisiune religioasă s-a ocupat cu viaţa comunităţii baptiste din Micherechi, iar al doilea program a fost realizat în biserica ortodoxă din Micherechi. Pornirea emisiunilor religioase se leagă de numele lui Tiberiu Boca. (Prima astfel de emisiune a fost difuzată la 29 ianuarie 1989.)

– 1990: La 10 ani după pornirea emisiunilor româneşti radiofonice, a crescut timpul de difuzare. Cu excepţia zilei de luni, programul se prezintă în fiecare zi, în câte 20 de minute. Acum intră pe post al doilea angajat al redacţiei, Ştefan Crâsta. În toamna anului 1990, Ştefan Frătean părăseşte redacţia, fiind înlocuit de Petru Cîmpian, profesorul Catedrei de Română de la Şcoala Superioară „Juhász Gyula” din Seghedin.

– 1 ianuarie 1991: spaţiul emisiunilor a crescut la 30 de minute, şi au devenit zilnice, fiind difuzate de luni până duminică.

– 1991: La iniţiativa lui Petru Cîmpian, a fost înregistrat la radio materialul sonor al primului CD cu muzică populară românească din Ungaria, cu titlul „Asară-n grădină”, în interpretarea lui Svetozar Unc din Cenadul Unguresc.

– 1993: O etapă cu totul nouă în istoria emisiunilor radiofonice în limba română. Numărul redactorilor angajaţi creşte la 5, iar timpul emisiunilor creşte la două ore zilnic. Redactorii angajaţi ai emisiunii au fost: Gyöngyi Mocan, Ana Cioca, Adam Bauer, Vasile Gurzău şi Petru Cîmpian. Mai târziu, s-au alăturat echipei Eva Iova, Iulia Kaupert şi Anamaria Brad. Programele care sînt transmise în întreaga ţară, pe undele ultrascurte ale programului Kossuth, FM1, bandă estică.

– 1999: Redacţia radio de la Seghedin iniţiază pornirea unui radio-şcoală la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

– 2007: Odată cu pensionarea redactorului şef Petru Cîmpian, efectivul redacţiei scade la trei redactori. Conducerea redacţiei în revine Iuliei Kaupert, redactori: Adam Bauer şi Anamaria Brad.

– 15 martie 2015: Se înfiinţează Medimedia SRL, care preia difuzarea emisiunilor de naţionalitate ale Radiodifuziunii şi Televiziunii Maghiare. Redacţiile radio şi tv româneşti au fost comasate, funcţionând în acelaşi sediu, în Seghedin.

Azi emisiunea radio „O voce românească” poate fi ascultată zilnic între orele 16.00–18.00, pe canalul MR4 al Radiodifuziunii Maghiare sau pe pagina de internet http://www.mediaklikk.hu/musor/roman. Emisiunile sunt arhivate pentru 60 de zile şi pot fi ascultate în arhiva sonoră de pe pagina de internet.

 A consemnat: Eva Iova-Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Preluarea premiului de excelenţă al Radiodifuziunii Maghiare, în 27 aprilie 2000

Redacţia românească radio în anul 2010

Redactorii redacţiilor radio şi tv comasate în vara anului 2019

Concurs de poveşti şi povestiri româneşti la Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 martie 2019, 22:06 / actualizat: 28 martie 2019, 23:17

În data de 22 martie, la Şcoala generală românească din Micherechi s-a desfăşurat ce-a de-a XVII-a ediţie a Concursului de povestire „Vasile Gurzău”. Poveştile i-au fascinat întotdeauna pe cei mici, le-au captat atenţia, i-au făcut să se implice, să se viseze eroi care înving întotdeauna, să aprecieze personajele şi lucrurile bune. Acest lucru dovedeşte şi implicarea copiilor de la şcoala din Micherechi în acest concurs, la care au participat cu 36 de poveşti variate, atât din literatura contemporană, cât şi din poveştile povestitorilor români din Ungaria, dar şi cu poveşti scrise de părinţi sau chiar de ei.

Elevii, profesorii şi oaspeţii prezenţi au fost salutaţi la începutul manifestării de către Ana Ruja, directorul instituţiei, după care eleva Estera Réthelyi, din clasa a 8-a, a făcut o scurtă evocare a lui Vasile Gurzău (1898–1980), povestitor din comuna Micherechi, foarte apreciat de ceilalţi consăteni. Talentul său de povestitor a fost descoperit şi pus în valoare de profesori renumiţi de la Budapesta, precum Domokos Sámuel, sau folclorista Kovács Ágnes, la propunerea căreia a şi primit distincţia de „Maestru al artei populare din Ungaria”, în 1963. Concursul s-a desfăşurat pe mai multe categorii (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), iar la fiecare categorie au fost oferite premiile I, II, III şi câte o menţiune, după ce juriul a dezbătut asupra prezentărilor făcute şi a apreciat prestaţia elevilor. Cei 36 de elevi povestitori au fost foarte bine pregătiţi şi au prezentat cu mult talent, în limba română, poveştile învăţate, prin care au stârnit interesul şi atenţia celor care au venit să-i asculte, cu talentul, abilităţile şi entuziasmul lor, dar şi prin faptul că stăpânesc foarte bine limba română. Între poveştile alese de elevi au fost spuse şi câteva în graiul local.

