Viața ne oferă, uneori, mai mult decât putem duce sau momente în care nu putem vedea partea bună a lucrurilor.
Stresul ne afectează eficiența și ne reduce capacitatea de a trăi o viață sănătoasă și fericită. Starea de încordare ne poate îmbolnăvi mai des și ne face să ne simțim mai morocănoși și mai iritați.
Cheia reușitei este să facem un pic mai mult loc relaxării pentru ca stresul să ne invadeze din ce în ce mai puțin. Există câteva activități de a crește nivelul fericirii, astfel încât să ne simțim nai puțin copleșiți:
Ridicați-vă din pat cu 30 de minute mai devreme decât de obicei
Schimbați melodia alarmei
Relaxați-vă corpul
Deschideți larg ferestrele sau ieșiți la soare
Meditați în timp ce preparați cafeaua
Scrieți câteva idei în jurnal sau citiți câteva pagini din cartea dvs. preferată
Luați un mic respiro în timp ce vă pregătiți
Fiți creativi
Faceți ceva productiv și satisfăcător
Faceți câteva exerciții ușoare, stretching sau un pic de yoga
Faceți-vă planuri pentru o dimineață cu totul specială
Plecați mai devreme, astfel încât să puteți avea o plimbare mai plăcută până la serviciu
Urmați o rutină
Acceptați provocările și încercați să le faceți față
Aveți grijă de propria persoană
Evitați distragerile
Concentrați-vă și rămâneți conectat
„Practicați” relațiile sănătoase
Cultivați optimismul
Reduceți consumul inutil de energie
Faceți loc pentru ceea ce este cu adevărat important pentru voi
Viața în general poate fi solicitantă și agitată și, de la an la an, nivelurile de stres exponențial. Ce se întâmplă însă dacă am lua în calcul o modalitate de a ajunge la sursa emoțiilor și gândurilor noastre – creierul – și de a-l controla, astfel încât să putem atinge starea mentală dorită: memorie, concentrare, somn bun, relaxare, bucurie, liniște interioară etc.?
„Controlul minții” se referă în general la monitorizarea activității creierului și, în particular la schimbarea sau consolidarea tiparelor de unde cerebrale dorite.
Creierul este format din miliarde de celule specializate, printre care și neuronii. Neuronii comunică în permanență între ei, iar activitatea electrică emisă prin această comunicare poate fi detectată folosind o tehnică numită electroencefalografie sau EEG, cu senzori atașați la nivelul scalpului care se reglează în acele „explozii” de energie și le înregistrează ca unde. Forma undei este diferită în stare de repaos față de momentul când cineva își folosește toată atenția și focalizarea asupra unui subiect, unei activități.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), controlul undelor noastre cerebrale ar putea ajuta la optimizarea relaxării și productivității.
„După cum se știe, undele cerebrale pot fi modificate de diferiți stimuli externi, inclusiv stimularea auditivă. Iată câteva dintre beneficiile și funcțiile asociate cu frecvențele cheie ale undelor cerebrale: Gamma: învățare, concentrare și autocontrol, Beta: niveluri crescute de energie, concentrare, vigilență și gândire clară, Alfa: ajută la dureri de cap tensionate, memorie, anxietate ușoară și stări de flux creativ, Theta: poate ajuta procesarea emoțională, relaxarea profundă, intuiția, consolidarea memoriei, Delta/subdelta: poate ajuta la ameliorarea durerii, funcției imune, vindecării și somnului profund.
Creierul nostru folosește 13Hz (alfa crescut sau beta scăzut) pentru inteligența „activă”. Există persoane care prezintă deficiențe de învățare și probleme de atenție care au o deficiență de activitate de 13Hz în anumite regiuni ale creierului, care afectează capacitatea de a efectua cu ușurință sarcini de secvențiere și calcule matematice. Activitățile neuronilor cerebrali au informații bogate despre activitățile neuronale.
