160 de copii ce provin din familii cu venituri reduse, din județul Constanţa, vor primi și în acest an încălţări groase pentru a merge la școală, în cadrul unui program coordonat de Asociația „Împreună pentru Viitor“.
„Da, și anul acesta vom aduce bucurie unui număr de 160 de copilași din mai multe localități din județul Constanța și ajungem chiar și în Tulcea, astfel încât și acești copii să simtă bucuria sărbătorilor de iarnă. Pe lângă ghetuțe vom pune dulciuri, fructe, ca pachețelele să fie mult mai consistente.
Alături de noi sunt și alte 3 organizații din Constanța – Comitetul Național Român pentru Drepturile Copilului Constanța, Asociația Adriana Vintilescu și Asociația Adapto.
Pe pagina noastră – Împreună pentru Viitor Constanța, dar și pe paginile organizațiilor partenere, au acolo toate informațiile cu privire la unde se strâng dulciurile și fructele, pentru această campanie.”, a declarat preşedintele asociaţiei, Mihaela Căruţaşu.
Cel puțin două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor de la declanșarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF și Banca Mondială.
Raportul Impact of COVID-19 on the welfare of households with children [Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii]– care prezintă rezultatele obținute pe baza datelor din 35 de țări – relevă faptul că gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, peste trei sferturi dintre acestea confruntându-se cu o diminuare a veniturilor, în comparație cu 68% dintre gospodăriile cu unu sau doi copii.
Raportul menționează și faptul că, din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani. Potrivit raportului, aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia.
„Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie”, a afirmat Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF.
Conform raportului, copiii sunt privați de lucruri esențiale. Copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor. Având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii.
„Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății”, a declarat Carolina Sánchez-Páramo, director global pe probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale. „Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”.
Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin.
Raportul menționează că, înainte de COVID-19, unu din șase copii din lumea întreagă– adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei.
UNICEF și Banca Mondială fac apel la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare.
De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial.
Chiar și înaintea crizei provocate de COVID-19, unele dintre cele mai bogate state ale lumii nu reușeau să ofere soluții complete de îngrijire a copilului tuturor familiilor, iar în unele cazuri, acestea reflectau mai degrabă prioritățile lor de politică decât resursele disponibile, potrivit unui nou raport al Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti, publicat astăzi.
Studiul – Where do rich countries stand on childcare? [Care este situația serviciilor de îngrijire a copilului în țările bogate?] – folosește cele mai recente date comparabile, evaluând politicile referitoare la concediul parental și îngrijirea copilului din cele 41 de state cu venituri ridicate care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau din Uniunea Europeană (UE).
Raportul clasează fiecare țară în funcție de opt indicatori, grupați pe patru dimensiuni: concediul parental, accesul, calitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului.
România se află pe locul doi în ceea ce privește concediul parental (92 de săptămâni de concediu plătit integral), fiind precedată de Japonia și urmată de Estonia și Republica Coreea. România și Estonia acordă cel mai lung concediu de maternitate, în timp ce Japonia și Coreea au cel mai lung concediu de paternitate.
În general, concediul de maternitate, care începe în mod normal chiar înaintea nașterii copilului, se întinde pe o perioadă scurtă și este bine plătit, ajungând, în medie, la 19 săptămâni în cazul țărilor bogate și fiind plătit cu 77% din salariul mediu pe economie.
Concediul parental acordat după concediul de maternitate are, de obicei, o durată mai lungă și un cuantum mai mic: în medie, 36 de săptămâni, cu un cuantum ce ajunge la 36% din salariul mediu.
În ceea ce privește accesul, România ocupă poziția 39 (situându-se în ultima treime a clasamentului), fiind urmată de Slovacia și Turcia.
Dimensiunea referitoare la acces cuprinde doi indicatori: copiii de 3-5 ani care au beneficiat de servicii de îngrijire și educație timpurie cel puțin o oră pe săptămână în 2019 și copiii cuprinși într-o formă organizată de învățământ cu un an înainte de începerea școlii în 2018. În ceea ce privește accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului, România ocupă locul 27 (aflându-se în treimea din mijlocul clasamentului), împreună cu Polonia.