La eveniment au participat şi oficialităţi, între care s-a numărat PS Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, Margareta Tat, primarul localităţii Micherechi, pr. Visarion Tuderici, secretarul eparhial şi profesor de religie la şcoala din Micherechi, pr. Ioan Bun, preotul ortodox din localitate, Aurel Becan, reprezentând consulatul general al Românei la Jula, şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor româneşti locale. Juriul a fost format din profesoarele: Vera Cer, preşedinta juriului, Anamaria Dulău Cozma şi Mihaela Baicu. Pe lângă premiile puse în concurs, PS Episcop Siluan a oferit, la rândul său, un premiu special pentru eleva Estera Réthelyi, din clasa a 8-a. Din partea Primăriei, elevii premiaţi au primit mai multe cadouri.

Rezultatele Concursului de povestire „Vasile Gurzău”:

 Clasele 1–2

Locul I: Elias Rocsin

Locul II: Alex Puha

Locul III: Zoltan Réthelyi

Menţiune: Darius Puha

 Clasele 3–4

Locul I: Agnes Puha

Locul II: Emilia Gomboş

Locul III: Sofia Csillag

Menţiune: Arlette Zoe Cozma

 Clasele 5–6

Locul I: Estera Iurasoc

Locul II: Rafael Rocsin

Locul III: Vivien Rocsin

Menţiune: Akos Gomboş şi Aron Poiendan

Clasele 7–8

Locul I: Estera Réthelyi

Locul II: Marc Toszeczki

Locul III: Zseraldin Rocsin

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Interlocutori:

Ana Ruja, director, școala generală din Micherechi

Eva Pătcaş, învăţătoare

Mihaela Baicu, profesoară de română

Reporter: Tiberiu Boca

Poveşti româneşti la Micherechi pentru a 15-a oară

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 aprilie 2017, 19:03

Renumitul povestitor al satului Micherechi, Vasile Gurzău, ale cărui poveşti au fost culese, scrise şi editate în volum, s-a născut pe 16 martie 1898. În amintirea lui, conducerea Şcolii generale din Micherechi organizează în fiecare primăvară un concurs de povestire a celor mai talentaţi elevi. În cei 15 ani de când se organizează această întrecere am avut ocazia să cunoaştem numeroşi tineri, care au moştenit un adevărat har al povestirii. Oricare poveste, ori de câte ori o asculţi, reuşeşte să ne facă atractivă de fiecare dată personalitatea originală şi autentică a povestitorului micherechean.

În acest an la concurs s-au înscris 23 de tineri povestitori talentați. Evenimentul a început prin evocarea vieţii şi talentului de povestire a lui Vasile Gurzău de către eleva Debora Puha. Apoi, elevii clasei a 4-a au „încălzit atmosfera” prin prezentarea unei poveşti cu marionete. Concursul a fost deschis de directoarea Ana Benye, care a prezentat şi juriul, cel care avea menirea de a-i alege pe cei mai buni dintre cei buni. Şi de această, preşedinta juriului a fost doamna dr. Maria Gurzău Czeglédi, nepoata povestitorului, directoarea Liceului „N. Bălcescu” din Jula, ajutată de doamnele Anamaria Dulău Cozma, profesoară în pensie, Mariana Negreu Vetró, director al Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU şi Eva Şimon, redactor-şef al revistei „Foaia românească”.

La eveniment a luat parte și consulul general a României la Jula, Florin Trandafir Vasiloni, şi conducerea satului Micherechi, primăriţa Margareta Tat şi viceprimarul Bertold Netea.

La fel ca de fiecare dată, a fost greu pentru juriu să aleagă câştigătorii, deoarece au fost mulţi copii buni la povestit, preşedinta juriului accentuând înainte de premiere următoarele: „Mă bucur nespus de mult că am cunoscut azi 23 de povestitori talentaţi, fiecare vorbind foarte bine şi corect limba română, iar mulţi dintre voi într-adevăr sunteţi înzestraţi cu harul povestirii”, a spus Maria Gurzău Czeglédi, care a atras însă atenţia, atât a elevilor cât şi a profesorilor sau a părinţilor care-i ajută pe copii, asupra alegerii poveştii, ca aceasta să fie potrivită pentru vârsta şi capacităţile copilului.

Evenimentul s-a încheiat cu depunerea coroanei de flori la placa memorială a povestitorului satului, aflată pe peretele bibliotecii, de către elevii şcolii şi nepoata (Maria Gurzău Czegledi) şi strănepoata (Vera Gurzău Cser) a lui Vasile Gurzău.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef Foaia românească