Când neuronii sunt activați, ei produc impulsuri electrice. Până de curând, măsurarea undelor cerebrale a fost limitată la un mediu medical sau de laborator, deoarece necesită instrumente precum electroencefalografia (EEG) – prin care senzorii atașați la nivelul scalpului „citesc” undele cerebrale, similar cu modul în care monitorul ritmului cardiac ne citeste pulsul – sau neuroimagistica, care scanează creierul utilizând imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau altă tehnologie”, explică specialistul.
Cum ne controlăm undele cerebrale?
Psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că există o modalitate foarte simplă de a ne schimba undele cerebrale pentru a ne simți mai centrați și mai puțin stresați: meditația.
„S-a constatat că meditația regulată crește activitatea alfa și scade beta în stările de veghe, meditațiile mai scurte “începătoare”, fiind asociate cu undele alfa. De asemenea, s-a demonstrat că îmbunătățește stările undelor gamma, ceea ce are sens, deoarece se crede că gama crește gradul de conștientizare și ne face să fim foarte în ton cu noi înșine și cu mediul nostru.” (Gândiți-vă la acest lucru ca mai mult la un scop avansat de meditație.).
Dacă doriți să treceți la un anumit tip de undă cerebrală în timp ce vă angajați într-un anumit tip de sarcină – cum ar fi să atingeți undele alfa dacă nu puteți dormi sau atmosfera de flux theta în timp ce alergați – vă sugerăm să ascultați ritmurile binaurale, care sunt sunete în buclă care promovează stări specifice undelor cerebrale. Le puteți găsi pe Youtube sau Spotify căutând tipul de undă cerebrală pe care o urmăriți, cum ar fi „bătăile theta binaurale”.
Fie că suntem activi din punct de vedere mental, în stare de odihnă sau adormiți, creierul are întotdeauna un anumit nivel de activitate electrică.În timpul unui test, participanții au fost practicanți experimentați de meditație. Li s-a cerut să se odihnească, cu ochii închiși, timp de 20 de minute și să mediteze încă 20 de minute, în ordine aleatorie. Abundența și localizarea undelor cerebrale electrice lente până la rapide (delta, teta, alfa, beta) au furnizat un bun indiciu al activității creierului”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Atenție relaxată cu theta
Potrivit specialistului, în timpul meditației, undele theta au fost cele mai abundente în părțile frontale și medii ale creierului.
„Aceste tipuri de valuri provin probabil dintr-o atenție relaxată care monitorizează experiențele noastre interioare. Aici se află o diferență semnificativă între meditație și relaxare fără nicio tehnică specifică.
Studiile anterioare au arătat că undele theta indică relaxare profundă și apar mai frecvent la practicienii cu meditație cu experiență. Sursa este probabil părțile frontale ale creierului, care sunt asociate cu monitorizarea altor procese mentale.
Când măsurăm calmul mental, aceste regiuni semnalizează părțile inferioare ale creierului, inducând răspunsul de relaxare fizică care apare în timpul meditației”, conchide psihologul
Când spunem că ne place sau iubim pe cineva, experimentăm atracția interpersonală – forța plăcerii sau a iubirii noastre pentru o altă persoană. Analiza psihologică se poate aplica oricăror tipuri de relații. Atracția interpersonală apare între prieteni, membri ai familiei, în atracția romantică și între persoane în general, în orice context de viață.
Potrivit cunoscutului psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în primele 30 de secunde de întâlnire cu cineva, ambele persoane acordă o atenție deosebită comunicării secundare, însă devenim atrași de alți oameni atunci când valorile noastre se potrivesc, fie că este vorba de statutul nostru socio-economic, de dorința noastră de a învăța și evolua, sau de bucuria noastră de a petrece timpul cu familia sau cu prietenii.
„Deși se spune uneori că „frumusețea este în ochii privitorului” (adică fiecare persoană are propria lui idee despre ceea ce este frumos), acest lucru nu este complet adevărat. Există o bună înțelegere între oameni, inclusiv copii, și în cadrul și între culturi, cu privire la oameni care sunt cei mai atrăgători fizic.