„Concluziile raportului arată în mod clar faptul că trebuie să sporim accesul la serviciile de îngrijire a copilului pentru toți copiii români și în special pentru cei vulnerabili, în vederea asigurării dezvoltării lor, pentru aceasta fiind esențial ca serviciile de îngrijire și educație timpurie a copilului să fie unele de calitate și accesibile financiar. Garanția europeană pentru copii va avea un rol cheie în ceea ce privește obținerea de rezultate în acest domeniu”, a afirmat Pieter BULT, Reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit raportului, unii părinți depind de sprijinul informal sau neremunerat oferit de rude, prieteni sau vecini pentru îngrijirea copilului. În țările înstărite, 27% dintre copiii sub trei ani și 29% dintre copiii a căror vârstă este cuprinsă între trei ani și vârsta școlară depind de acest tip de îngrijire cel puțin o oră pe săptămână. Însă procentul variază între aproape 0% în țările nordice și peste 50% în România.
O pondere redusă a îngrijirii informale reflectă existența unor măsuri cuprinzătoare în domeniul îngrijirii și educației timpurii a copilului (IETC), în special garanții pentru îngrijirea copilului sau dreptul legal la servicii formale de îngrijire a copilului.
Alte concluzii
• Luxemburg, Islanda și Suedia ocupă primele locuri din clasament. Acestea reușesc să ofere servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar și de calitate, acestea acordând, de asemenea, un concediu generos atât mamelor, cât și taților, dând părinților posibilitatea de a alege modul în care doresc să aibă grijă de copiii lor.
• Slovacia, Statele Unite ale Americii și Cipru ocupă ultimele poziții ale clasamentului. Investițiile limitate în concediul parental și serviciile de îngrijire a copilului par să indice percepția potrivit căreia responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor revine mai degrabă sectorului privat decât celui public.
• Statele Unite ale Americii este singura țară bogată fără un concediu de maternitate, un concediu de paternitate sau un concediu parental reglementat la nivel național.
• Islanda, Letonia, Noua Zeelandă, Finlanda și Danemarca asigură cel mai înalt nivel de calitate în cazul serviciilor de îngrijire a copilului.
Pandemia de COVID-19 a prezentat o serie de provocări și în ceea ce privește educația, îngrijirea și bunăstarea copiilor, în eforturile părinților de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele legate de îngrijirea copilului, povara căzând în mod disproporțional pe umerii femeilor.
În contextul măsurilor de carantină și al închiderii școlilor, serviciile de îngrijire a copilului au fost printre cele mai afectate servicii adresate familiilor și au avut un puternic efect de domino.
În prima jumătate a anului 2020, 12 state bogate au introdus politici privind îngrijirea copilului cu scopul de a reduce impactul crizei asupra familiilor cu copii. Acestea au inclus beneficii pentru îngrijirea copilului (Canada, Italia, Republica Coreea, Polonia), concediu plătit (Grecia, Ungaria, Norvegia, România) sau proceduri simplificate de accesare a beneficiilor pentru îngrijirea copilului (Austria).
Raportul oferă și îndrumări referitoare la modalitatea prin care guvernele și sectorul privat pot dezvolta politicile legate de îngrijirea copilului și concediul parental, inclusiv prin:
• O combinație care să includă concediu de maternitate, concediu de paternitate și concediu parental plătite și acordate mamelor și taților în perioada prenatală și în primul an de viață al copilului;
• Un concediu parental care integrează dimensiunea de gen și este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinți nu este suprasolicitat de responsabilitățile legate de îngrijirea la domiciliu;
• Un concediu disponibil angajaților cu normă întreagă și celor încadrați în forme de angajare atipice, precum cei care lucrează cu program parțial, și un sprijin care să acopere costurile aferente nașterii copilului și îngrijirilor parentale în cazul părinților aflați în alte situații, precum persoanele neasigurate;
• Servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar, care sunt disponibile la finalul concediului parental, astfel încât să nu apară nicio sincopă la nivelul sprijinului disponibil;
• Servicii de îngrijire a copilului de calitate, flexibile și accesibile fizic și financiar, care sunt disponibile tuturor copiilor, indiferent de situația familială;
• Servicii de îngrijire a copilului furnizate și reglementate de stat pentru a facilita accesul familiilor cu venituri mici și pentru a asigura standarde de furnizare;
• Investiții în personalul responsabil de îngrijirea copiilor, în calificarea și condițiile de muncă ale acestuia, în vederea promovării celor mai înalte standarde;
• Încurajarea angajatorilor să acorde concediu plătit într-o manieră incluzivă și adaptată la dimensiunea de gen, program de lucru flexibil și sprijin pentru îngrijirea copiilor;
• Alinierea serviciilor de îngrijire a copilului la alte politici de susținere a familiei, precum alocațiile de stat pentru copii, astfel încât să se reducă riscul replicării la nivelul serviciilor publice de îngrijire a copilului a inegalităților existente între copii.
