Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport al său privind cetăţenia UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:06

Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport al său privind cetăţenia UE, care face bilanţul progreselor înregistrate începând din 2014. Raportul prezintă acţiuni menite să asigure faptul că cetăţenii se pot bucura pe deplin de drepturile lor atunci când lucrează, călătoresc, studiază sau participă la alegeri.

87 % dintre europeni sunt conștienți de faptul că sunt cetățeni ai UE, procent care nu a fost niciodată atât de ridicat, însă nu sunt întotdeauna conștienți de drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE. Cetățenia UE conferă drepturi și libertăți importante și, de asemenea, oferă posibilitatea unei participări democratice și a unei implicări active în cadrul procesului decizional al UE a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, responsabilă cu drepturile pe care le conferă cetățenia UE. Věra Jourová  a mai adăugat:

Mulți dintre noi avem experiența unor proceduri administrative de durată în relația cu autoritățile publice și în accesarea serviciilor de sănătate transfrontaliere. Din această cauză Comisia va propune crearea unui portal cu un număr digital unic european de accesare pentru fiecare cetățean. Acest portal va reuni elemente de legătură și de informații din sistemul sanitar național și european, servicii pentru rezolvarea problemelor, în așa fel încât cetățenii să aibă acces cu ușurință la informații și asistență atunci când se mură dintr-o țară europeană în alta.

Vom susține activ rezultatele negocierilor cuprinse în Convenția de la Istanbul și în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Vom continua, de asemenea, să susținem concluziile negocierilor privind directiva împotriva discriminării, vom acționa pentru a îmbunătăți acceptarea socială a comunității LGBTI.  

Un raport realizat la nivelul Uniunii arată că 8 din 10 cetățeni ar solicita respectarea mai multor drepturi cetățenești dacă ar avea cunoștință despre existența lor. Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat că Uniunea Europeană există pentru și prin cetățenii europeni.

Sunt dedicat continuării muncii de întărire a securității Uniunii Europene și a graniței externe comune. Ne dorim ca cetățenii europeni să poată face afaceri, să poată lucra, trăi, studia, călători cu ușurință și în siguranță oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. O mai bună protecție a granițelor, cum este cea a Pazei Europene de Frontieră și de Coastă, ne ajută să protejăm dreptul european fundamental la liberă circulație.

Raportul privind cetăţenia UE se axează pe patru domenii: promovarea drepturilor pe care le conferă cetățenia Uniunii și a valorilor comune; sporirea participării cetățenilor la viața democratică; simplificarea vieții de zi cu zi a cetățenilor UE, întărirea securității și promovarea egalității.

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia va întreprinde o serie de acțiuni, printre care se numără organizarea de campanii de informare, să ofere mai multe oportunități tinerilor să-și manifeste solidaritatea cu persoanele aflate într-o situație dificilă, să  intensifice dialogurile cu cetățenii și dezbaterile publice.

CE a publicat tabloul de bord al piețelor de consum din 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 septembrie 2016, 10:30

În acest document sunt monitorizate evaluările consumatorilor din UE cu privire la modul de funcționare a 42 de piețe de bunuri și servicii.

Tabloul de bord al piețelor de consum din 2016 arată faptul că din 2014, când a fost publicat ultimul tablou de bord, calitatea funcționării piețelor a crescut.

Tendința pozitivă observată începând cu anul 2010 se accelerează, cele mai importante progrese fiind înregistrate de serviciile financiare.

Primele trei locuri din clasamentul piețelor de bunuri realizat de consumatori sunt ocupate de piața cărților, revistelor și ziarelor, piața bunurilor recreative (jocuri și jucării) și piața aparatelor electrocasnice mari (frigidere, de exemplu).

În ceea ce privește serviciile, primele trei piețe din clasamentul consumatorilor sunt legate de timpul liber, începând cu serviciile de cazare pe timpul vacanței, trecând prin serviciile culturale și recreative și ajungând la serviciile sportive, crearea de săli de sport, de exemplu.

La publicarea Tabloului, comisarul  european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, a declarat că în tabloul de bord din acest an putem vedea că încrederea consumatorilor în piețe a crescut, datorită unor norme favorabile consumatorilor, a reformelor de piață și a asigurării efective a respectării normelor de protecție a consumatorilor

Oficialul European a arătat că trebuie să menținem această tendință încurajatoare, mai ales în cazul piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări:

„Trebuie să ne adresăm mai ales piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări. Putem face acest lucru păstrând consumatorii  în centrul proiectelor prioritare ale Comisiei, cum ar fi piața unică digitală, uniunea energetică și în ceea ce privește serviciile financiare cu amănuntul. Comisia va prelua inițiativa în aceste 3 domenii (începând de luna aceasta cu pachetul privind telecomunicațiile) și rezultatele din Tabloul de bord vor ajuta aceste inițiative.”

Comisarul Jourová a mai subliniat că piețele serviciilor au cunoscut mai multe îmbunătățiri decât piețele bunurilor.

Serviciile financiare au înregistrat cele mai importante progrese. Consumatorii au mai multă încredere în băncile lor, în fondurile de pensii private și în fondurile de investiții decât înainte.

Pe de altă parte, Věra Jourová, a mai menționat că sunt diferențe de la un stat membru la altul în cee ace privește calitatea funcționării piețelor.