Acest acord se datorează parțial normelor comune în cadrul culturilor cu privire la ceea ce este atractiv, care poate varia desigur între culturi, dar se datorează și predispozițiilor evolutive de a participa și de a fi influențat de caracteristicile specifice ale altora. Aceasta tendință este prezentă în orice tip de relații interpersonale, dar, mai ales, în cele de cuplu.
Tot ceea ce ne-a plăcut sau nu ne-a plăcut vreodată, a fost rezultatul valorii pe care am acordat-o obiectului, persoanei sau experienței respective. Când oamenii tind să vorbească despre o valoare pe care o deține un individ, ei vorbesc despre idealurile și convingerile individului pe care le consideră mai importante și mai demne de menționat decât altele, respectiv vorbesc despre idealurile și convingerile lor personale pe care le regăsesc în celălalt”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Valorile noastre sunt standardele după care ne ghidăm viața
Totodată, specialistul este de părere că valorile noastre sunt standardele după care ne ghidăm viața, obiectivele și ne menținem motivația. Când avem o valoare principală legată de un anumit aspect al identității noastre, cum ar fi sportul/sănătatea de exemplu, nu suntem dispuși să renunțăm la acel aspect al identității noastre, indiferent de ceea ce spun sau fac oamenii despre asta. Este posibil chiar ca, în extremis, unele persoane să prețuiască lucrurile și contextele mai mult decât propria lor viață.
„Valorile fiecărei persoane sunt diferite și fiecare valoare are o anumită importanță și o forță diferită pentru acea persoană. Când ne îndrăgostim, este foarte evident că persoana de care ne îndrăgostim ”ar trebui” (asta căutăm în mod inconștient) să se potrivească valorilor noastre. Avem propriul nostru cadru de realitate care atribuie valori diferite oamenilor, locurilor și lucrurilor.
Acest lucru este foarte evident, de exemplu, la o femeie care ”întâlnește” doar bărbați bogați sau ”întâlnește” doar bărbați care știu s-o respecte, un bărbat scund care nu s-ar putea imagina niciodată cu o femeie înaltă, un bărbat care ”întâlnește” doar femei gospodine și casnice sau femei de carieră, care-l provoacă și pe el să crească. Având fiecare valori specifice de viață, pur și simplu nu ne pasă aproape deloc de ceea ce este diferit de ceea ce căutăm”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totuși, ceea ce am putea iubi un an poate fi diferit de ceea ce am putea iubi cinci ani în viitor. Care ar fi motivele?
Pe măsură ce experimentăm lucruri noi în viață, sistemele noastre de valori se schimbă în raport cu ceea ce erau, deci putem căuta ceva destul de diferit. Dacă valorile partenerului nostru evoluează diferit de ale noastre, s-ar putea să ne reîndrăgostim (dacă ”flacăra” s-a mai stins) sau să ne pierdem cu totul interesul, deoarece fiecare persoană are propria concepție despre lume și fiecare evoluează în timpul lui, în felul lui și în direcția lui.
„De obicei, căutăm lucruri pe care le percepem ca având o valoare egală sau mai mare cu ceea ce ne definește pe noi și pierdem atracția pentru lucrurile pe care le considerăm mai ”mici”.
În mod obișnuit, nu implicăm lucruri despre care considerăm că au o valoare mai mică decât percepția noastră de sine, dar suntem foarte reactivi la lucrurile pe care le percepem ca fiind ”mai mari”. Valoarea este un sistem metric intern de demnitate, care este relativ la percepția cu privire la valoarea celorlalți.
Este similar cu statutul social. Aproape fiecare individ are o strategie socială pe termen lung de construire a valorii. Cu cât valoarea este percepută mai mare, cu atât este mai mare atracția față de obiect, context, persoană. Deci, cu cât pare mai greu de obținut, cu atât crește tentația.