Românii, care în perioada 2015 – 2017 au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară, vor fi scutiți de la plata obligatorie a contribuției la sănătate.
”De această măsură vor beneficia și persoanele fizice care nu au realizat venituri în perioada respectivă, adică 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2017, cu excepția celor care au optat pentru plata contribuției conform Ordonanței de Urgență 41/2015”, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Măsura a fost luată de Guvern.
„Acordăm facilitatea persoanelor care au obținut, în perioada 2015- 2017, venituri lunare sub nivelul salariului minim brut pe țară sau venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minime brute pe economie, să nu plătească decât opțional asigurări sociale de sănătate. Practic, extindem facilitatea aplicată cu 1 ianuarie 2018 și prevăzută în Codul Fiscal pentru această categorie de contribuabili, anulând obligativitatea de plată a contribuției de asigurări de sănătate. Vom elimina inechități pentru aproximativ 600 de mii de români, pentru că, așa cum am mai spus, Guvernul este preocupat ca orice obligație fiscală a contribuabilului să fie proporțională cu veniturile obtinute”, a subliniat Viorica Dancilă.
Persoanele care au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară și au plătit deja CASS, își pot recupera banii dacă depun o cerere, fie online, fie la ghiseele ANAF, prin care solicită înapoierea sumelor achitate. De asemenea, acești pot opta și pentru ca banii să rămână la stat și să fie folosiși pentru compensarea viitoarelor taxe pe care le vor avea de achitat.
„Aceste sume se pot recupera în baza unei solicitări depuse prin spațiul virtual sau printr-o cerere scrisa depusă la Fisc. Sumele se pot cere sau se poate opta să rămână statului în compensare pentru contribuțiile viitoare”, a mai spus Eugen Teodorovici.
Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.
Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.
Strategii adaptate
Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.
Ei ceri măsuri care:
• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor
• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni
• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri
• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale
• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura
Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”
Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).
Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.
Programul „Prima Casă” va continua şi în următorii ani, dar fondurile alocate vor fi mai mici. Ministerul Finanţelor vrea să modifice regulile de garantare a creditelor şi să introducă anumite criterii legate de venituri.
În plus, fondurile vor fi alocate cu predilecţie băncilor care acordă şi credite ipotecare standard. Programul Prima Casă are, în acest an, un plafon de 2,5 miliarde de lei.
Anul viitor, însă, suma va scădea la două miliarde de lei, nivel care se va menține și în perioada 2019-2020.
Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG
„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.
În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.
De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.
Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.
România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.
În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.
Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.
Guvernul italian a aprobat marți o hotărâre prin care se stabilește un venit minim garantat începând de la 1 ianuarie 2018, informează DPA.
Venitul garantat este de maximum 490 de euro pe lună, acordat familiilor cu peste cinci membri. Au prioritate familiile cu copii minori, femeile gravide și șomerii în vârstă de peste 50 de ani.
Sunt eligibile familiile cu venituri sub 6000 de euro pe an și proprietăți cu valoare totală sub 20.000 de euro.
Venitul minim se acordă timp de maximum 18 luni. Noua formă, denumită venit de incluziune (REI), va înlocui sprijinul pentru incluziune activă (SIA), un ajutor social în vigoare din septembrie 2016. REI va fi putea fi acordat celor care realizează venituri din muncă, însă nu este compatibil cu niciun tip de ajutor de șomaj.
Conform unui agenției de presă italiene ANSA, preluată de Xinhua, de noua măsură anti-sărăcie vor beneficia aproximativ 400.000 de familii sau 1,8 milioane de oameni.
Numărul familiilor sărace din Italia a crescut mult de la începutul crizei financiare din 2008. Față de 7,3% săraci în 2009, s-a ajuns în 2014 la 11,6%, când media în Uniunea Europeană era de 8,9%, potrivit unui raport al Comisiei Europene din iulie anul acesta. În 2016, conform datelor Institutului Național de Statistică, trăiau în sărăcie absolută 1,6 milioane de familii, cu un total de 4,7 milioane de membri, adică 7,9% din populația de 60 de milioane a Italiei.