Cele mai mari diferențe observate între țările UE în modul în care este evaluată calitatea funcționării piețelor sunt cele de pe piața serviciilor de electricitate, a alimentării cu apă, a transporturilor feroviare, a creditelor ipotecare și a serviciilor de telefonie mobilă.

Spre deosebire de piețele mai bine clasate, aceste piețe sunt mai puțin deschise concurenței transfrontaliere.

Merită menționat că Tablourile de bord ale consumatorilor oferă o vedere generală asupra modului în care funcționează piața unică pentru consumatorii din UE.

Publicate începând cu 2008, aceste tablouri au scopul de a asigura o mai bună monitorizare a rezultatelor pentru consumatori și de a oferi date pentru elaborarea de politici.

CE lansează o campanie de sensibilizare şi de creştere a acceptării sociale a persoanelor discriminate din cauza orientarii sexuale

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 august 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat o „Listă de acţiuni pentru a promova egalitatea LGBTI” pentru perioada 2016 -2019 în vederea combaterii discriminării în rândul acestor persoane. Aceasta include activităţi de comunicare şi de sensibilizare pentru a îmbunătăţi acceptarea socială a acestui grup.

Lista Comisiei de acţiuni este susţinută de Consiliul care a adoptat concluziile privind egalitatea  persoanelor LGBTI pentru prima dată în luna iunie anul acesta.

Comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Vera Jourová a precizat:

“Trebuie să combatem  creşterea nivelului de discriminare şi să protejăm drepturile grupurilor mai vulnerabile în societate. Campania noastră ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea echităţii, acceptarea socială şi drepturi egale pentru persoanele LGBTI în Europa şi va implica părţile interesate de la toate nivelurile.”

În conformitate cu cele mai recente date ale Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale, unul din trei oameni LGBTI au raportat ca au fost atacaţi sau ameninnţaţi cu violenţa din cauza sexualităţii lor, iar în acest context, Comisia Europeană lansează această campanie.

Discriminarea pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen nu are loc în societatea noastră, dar pentru mulţi oameni din Europa, este o realitate de zi cu zi. Europa ne arată că, indiferent  cine suntem, noi toţi împărtăţim aceleaşi vise, a mai declarat Vera Jourová.

Parlamentul european a adoptat noi reguli in scopul reducerii procedurilor birocratice

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2016, 10:30

Noile reglementari vizeaza eliminarea procedurilor birocratice cum ar fi obtinerea unei copii ori traduceri legalizate necesare atunci cand prezinti acte obtinute intr-o tara a Uniunii Europene autoritatilor din alt stat membru.

In prezent europenii care locuiesc sau se muta temporar in alta tara a Uniunii pentru a munci ori studia trebuie sa obtina o dovada care sa ateste ca documentele lor sunt autentice.

Pentru a-ti gasi o slujba, pentru a te casatori, pentru a declara nasterea unui copil sau a obtine un cazier judiciar, pentru a-ti exercita dreptul de vot sau pentru a candida in alegeri in localitatea de resedinta trebuie sa indeplinesti diverse formalitati costisitoare si consumatoare de timp.

Ministrii europeni de justitie au decis de asemenea sa intensifice cooperarea intre 18 state membre in privinta regimului proprietatii matrimoniale, spune comisarul pentru Justitie, Vera Jourova

“Este veste buna pentru pentru cuplurile internationale din Uniunea Europeana, fie ele casatorite sau care traiesc in parteneriat inregistrat. In acest moment se estimeaza ca sunt 16 milioane de cupluri internationale in Europa si in absenta unor reguli comune acestea intampina dificultati cand trebuie sa-si gestioneze proprietatea ori cand bunurile trebuie impartite in caz de divort dsau deces”

Parlamentul European a votat pachetul legislativ privind protecţia datelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 10:30

Noile reglementări vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziţie un interval de doi ani pentru transpunerea acestora în legislaţia proprie.

Conform datelor celui mai recent Eurobarometru privind protecţia datelor, 57% dintre europeni consideră divulgarea de informații cu caracter personal o chestiune importantă. Doar 15% cred că dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online, iar 90% consideră că ar fi cazul ca toate ţările Uniunii să ofere o protecţie identică în acest domeniu.

Reforma normelor europene din domeniu a fost propusă încă din 2012 de Comisia Europeană şi este structurată pe două componente legislative majore: regulamentul general privind protecţia datelor şi directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii.

Věra Jourová comisar european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie:

„Ştim cu toţii că noua reglementare privind protecţia generală a datelor va da cetăţenilor capacitatea de a-şi redobândi controlul asupra datelor personale. În acelaşi timp companiile vor fi în măsură să profite la maximum de piaţa digitală unică bazându-se pe reguli clare şi uniforme!

Diferitele instituţii şi firme vor fi obligate să ne informeze într-un limbaj clar şi simplu cu privire la politica lor de confidențialitate, recurgând eventual chiar la pictograme standardizate. Vom avea inclusiv dreptul de a solicita ştergerea datelor noastre cu caracter personal colectate sau publicate pe o rețea socială atunci eram încă minori.

Věra Jourová: „Noua reglementare aduce beneficii cetăţenilor fiindcă oferă informaţii mai inteligibile în privinţa procesării datelor cu caracter personal, există şi dreptul de a şti dacă datele tale au fost accesate cumva din exterior în mod ilegal, se introduc condiţii pentru un transfer mai uşor al datelor între diverşii prestatori de servicii, acest ultim element datorită noului drept de portabilitate a datelor.