Când doi oameni se îndrăgostesc, este pentru că valoarea de tip X atrage valoare de tip X. Însă, atenție că nu toate valorile pe care le pun oamenii în prim plan sunt și valori care ne cresc, care ne aduc starea de bine, de împlinire interioară. Pe scurt, nu toate valorile primordiale sunt neapărat și sănătoase”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Recomandările psihologului Laura Maria Cojocaru
1. Verifică dacă, ceea ce te motivează să cauți și să menții lângă tine un anumit tip de persoane, este fundamentat pe valori pozitive/utile. De exemplu: sănătate, iubire, respect, libertate, acceptare, flexibilitate, susținere emoțională, iertare, recunoștință, comunicare, negociere, învățare continuă, implicare în muncă, responsabilizare, timp liber de calitate etc.
2. Verifică dacă valorile (poate că sunt deja pozitive/utile) care te motivează să iei anumite decizii, să faci anumite acțiuni, să te înconjori de anumiți oameni, sunt puse în ordinea sănătoasă a priorităților.
De exemplu, dacă pui munca sau banii preponderent înaintea sănătății, s-ar putea ca banii făcuți să ajungi să-i folosești pe tratamente. Dacă pui părerea familiei extinse înaintea nevoilor din cuplu tău, s-ar putea să rămâi singur.
Dacă pui timpul cu prietenii, distracțiile sau munca înaintea nevoii timpului de cuplu de calitate, s-ar putea să rămâi fără cuplu. Dacă pui confortul material înaintea iubirii, s-ar putea să fii o persoană nefericită toată viața.
„Dacă dorești să atragi lângă tine oameni de valoare, care să te ajute să-ți atingi cât mai mult potențialul interior și să trăiești starea de împlinire și bucurie, caută să-ți îmbunătățești sistemul de valori și ierarhia acestuia (ce este cu adevărat important, cât și în ce contexte)”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Schimbarea face parte din ciclul vieții, iar senzația că totul este permanent și va rămâne la fel este o iluzie, creată de minte.
În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), intenția din spatele acestei atitudini este foarte bună – ne oferă un sentiment de siguranță prin perpetuarea firescului și a constantelor, iar de acestea avem nevoie în viața de zi cu zi, pentru a putea să ne simțim în echilibru.
„Partea problematică apare atunci când ne atașăm de ciclurile repetitive, de obiceiuri și de ce știam, deși viața ne împinge către schimbare. Astfel, opoziția noastră aduce suferință în viața noastră. Revolta că lucrurile se schimbă și înverșunarea împotriva schimbării ne fac drumul foarte dificil și complicat.
Schimbarea nu e neapărat plăcută sau ușoară în faza inițială, însă este o condiție necesară, dacă vrem să trăim pe deplin și să evoluăm. Fără schimbare, avem doar stagnarea, or natura nu are un program de stagnare.
La nivel neurologic, stagnarea este egală cu moartea și creierul se va lupta din toate puterile să ne salveze și să ne scoată din calea pericolului. Chiar și când stăm, când dormim, corpul nu se oprește complet. Întreg sistemul este în continuă mișcare – inima continuă să pompeze sânge, plămânii continuă să se umple și să se golească de aer. Nimic nu stă cu adevărat pe loc”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Totodată, specialistul este de părere că schimbarea este singurul lucru care este real în viața noastră și necesar pentru a ne ține în viață. Viața înseamnă mișcare și exact asta reprezintă și schimbarea: o mișcare continuă, permanentă și constantă, care ne îndrumă pașii înainte pe drumul vieții.
Așadar, data viitoare când vedem că toate se reorganizează în viața noastră, trebuie să dăm drumul controlului și să adoptăm o atitudine de curiozitate față de ce urmează să ne apară în față, conchide psihologul Andra Tănăsescu.
Publicat de Andra Radu,
24 septembrie 2020, 15:00 / actualizat: 24 septembrie 2020, 18:32
Consumul mai multor ceşti de cafea pe zi este asociat cu prelungirea speranţei de viaţă şi reducerea riscului de agravare a stării de sănătate în cazul pacienţilor cu cancer de colon metastatic, indică rezultatele unei cercetări realizate de experţi de la Institutul Dana-Farber pentru tratamentul şi cercetarea cancerului din Boston, Massachusetts.