Locuitorii din Timiş sunt pe locul al doilea într-un clasament la nivel naţional privind puterea de cumpărare.
Timişenii câştigă, în medie, aproape 5.000 de euro, anual, sumă care se situează peste câştigurile înregistrate în judeţele Cluj, Ilfov şi Braşov. Pe primele 10 locuri din ţară, din punct de vedere al puterii de cumpărare se află şi judeţul Arad. Potrivit unui studiu realizat de GfK, arădenii au venituri, anuale, în medie, de aproximativ 4.450 de euro.
Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare sau venitul disponibil pe cap de locuitor înregistrat în România anul trecut este de 4.181 euro. Judeţele aflate în top 10 sunt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Ultimul loc între cele 42 de judeţe din România este ocupat de Vaslui, cu puţin peste 3.000 de euro pe cap de locuitor.
Craiovenii sunt aşteptaţi, la mijlocul acestei săptămâni, la Primăria Craiova să dezbată cum va fi cheltuit bugetul municipiului. În acest an, municipalitatea a calculat un buget de 600 de milioane de lei, dintre care aproximativ 40 milioane pentru lucrările de investiţii. Reabilitarea Colegiului Naţional „Carol I” se află în topul priorităţilor din 2017, autorităţile promiţând că va aloca fonduri pentru a începe lucrarea. Cele mai mari sume sunt alocate, în acest an, Învăţământului şi Culturii.
Autorităţile au calculat că o parte din aceste venituri vor veni din taxele şi impozitele pe care le vor achita craiovenii şi persoanele juridice, în cuantum de 140 milioane de lei. O altă sursă la buget sunt sumele de la bugetul de stat, şi anume cotele defalcate din impozitul pe venit şi cote defalcate din TVA. Toţi cei care vor participa la dezbatere vor putea să adreseze întrebări autorităţilor locale şi să vină cu propuneri legate de buget.
Guvernul a adoptat o hotărâre care permite persoanelor ce realizează concomitent venituri din mai multe activităţi să beneficieze de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului pe baza documentelor care dovedesc suspendarea a cel puţin uneia dintre activităţi.
De asemenea, documentul prevede ca părinţii care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului pot realiza in acelasi timp, venituri impozitate de până la 3.000 de lei anual.
Dacă beneficiarii realizează venituri peste limita de 3.000 de lei anual, indemnizaţia pentru creşterea copilului se consideră a fi acordată necuvenit şi se recuperează în condiţiile legii.
Daca ambii părinţi solicită succesiv dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, limita de venituri de 3.000 de lei pe care o pot realiza anual concomitent cu primirea indemnizaţiei se aplică fiecăruia, în funcţie de opţiunea de concediu.
In concluzie, persoanele care realizează in acelasi timp venituri impozitate din mai multe activităţi vor beneficia de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului dacă dovedesc suspendarea a cel puţin uneia dintre activităţi, dar pierd dreptul la indemnizaţie dacă suma veniturilor rămase depăşeşte 3000 lei.
Salariile medicilor cu venituri modeste vor creşte de anul acesta
Publicat de Stefania Grigore,
10 septembrie 2014, 15:45 / actualizat: 11 septembrie 2014, 1:09
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a anunţat că este vorba despre cadrele medicale care câştigă sub 1.500 de lei pe lună.
Sunt vizaţi atât medicii, cât şi asistentele.
El a adăugat că mărirea salariilor va fi de 10% şi se va face în două tranşe egale.
Primul termen este 1 decembrie.
Cealaltă creştere se va face de la 1 martie 2015.
Potrivit ministrului, măsura a fost discutată şi cu sindicatele din domeniu.
În intervalul ianuarie-mai, indicele producţiei industriale s-a majorat cu 4,2% faţă de aceeași perioadă a anului trecut.
Şi cifra de afaceri din industrie, realizată de agenţii economici din judeţ, a fost mai mare cu 12,3% faţă de 2013, a precizat şeful Direcției de Statistică Mureș, Ioan Matei.
În privinţa veniturilor populației, câştigul salarial nominal mediu brut în luna mai a fost puțin peste 1.900 de lei, cu 72 de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La sfârşitul lunii mai, au fost înregistraţi peste 13 200 de şomeri, cu 36 mai puţini decât în aceeaşi lună din 2013.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