Întreprinzătorii vor avea şi ei de câştigat de pe urma acestei reforme, pentru că se va asigura un set unitar de reglementări legale, valabil pentru întreaga Uniune Europeană. Graţie sistemului one stop shop – ghişeu unic, fiecare va avea de a face cu câte o singură autoritate de supraveghere.”

În ceea ce priveşte Directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii, aceasta se referă la protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi al prevenirii acestora. Se tinde către un echilibru între dreptul la viață privată și necesitatea ca poliția să nu dezvăluie faptul că datele sunt prelucrate într-o etapă timpurie a unei anchete.

Prevederile pachetului privind protecţia datelor vor intra în vigoare în primăvara anului 2018.

Scandalul dosarelor Panama obliga Comisia europeana sa reactioneze

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 aprilie 2016, 10:37

Scandalul dosarelor Panama continua sa starneasca, la mai bine de o saptamana de la primele dezvaluri, reactii din partea opiniei publice si a decidentilor politici.

Companiile multinationale ar trebui sa publice informatii detaliate despre profiturile si taxele inregistrate in paradisuri fiscale, propune Comisia europeana care estimeaza ca aceasta practica priveaza bugetele statelor membre ale Uniunii europene de peste 7o de miliarde de euro anual.

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici a pledat ieri in sesiunea plenara dedicata acestui subiect in favoarea inaspririi legislatiei impotriva celor ce folosesc paradisuri fiscale pentru a se sustrage de la plata taxelor.

Comisarul european pentru justitie, Vera Jourova spune ca exista o directiva europeana in acest sens din decembrie 2o14 ale carei prevederi trebuie transpuse in legislatiile nationale si implementate pana la sfarsitul acestui an

“Trebuie sa punem in practica un numar de masuri pentru a asigura autoritatilor puteri sporite in lupta contra spalarii banilor si pentru a fi siguri ca tranzactiile asupra carora exista suspiciuni sunt raportate. Iar Comisia europeana este gata sa furnizeze tot sprijinul necesar pentru transpunerea acestor masuri iar au sunt intr-un contact intens cu omologii mei din statele membre pe acest subiect”

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 ianuarie 2016, 09:33

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate şi propune facilitarea schimbului de date privind cazierul judiciar atât al cetăţenilor din Uniunea Euroapenă, cât şi al celor din afară. Se are în vedere şi includerea amprentelor digitale care să faciliteze depistarea identităţilor false. În plus nu vor mai trebui trimise cereri de informaţii, aşa cum se întâmplă acum, ceea ce va reduce costurile suportate de autorităţile naţionale şi va creşte eficienţa.

Vera Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen explică.

Noua propunere va asigura un schimb rapid şi eficient de informaţii privind cazierele judiciare ale cetăţenilor din afara Uniunii Europene, ECRIS fiind deja utilizat la scară largă. Sistemul le permite deja statelor membre să aibă acces la informaţii privind condamnările anterioare pronunţate oriunde în Uniunea Europeană. ECRIS, instituit în 2012 contribuie la o mai bună prevenire și combatere a infracționalității și a terorismului. În prezent, prin intermediul sistemului, statele membre își transmit lunar 24.000 de cereri de informaţii privind condamnările penale anterioare, ceea ce înseamnă anual aproximativ 288.000 de cereri.

Atacurile de la Paris au confirmat nevoia de o mai bună securitate pe tot teritoriul Uniunii Europene, a declarat Vera Jourová, care a reiterat ultimul atentat petrecut luna aceasta.

În ianuarie, un bărbat a intrat într-o secţie de poliţie din Paris şi a vrut să ucidă un ofiţer. El a comis infracţiuni şi în alte zone din Franţa, în Germania şi Suedia, dar sub alte nume. Atacatorul avea cel puţin 10 paşapoarte şi identităţi.

Facilitarea schimbului de informaţii privind cazierul va fi şi în beneficiul persoanelor din afara Uniunii Europene, a mai spus Vera Jourová .

Acestea vor putea să demonstreze mai uşor că au un cazier curat, de exemplu atunci când aplică pentru un loc de muncă în altă ţară. Dacă directiva va fi adoptată, va intra în vigoare într-un an. Este un timp scurt, dar avem nevoie ca aceste reguli să fie puse în aplicare cât mai repede. O mai bună şi rapidă comunicare privind cazierul între autorităţile naţionale va transforma Uniunea Europeană într-un loc sigur pentru toţi cetăţenii.

Propunerea va fi prezentată în cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc la 26 ianuarie 2016, iar apoi discutată la Consiliul de Miniştri şi al Parlamentului European.

Comisia Europeană a pus la dispoziţia companiilor un ghid care stabileşte reguli în privinţa transferului transatlantic de date personale

Publicat de Monica Slavici, 9 noiembrie 2015, 09:49

În ce context apare acesta, ne explică Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM.