Cercetătorii au analizat şi rezumat datele dintr-un studiu amplu care a arătat o legătură între consumul regulat de cafea şi îmbunătăţirea stării de sănătate la pacienţii care sufereau de această boală.
Studiile efectuate pe un număr de 1.171 de pacienţi cu cancer de colon metastatic care au băut două sau trei căni de cafea pe zi au arătat că speranţa lor de viaţă a crescut, la fel ca şi durata de timp înainte ca boala să se agraveze, comparativ cu alţi pacienţi care nu au consumat cafea.
De asemenea, în urma cercetării, s-a constatat că pacienţii care au băut chiar mai mult de trei căni de cafea pe zi s-au simţit şi mai bine. Potrivit autorilor studiului, multe componente ale cafelei au efecte antioxidante şi antiinflamatorii, dar şi alte beneficii pentru sănătate care pot fi active împotriva cancerului.
Istoria cafelei datează de mai mult de 1000 de ani, fiind consumată în Orientul Mijlociu de toată lumea. La inceput cafeaua a fost considerată aliment și nu băutură.
Cafeaua are efecte vizibile asupra organismului uman. La unele persoane efectele sunt mai pronunțate sau mai estompate, însă toți cei care savurează cafeaua zi de zi sunt influențați de această licoare magică.
Iată câteva dintre beneficiile cafelei:
1. Cafeaua reduce riscul de acnee rozacee
Oamenii de ştiinţă din China au constatat că un consum frecvent de cofeină reduce riscul de acnee rozacee, o boală cronică asociată cu roşeaţă, inflamaţia pielii şi dilatarea vaselor de sânge.
La femeile care beau zilnic patru sau mai multe ceşti de cafea, au fost raportate aproximativ patru cazuri de rozacee anual din 1.000 de participante. La femeile care consumă una sau mai puţine ceşti de cafea pe zi au fost diagnosticate cinci cazuri de acnee rozacee pe an la 1.000 de participante.
Aceasta reprezintă o reducere cu 23% a riscului de a dezvolta această boală pentru amatoarele de cafea.
2. Cafeaua poate crește speranța de viață
S-au făcut multe studii de-a lungul anilor pentru a demonstra care sunt beneficiile pe care consumul de cafea o are asupra omului. Unul dintre aceste studii a arătat că trei ceşti de cafea pe zi reduc riscul de deces „provocat din orice cauză”, datorită antioxidanților pe care le conţine cafeaua.
Cercetătorii au analizat dosarele medicale ale iubitorilor de cafea, de la mai mult de un milion de cetăţeni din 10 țări europene, şi au descoperit că bărbaţii care beau cel puțin trei cești de cafea pe zi au un risc de deces cu 18% mai mic, decât cei care nu au băut cafea. Pe de altă parte, la femei acest risc a fost redus cu 8%.
Un alt studiu a demonstrat că persoanele care beau o ceaşcă de cafea pe zi au avut un risc de deces cu 12% mai mic decât cele care nu au consumat cafea, iar dacă se consumă două-trei cafele pe zi, acest risc de deces se reduce cu 18%.
Cafeaua poate proteja organismul de anumite boli
Sursa foto: Diana Boboc
Cafeaua poate proteja organismul de cinci boli, susţin cercetătorii de la Universitatea Harvard, după ce au studiat datele a 130.000 de persoane. În primul rând, cafeaua ajută organismul să lupte împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, maladia Parkinson etc.
Cafeaua poate fi şi un agent profilactic al cirozei hepatice, dacă nu este consumată cu rom sau alt alcool. Această băutută aromată şi plăcută poate preveni şi aritmia.
Cu toate acestea, în cazul în care o persoană suferă deja de această afecţiune, cel mai bine este să renunțe la consumul de cafea. Ea are un efect pozitiv şi asupra pancreasului, putând preveni diabetul.
Cafeaua te ajută să scapi de kilogramele în exces
Cafeaua poate fi o „armă” importantă în lupta împotriva obezității, deoarece cafeina ajută la arderea caloriilor, crescând eliberarea hormonului oxitocină. Acest hormon reglează apetitul şi metabolismul și facilitează lupta cu kilogramele în plus.
Potrivit unui studiu, cafeina inhibă apetitul şi stimulează activitatea. Dozele utilizate au fost totuşi foarte mari – 60 mg/kg (echivalent cu 24 până la 36 de cești de cafea de persoană).
Este cunoscut faptul că datorită cafeinei se poate pierde în greutate, însă mecanismul prin care acționează aceasta a fost necunoscut. Cafeina crește consumul zilnic de energie cu 5%.
Una dintre cele mai cunoscute actriţe franceze, Brigitte Bardot, a sedus publicul cu senzualitatea sa în anii ’50 şi ’60 şi a devenit un sex-simbol al cinematografiei mondiale. Însă drumul spre faimă a fost presărat cu multe obstacole şi dezamăgiri, potrivit unei biografii recente, „Brigitte Bardot: The Life, The Legend, The Movies“, scrisă de Ginette Vincendeau.
Brigitte Bardot, care a împlinit 80 de ani pe 28 septembrie, a trecut prin numeroase depresii, a avut patru soţi, acelaşi număr de tentative de suicid, peste o sută de iubiţi de ambele sexe şi o sarcină pe care nu şi-a dorit-o niciodată.
Născută într-o familie bogată din Paris, micuţa Bri, cum o strigau părinţii, a crescut în elegantul arondisment 16, în apropierea Turnului Eiffel. Şi-a petrecut vacanţele în Alpi, iarna, şi la Saint Tropez, vara. Micuţa localitate de pe Coasta de Azur, în trecut un sat de pescari, a rămas până astăzi locul ei de suflet.
A făcut balet, apoi a lucrat ca model (avea înălţimea ideală pentru acea perioadă, 1,70 metri, şi, spre deosebire de rivalele sale Marilyn Monroe şi Elizabeth Taylor, nu a avut niciodată probleme de greutate), iar la 15 ani a apărut pe coperta revistei „Elle“. Un an mai târziu, îl cunoştea pe asistentul de regie (mai târziu regizorul) Roger Vadim, de care s-a îndrăgostit nebuneşte.
„Mi-a lăsat impresia unui lup: s-a uitat la mine, m-a speriat, m-a sedus, nu mai ştiam unde sunt şi ce e cu mine“, povestea tânăra despre această primă întâlnire, după cum scrie Ginette Vincendeau în cartea sa.
Mai întâi s-au iubit în secret, apoi nu şi-au mai ascuns relaţia, în ciuda faptului că părinţii tinerei s-au opus tot timpul şi chiar au ameninţat-o că o trimit în Anglia. Au renunţat abia când Bri a încercat pentru prima oară (dar nu şi ultima) să-şi ia viaţa. Însă nu i-au permis să se căsătorească cu Vadim până ce nu a împlinit 18 ani.
Roger Vadim, care era, de asemenea, fotograf şi jurnalist, avea toate relaţiile în media pentru a o promova pe tânăra sa soţie, iar carisma şi senzualitatea ei au propulsat-o şi mai mult. După patru ani în această industrie, B.B. avea în palmares o duzină de filme, fiind remarcată pentru puterea de seducţie, dar nu pentru jocul actoricesc, descris drept „fals şi neprofesionist“.
Totuşi, filmul „Et Dieu… créa la Femme/Şi Dumnezeu… a creat femeia“ (1956), regizat chiar de Roger Vadim, în care Brigitte Bardot joacă rolul principal, alături de Jean-Louis Trintignant, avea să schimbe definitiv lucrurile. Actriţa a devenit imediat un star, iar pelicula s-a bucurat de un succes imens la nivel internaţional. Dar, totodată, a marcat şi finalul mariajului dintre cei doi, pentru că Bardot s-a îndrăgostit de Trintignant.