Europa are nevoie de un nou acord cu Statele Unite prin care datele personale transferate în scopuri comerciale peste Ocean să fie protejate.
Timp de 15 ani, transferurile transatlantice de date au fost sub incidenţa unui cadru de reglementări numit Safe Harbour. Acesta însă şi-a dovedit ineficienţa în mai multe cazuri, cel mai recent fiind înregistrat la începutul acestei luni.
În acest context, Comisia Europeană doreşte să finalizeze rapid noul acord.
Vicepreşedintele Comisiei Andrus Ansip a anunţat un termen posibil:
„ Vreau să reasigur cetăţenii şi consumatorii că datele lor sunt protejate. Cred că Europa şi Statele Unite au la îndemână instrumentele care să permită un nou acord în trei luni”
Şi comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova a subliniat necesitatea parafării urgente a acestui acord:
„ Pentru aceasta le cer partenerilor americani să ia măsurile necesare pentru stabilirea acestui nou acord, unul care să conţină limitări ale accesului la date guvernamentale şi măsuri de siguranţă necesare inclusiv control judiciar.”
În așteptarea noului acord, Comisia a publicat un ghid care să ajute companiile să continue în această perioadă de tranziţie transferul de date personale spre SUA.
Datele personale se referă la toate informațiile care permit identificarea unui individ, precum nume, fotografie, amprentă sau număr de asigurări sociale.

Femeile muncesc fără a fi plătite 58 de zile pe an, in Uniunea Europeană !

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2015, 09:57

Ne explică Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti Fm, în rubrica Instantaneu european.

Egalitatea între femei şi barbaţi există… în teorie, este prevăzută în lege!
Realitatea demonstrează, însă, în fiecare zi, că egalitatea de gen este un obiectiv nerealizat încă. Un argument vine din zona salariilor practicate în Uniunea europeană.
Venitul mediu al unei femei este cu aproximativ 16% mai mic decât cel al unui bărbat cu aceeaşi pregătire.
Aceasta înseamnă că, în fiecare an, între 2 noiembrie şi 31 decembrie, femeile muncesc efectiv fără a fi plătite, în vreme ce bărbaţii continuă să câştige.
Comisia Europeană consideră situaţia nedreaptă, nejustificată şi inacceptabilă, mai ales că are efecte pe termen lung.
Comisarul european Vera Jourova:
“ În cazul femeilor este mai plauzibil să-şi întrerupă cariera pentru a avea grijă de alţii, dar cumularea acestor pauze de-a lungul vieţii înseamnă că femeile, la pensie, câştigă cu 40% mai puţin decât bărbaţii. Inevitabil trebuie să vorbim despre feminizarea sărăciei în Europa. “
Comisia Europeană apreciază progresele făcute de statele membre în privinţa egalităţii între femei şi barbaţi ca fiind mici sau inexistente.
În ritmul actual, sunt necesari 70 de ani pentru a ajunge la un sistem de plată nediferenţiat.
Comisia a anunţat că în programul de lucru pe 2016 sunt prevăzute măsuri menite să ajute femeile care au copii sau care au în grijă rude să îşi poată continua şi cariera profesională.

Radicalizarea – punct-cheie al Agendei europene de securitate

Publicat de Monica Slavici, 20 octombrie 2015, 10:21 / actualizat: 21 octombrie 2015, 9:52

Comisia Europeană ia măsuri pentru a face faţă radicalizării prin intermediul sistemului de justiţie penală. Amanunte Cristina Ion, Bfm

Rezolvarea problemei de radicalizare este un punct-cheie al Agendei europene de securitate, care stabileşte răspunsul colectiv al Uniunii Europene la terorism.
Radicalizarea reprezintă o provocare ce depăşeşte graniţele naţionale şi necesită eforturi colective din toate statele membre Uniunii Europene.
Prevenirea acesteia este un prim pas în lupta împotriva terorismului, iar dezvoltarea unor programe eficiente reprezintă o prioritate de acţiune la nivel politic.
In cadrul conferinţei la nivel înalt privind răspunsul justiţiei penale la radicalizare, Vera Jourová, comisarul pentru Justiţie, consumatori şi egalitatea de gen, a precizat:

„Împreună vrem să găsim soluţii pentru a dezvolta iniţiative de abordare concretă a acestei provocări. Reunirea experienţei tuturor statelor Uniunii Europene va contribui la conturarea unui răspuns eficient de justiţie penală. Comisia se angajează să sprijine statele membre prin proiecte de finanţare în acest domeniu şi de formare a specialiştilor în sistemul de justiţie penală care se confruntă cu problema radicalizării ”

Comisia Europeană a anunţat lansarea, la începutul lunii decembrie, a unui “forum” european împotriva propagandei teroriste online, la care vor fi prezenţi principalii actori ai reţelei de internet, reprezentanţi ai autorităţilor, dar şi ai societăţii civile

Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, este vorba despre “o platformă pentru iniţierea unui dialog cu companiile de internet”, pentru căutarea de soluţii practice împotriva radicălizării online.

“Grupări teroriste precum Statul Islamic devin tot mai eficace în difuzarea propagandei în recrutare”, a avertizat Avramopoulos, dezvăluind că, în prezent, grupărilor extremiste le sunt necesare doar între 6 şi 8 săptămâni pentru a radicaliza tineri pe internet.
Oficialul a mai precizat că în cadrul Europol va fi creată o unitate responsabilă cu depistarea şi eliminarea propagandei teroriste difuzate online.