La patru ani de la cununia religioasă desfăşurată chiar în celebra catedrală Notre Dame de Paris, Vadim şi Bardot au divorţat. Amândoi fuseseră infideli. „Ştiam că asta se va întâmpla. Dar am preferat întotdeauna să am o soţie cu un spirit de aventură, cu acel joi de vivre“, spunea Vadim.
La vremea aceea Bardot era îndrăgostită nebuneşte de Trintignant, care a divorţat, la rându-i, pentru a fi împreună cu actriţa franceză. Peste numai doi ani, însă, aceasta l-a părăsit pentru cântăreţul Gilbert Bécaud, care era, de asemenea, căsătorit. Aventură după aventură. Acesta a devenit un fel de tipar în viaţa divei franceze. Bardot însăşi a recunoscut că a avut peste 100 de relaţii, chiar şi cu femei.
Relaţia cu Jacque Charrier, partenerul ei din filmul „Babette pleacă la război“, a fost însă oficializată. Acesta a devenit al doilea soţ al actriţei şi tatăl singurului ei copil: Nicolas.
Din cauza numeroşilor paparazzi care o aşteptau în stradă, Bardot nu a putut ajunge la spital şi a născut acasă. O naştere lungă şi dficilă. Nu-şi dorise oricum copilul, iar cei care au convins-o să-l păstreze au fost socrii ei. În 1960, la doar 26 de ani, chiar de ziua ei, Bardot avea a doua tentativă de sinucidere după ce a luat somnifere şi a încercat să-şi taie venele în vila ei, din Nisa.
Fiul ei, Nicolas, a rămas în custodia tatălui. Peste ani, actriţa avea să mărturisească: „Nu am fost făcută să fiu mamă. Nu eram îndeajuns de matură pentru a avea grijă de un copil. Eu însămi am nevoie de cineva care să aibă grijă de mine“.
În aceeaşi perioadă, secretarul ei personal, Alain Carré, a vândut câteva secrete presei din Franţa. Care, până la urmă, s-au dovedit a nu fi atât de senzaţionale pe cât aştepta publicul.
Le-am dat tinereţea şi frumuseţea mea bărbaţilor. Acum le dau înţelepciunea şi experienţa mea animalelor.
Brigitte Bardot era foarte cumpătată, chiar zgârcită, şi îşi gestiona averea ca „o casnică burgheză“: verifica atent facturile de la piaţă, ura să risipească mâncarea şi, în ciuda faptului că primea milioane de franci pentru un film, nu cheltuia niciodată pe lucruri scumpe precum caviar sau diamante, şi purta haine simple şi balerini.
Înainte de cel de-al treilea mariaj, cu milionarul german Gunter Sachs, a avut relaţii pasagere cu Mike Sarne, Warren Beatty, Serge Gainsbourg şi Nino Ferrer. Bardot şi Sachs s-au căsătorit la Las Vegas, iar playboy-ul german a cucerit-o după ce i-a „îmbrăcat“ casa din Saint Tropez cu trandafiri aruncaţi dintr-un elicopter. În 1973, Brigitte Bardot s-a retras din film, iar din anii ’80 şi-a dedicat viaţa protejării animalelor.
Actriţa nu a recurs niciodată la operaţii estetice, aşa cum au făcut multe dintre colegele ei de generaţie, de la Sophia Loren la Jane Fonda. Astăzi abia mai poate merge, cu ajutorul unui baston, şi trăieşte pe proprietatea ei din Saint Tropez, numită La Madrague, alături de cel de-al patrulea soţ Bernard d’Ormale, cu care s-a căsătorit în 1992.
„Abia mai pot să merg. Nu mai pot înota. Dar îmi dau seama cât de norocoasă sunt în comparaţie cu animalele care suferă. Le-am dat tinereţea şi frumuseţea mea bărbaţilor. Acum le dau înţelepciunea şi experienţa mea animalelor“, a spus actriţa.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