Succesiuni transfrontaliere mai simple

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2015, 10:45

Începând cu data de 17 august, în spaţiul comunitar a intrat în vigoare regulamentul privind succesiunile. Acesta este menit să reducă dificultățile juridice întâmpinate în cazul decesului unui membru de familie care deține bunuri în altă stat membru Uniunii Europene. Care vor fi efectele acestui regulament, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Efectele acestui regulament au fost subliniate de comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, care a specificat că de acum înainte gestionarea succesiunilor și testamentelor cu implicații transfrontaliere va fi mai rapidă și mai puțin costisitoare. Cetățenii care își redactează testamentul pot alege ca legislația propriei țări să se aplice asupra întregii averi deținute, chiar dacă trăiesc în alt stat membru și au bunuri sau proprietăți în diferite țări. Acest lucru va aduce liniște în suflet și stabilitate legală unui număr de aproximativ 450 de mii de familii europene implicate, în fiecare an, în proceduri transfrontaliere. Rezultatul final îl reprezintă proceduri mai rapide și mai ieftine, ce aduc economii de timp și bani cetățenilor europeni când vine vorba de taxele legale.

Regulamentul prevede și introducerea unui certificat european de moștenitor. Iată cum se poate intra în posesia acestuia.

Certificatul European de moștenitor este emis la cererea oricărei persoane interesate. Solicitanți pot fi moștenitorii, executorii testamentari, legatarii sau administratorii patrimoniului succesoral. Cererea formulată va fi practic, completarea unui formular tip, după modelul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Aceasta cerere conține informații cu privire la defunct, solicitant, alți posibili beneficiari, eventuale legate testamentare ale autorului succesiunii și dacă există declarații de acceptare sau renunțare la moșteniri. Toate aceste informații vor trebui să fie însoțite de documente doveditoare în original sau copii legalizate. Cererea, va fi primită de autoritatea competentă spre soluționarea moștenirii care va proceda la verificarea îndeplinirii criteriilor privind competența teritorială şi verificarea privind formularea unei alte eventuale solicitări similare, care vizează aceeași moștenire în alt stat membru sau în același stat cu autoritatea în cauză. În plus, cererea va fi înregistrată în Registrul European al Cauzelor Succesorale, unde va fi alcătuit dosarul succesoral privind defunctul. Autoritatea competentă va acorda termene şi va obține acordul tuturor celor implicaţi cu privire la elementele cerute spre a fi certificate, în scopul emiterii certificatului de moștenitor. Acesta va permite celor ce îl dețin să își demonstreze statutul și să își exercite drepturile pe întreg teritoriul comunitar.

Singurele state membre care fac excepție de la aplicarea noilor norme sunt Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în rest, succesiunile transfrontaliere vor deveni mult mai simple.

Europa comemorează victimele stalinismului și ale nazismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2015, 11:49

Este important să păstrăm vie amintirea celor care, de-a lungul secolului XX, au suferit din cauza regimurilor dictatoriale, au fost deportaţi și exterminaţi în masă!

Acesta a fost mesajul transmis de Comisia Europeană ieri, pe 23 august, de Ziua Europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare.

Data nu a fost aleasă întîmplător, ci are legătură cu semnarea, în 1939, la 23 august, a pactului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică stalinistă.

Acesta a deschis calea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial, cu toate consecinţele lui dezastruoase: milioane de oameni încarceraţi, torturaţi, omorâţi!

Capitole întunecate din istorie, care nu trebuie uitate, consideră comisarul Vera Jourova:

” Trebuie să comemorăm aceste victime şi trebuie să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor mai întâmpla.

A învăţa din greşelile trecutului este cea mai bună cale de a lupta cu noile pericole reprezentate de intoleranţă, xenofobie, rasism şi extremism violent.

Democraţia, libertatea şi drepturile fundamentale trebuie apărate.”

Parlamentul European a declarat, în 2008, ziua de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Parlamentul European a aprobat recent noi reguli menite să împiedice spălarea banilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 09:45

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie ca, din 2017, să pună la dispoziţia proprietarilor finali ai companiilor registre centrale în care aceştia au obligaţia să se înscrie.

Registrele respective vor putea fi consultate de către autorităţi, dar şi de către cetăţenii care au un interes legitim, ca, de ex. jurnaliştii de investigaţie.

Acestea sunt reguli prevăzute de cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor, adoptată recent de Parlamentul European, care a aprobat şi un set de noi reguli pentru o mai uşoară identificare a transferului de fonduri.

Prezentă la dezbaterile din Parlament, Vera Jourova, comisar pentru justiţie, a declarat:

„ Aici nu este vorba doar despre a salva bani. Este vorba, aş putea spune, despre a salva vieţi omeneşti pentru că tranzacţiile financiare sunt de obicei sau foarte des primul semn că teroriştii atacă sau că un act terorist este pregătit.”

Comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Vera Jourova.

Noua directivă aduce precizări şi în privinţa „ persoanelor expuse politic”. În cazul acestora, dar şi al familiilor lor trebuie identificată sursa averii şi a fondurilor implicate în afacerile derulate de ei

Noi reguli privind procedurile de insolvență în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 09:24

Parlamentul European a aprobat noi reguli privind procedurile de insolvenţă pentru companiile care nu îşi mai permit să plătească obligaţiile financiare.

Acestea trebuie să primească o a doua şansă, susține raportorul Vera Jourova:

Astăzi în Europa, jumătate din firme nu supravieţuiesc în primii 5 ani de existenţă. În Uniunea Europeană, 200.000 de companii dau faliment în fiecare an, adică 600 pe zi. Asta înseamnă multe locuri de muncă pierdute, de până la 1,7 milioane anual. Aproximativ 25% dintre firmele care au intrat în insolvenţă au activitate transfrontalieră, adică creditorii şi debitorii se află în state diferite, supunându-se unor jurisdicţii diferite. S-a ajuns în această situaţie deoarece ultima criză a dus la contractarea de credite neperformante în toate ţările.

La noul regulament privind insolvenţa se lucrează de 2 ani, spune raportorul Tadeusz Zwiefke.

Regulamentul privind insolvenţa a intrat în vigoare în anul 2000 în aproape toate statele membre, excepţie Danemarca, iar de atunci nu a fost modificat. Având în vedere criza, în mandatul trecut s-a început în colaborare cu Consiliul European, reformarea acestui regulament. Obiectivul a fost unul comun, să avem un cadru juridic pentru procedurile transfrontaliere de insolvenţă care ar permite restructurarea companiilor cu pierderea a cât mai puţine locuri de muncă. De asemenea ne-ar ajuta să facem faţă fenomenului de turism de insolvenţă. Se va putea stabili mai simplu jurisdicţia tribunalelor şi demararea procedurilor în cazurile de insolvenţă. Uneori un tribunal din alt stat membru are posibilitatea de a efectua aceste proceduri însă este nevoie de certitudine juridică, care este foarte important în mediul de afaceri pentru a evita fenomenul de forum shipping, adică atunci când cineva apeleze la instanţa judecătorească a unei ţări nu datorită competenţei, ci deoarece va aplica dreptul material cel mai favorabil. De aceea am introdus în definiţia comună principiul de regatio legi, adică o companie nu se poate muta într-un alt stat în mai puţin de 3 luni după procedurile de insolvenţă, şi avem un alt termen de 6 luni în cazul insolvenţei consumatorilor. Şi asta deoarece este mult mai uşor unei persoane fizice să se mute decât pentru una juridică.

Elementul cheie al noilor reguli este definirea centrului interesului principal, adică statul membru care va deschide procesul. De regulă, procedurile sunt lansate în statul în care se află biroul debitorului.

Se încearcă şi eliminarea diferenţelor dintre legislaţiile naţionale. În acest sens va fi efectuat un studiu privind procedurile de insolvenţă existente în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Rezultatele vor fi prezentate în ianuarie 2016.

Parlamentul European a adoptat un nou pachet legislativ împotriva spălării banilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2015, 08:00

Noile reguli ar trebui să îmbunătăţească substanţial transparenţa tranzacţiilor financiare, fiind menite practic să prevină finanţarea activităţilor criminale, teroriste şi a evaziunii fiscale.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Noul cadru legislativ european împotriva spălării banilor a fost conceput de aşa manieră încât să-nlesnească urmărirea transferurilor suspecte de bani şi să faciliteze schimbul de informaţii dintre serviciile de investigaţii fiscale din ţările membre. În acelaşi timp va aduce coerenţă în politica faţă de ţările terţe, care nu fac parte din Uniune şi au sisteme deficitare în ceea ce priveşte îngrădirea spălării banilor. Se va asigura trasabilitatea tuturor transferurilor de fonduri atât în interiorul Uniunii cât şi din sau spre UE.
Crima organizată este propulsată de profit – urmărirea procedurilor ilicite până la reţelele criminale este esenţială atât pentru detectarea şi anihilarea acestora, cât şi pentru recuperarea fondurilor acaparate – spunea comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Věra Jourová.

Cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor va obliga toate ţările membre ale Uniunii Europene să-şi creeze aşa zise „registre cu proprietarii finali” ai companiilor, adică beneficiarii reali ai tranzacţiilor efectuate de acestea.
Judith Sargentini, europarlamentar, membră a Grupului Verzilor/ Alianţei Libere Europene, coraportor:

Am căzut de acord să avem 28 de Registre cu Proprietarii Finali ai companiilor. Există ţări care nu au o astfel de evidenţă în acest moment, ele vor fi obligate să şi-o pună la punct, iar în viitor aceste 28 de registre vor fi interconectate, permiţându-ne să investigăm companiile scoică de la ţară la ţară. Cine va avea acces la aceste registre? Desigur pe de o parte autorităţile. Apoi entităţile obligate: bănci, cazinouri, etc. Dar şi cei care au un interes legitim legat de investigaţii privind spălarea de bani, terorismul, corupţia, evaziunea fiscală sau diverse fraude. Ca atare, în viitorul apropiat jurnaliştii, ONG-urile, cetăţenii Europei vor putea consulta aceste registre şi se vor putea asigura că nu permitem ca firme scoică să deturneze fonduri, bani proveniţi din impozite care pot fi utilizaţi în educaţie, sănătate, în tot ceea ce avem nevoie în societate!

Conform estimărilor, pe plan mondial aproximativ 1600 de miliarde de dolari trec an de an prin procesul de spălare a banilor. Această sumă reprezintă aproximativ 3 procente din cifra totală de afaceri. Numai în Uniunea Europeană un miliard de euro se pierd anual datorită evaziunii fiscale – atrage atenţia europarlamentarul german Peter Simon, coraportor pe tema informaţiilor legate de transferurile de fonduri.

Timothy Kirkhope, membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, coraportor:

Ani de-a rândul atât consumatorii cât şi firmele s-au lovit de greutăţi la implementarea legislaţiei precedente. Scopul nostru a fost ca de această dată să facem un pas cumpătat, proporţional dar eficient înainte! Nevoia de o transparenţă cât mai completă, fără a pierde din vedere impactul general asupra sferei private a fiecăruia şi obligaţia privind asigurarea protecţiei datelor au fost elemente cheie ale activităţii noastre legislative.

Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru implementarea noii directive.

RAPEX, un sistem pentru creşterea siguranţei consumatorilor din UE

Publicat de Monica Slavici, 30 martie 2015, 09:07

Sistemul RAPEX reprezintă un sistem de schimb rapid de informații privind produsele periculoase între Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene. Sistemul a fost inființat în baza art. 12 al directivei privind securitatea generală a produselor.
Sistemul acoperă produsele destinate consumatorilor ca de exemplu: textile, aparate electrocasnice, mobilă, cosmetice, jucarii etc. Sunt exceptate alimentele, produsele farmaceutice sau hrana pentru animale.

Cum funcționează în practică Rapex aflăm de la Věra Jourová, comisarul UE pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.

În fiecare zi Comisia europeană primeste informări de la autoritățile statelor membre despre produsele periculoase pe care le-au depistat pe piețele lor interne. Aceste informații sunt distribuite in toate Europa astfel înât toate tările sa aibă cunoștință despre produsele de pe piața lor. Deasemena publicăm aceste notificări pe site-ul nostru web. Consumatorii si mediul de afaceri pot verifica permanent dacă produsele pe care le achiziționeză sunt periculoase.

Potrivit statisticilor prezentate săptămâna trecută de comisarul European Věra Jourová , cele mai multe plângeri au fost sesizate în cazul jucăriilor (28%), articole vestimentare (23%) și aparaturii electrice și electronice (9%) .

În anul 2014 am primit aproximativ 2500 de notificări. Jucăriile destinate copiilor se mențin pe primul loc în ceea ce privește aceste notificări ceea ce ne arată că siguranța produselor este cheia de protejare a populatiei cele mai vulnerabile. Lucrăm cu partenerii din intreaga lume pentru respectarea unor standarde stricte in privința jucăriilor si avem campanii de promovare a siguranței copiilor.
Asistăm, de asemenea, la o creștere a numărului de notificări in ceea ce privește vânzările on-line. În acest moment lucrăm la un ghid de aplicare pentru a întări standardele de securitate în comerțul digital.
Este esențial pentru consumatori să poată avea încredere în comerțul electronic și pentru mediul de afaceri să aibă o piață unică digitală sigură.

România se clasează în rândul statelor europene cu cele mai puține alerte rapide emise în legătură cu existența pe piață a unor produse nealimentare periculoase. În 2014, din totalul de 2.341 de alerte transmise, doar 21 au provenit din România.

Aproape 2 500 de produse periculoase retrase de pe piaţa UE în 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 martie 2015, 09:44

De 12 ani, Comisia Europeană şi statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe pieţele europene sunt sigure.

Colaborarea înseamnă utilizarea comună a sistemului de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci şi una de ţări europene fiind prezente în acest sistem. Iată infomaţiile relevante:

China rămâne principala ţară din care provin produsele semnalate în sistemul de alertă. Anul trecut, 64 dintr-o sută de reclamaţii au fost despre produse provenite din China, la fel ca în 2013.

Jucăriile şi articolele vestimentare sunt primele pe lista produsele periculoase pentru consum. Prezintă riscul de rănire, riscuri legate de substanţe chimice şi riscurile de asfixiere. Îmbrăcămintea şi încălţămintea devin periculose prin substanţele chimice care sensibilizează pielea. Purtarea lor zi de zi, timp îndelungat, face ca expunerea să fie şi mai mare, cu efecte nocive asupra sănătăţii.

Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Věra Jourová:

”Datorită sistemuluide alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este apoi distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului.

De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiior privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informaţiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piaţă circulă rapid între statele membre şi Comisia Europeană. Astfel, se pot lua măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autorităţile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Pagina de internet a sistemului de alertă rapidă a atras aproape 2 milioane de vizitatori în 2014, iar noile instrumente de căutare permit consumatorilor şi firmelor să aibă informaţia necesară la îndemână.

Priorităţile pentru incluziunea romilor au fost discutate în cadrul unei reuniuni organizate la începutul acestei săptămâni, la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 20 martie 2015, 08:57

Discuțiile au avut loc cu ocazia reuniunii de două zile a Platformei europene pentru incluziunea romilor, un forum de dezbatere între toate părțile implicate în integrarea socială a minorității rome de pe continent. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:

”Această platformă ar trebui să aducă noi idei și răspunsuri la întrebarea cum rezolvăm problemele din teritoriu.
Trebuie să ne asigurăm că aceste soluții se vor găsi atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru că aici se produce cel mai adesea discriminarea romilor.
Așa cum știți integrarea romilor nu se realizează de la Bruxelles și nici în capitalele statelor membre.
Integrarea romilor se realizează la nivel local, în orașele și comunitățile mici și aici trebuie să se concentreze ajutorul nostru.”

Comisarul european Vera Jourova a mai declarat că trebuie ajutați toți cei care sunt sau se simt discriminați în Uniunea Europeană.
Pentru a realiza acest lucru este nevoie de ajutorul guvernelor, al organizațiilor din domeniu, dar și al fiecărui cetățean pentru a combate orice formă de discriminare, a subliniat oficialul european.
La finalul celor două zile de discuții, participanții la Platforma europeană pentru incluziunea romilor au ajuns la concluzia că priorităţile pentru incluziunea romilor ar trebui să rămână educaţia, sănătatea, locuinţele şi crearea de locuri de muncă.
Potrivit unor statistici oficiale, în Europa trăiesc între 10 și 12 milioane de cetățeni de etnie romă, iar aproximativ 6 milioane dintre ei sunt în statele membre ale Uniunii.
De remarcat că o directivă europeană privind egalitatea rasială interzice discriminarea pe motive rasiale sau de origine etnică.
Numai că, deşi toate ţările Uniunii au transpus directiva în legislaţiile naţionale, mulţi cetăţeni de etnie romă se lovesc, încă, de prejudecăţi şi sunt victime ale unei profunde excluziuni sociale.
În ceea ce privește situația din țara noastră, aceasta a fost discutată cu comisarul European pentru Justiție de către Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Codrin Scutaru.
Acesta a prezentat oficialului european Strategia națională de incluziune a cetățenilor români de etnie romă pentru perioada 2015-2020.
Comisarul Jourova a apreciat adoptarea strategiei autorităţilor române de incluziune a romilor subliniind totodată importanța optimizării absorbției fondurilor europene alocate României, inclusiv printr-o mai bună implicare a organizaţiilor de la nivel local.

Platforma europeană pentru incluziunea romilor

Publicat de Monica Slavici, 18 martie 2015, 10:38

Educația, sănătatea, locuințele și locurile de muncă sunt prioritățile pentru incluziunea romilor. Acestea au fost stabilite în cadrul Platformei europene pentru incluziunea romilor. Mai multe detalii – Cristina Ion, BucurestiFM

Platforma europeană pentru incluziunea romilor, care s-a desfasurat la Bruxelles, contribuie la dezvoltarea politicilor europene și naționale, sensibile la nevoile romilor.
Platforma europeană este un forum de dezbatere a tuturor părților interesate pentru integrarea romilor în Europa.
Obiectivele Platformei europene a romilor au în prim-plan discuții la nivel operațional de integrare a romilor pe teme relevante pentru politicile și practicile de integrare a romilor și angajamentul politic și poziția de integrare a romilor pe agendele politice naționale ale statelor membre ale UE.
Comisarul european pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen Vera Jourová a declarat:
“Doresc să îi ajutăm pe toți cei care sunt ori se simt discriminați în Uniunea Europeană și avem nevoie de ajutorul guvernelor, al organizațiilor, al fiecăruia dintre voi pentru că este necesar să combatem orice formă de discriminare. Aș dori să văd romii bucurându-se de egalitate când vorbim de școli, spitale, locuințe și locuri de muncă.”

Fenomenul discriminării există oriunde în Europa, în cele mai multe cazuri la nivel individual. Dar și autoritățile creează chiar ele bariere, bariere în calea integrării romilor, a mai precizat reprezentanta Comisiei Europene.

Tablul de bord al Uniunii Europene privind justiţia din 2015

Publicat de Monica Slavici, 17 martie 2015, 09:00

Comisia Europeana a dat publicităţii, în data de 9 martie, Tablul de bord al Uniunii Europene privind justiţia din 2015. Acesta conține noi indicatori și noi informații, mai perfecționate, bazate pe noi surse de date, cum ar fi eficacitatea instanțelor în domeniul achizițiilor publice și al drepturilor de proprietate intelectuală.

Vĕra Jourová, comisar pentru justiție, protecția consumatorilor și egalitatea de gen prezintă cîteva dintre obiectivele Tabloului de bord privind justiţia:

Creşterea gradului de încredere reciprocă ale statelor membre europene în sistemele de justiţie şi în justiţie, în general, în Europa. Aceste informaţii pe care noi le furnizăm prin intermediul Tabloului de bord ajută statele membre să aibă o imagine clară asupra propriilor lor sisteme de justiţie şi a restructurărilor care trebuiesc făcute si vom fi alături de ele în acest demers.

Ţelul este de a avea un sistem eficient de justiţie care să susţină investiţiile şi creşterea economică sustenabilă, un sistem de justiţie în care cetăţenii şi mediul de afaceri să aibă totală încredere.Nu ne dorim un concurs de frumuseţe în care să găsim cel mai bun sistem de justiţie din Europa. Avem o diversitate de tardiţii in domeniul legal,care merită să fie păstarate, tablul de bord vine în completare sa ne arate care sunt lipsurileastfel încât sa putem îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea sistemelor naţionale de justiţiei.

 Informațiile sunt preluate în semestrul european, instrumentul anual al UE de coordonare a politicilor economice. Împreună cu evaluările de țară individuale, tabloul de bord al UE privind justiția contribuie la identificarea eventualelor deficiențe și la încurajarea statelor membre să realizeze, dacă este necesar, reforme structurale în domeniul justiției.

Această a treia ediție a tabloului de bord al UE privind justiția  urmărește identificarea tendințelor posibile în trei secțiuni principale:

Eficacitatea, calitatea și independența justiției.

Eficienţa justiţiei include aspecte precum durata procedurilor sau tergiversarea cazurilor. În ceea ce priveşte calitatea justiţiei vorbim despre perfecţionare, monitorizare şi evaluarea activităţii instanţelor de justiţie,despre utilizarea judicioasă a resurselor umane şi bugetare.Indicatorii vizând independenţa sunt furnizaţi în cadrul Forumului Economic Mondial de către raportul global de competitivitate.

 Constatările din tabloul de bord sunt luate în considerare la stabilirea priorităților de finanțare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în ceea ce privește reformele în domeniul justiției.