În spațiul Bibliotecii noastre, găsesc onorant să evocăm numele marelui istoric Nicolae Iorga, de la nașterea căruia s-au împlinit 150 de ani.
Cu acest prilej, Academia Română a organizat două evenimente importante – o sesiune omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“ și o expoziție care a adus în atenția publicului pagini de manuscris din studiile elaborate de Nicolae Iorga, fragmente de discursuri, corespondența acestuia cu personalități culturale și politice ale epocii, pasaje din scrierile dramatice și articole referitoare la evoluția societății românești.
De la cele două evenimente am ales pentru această ediție a emisiunii fragmente din discursurile susținute de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.
Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).
Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.
Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.
Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.
Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.
Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:
luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.
Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali, Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.
Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.
Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.
În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.
Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.
Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.
Academia Română găzduieşte vineri, 9 noiembrie 2018, începând cu ora 10, conferința în limba franceză „La fin de l’Autriche-Hongrie“, susținută de reputatul istoric Jean-Paul Bled, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, catedra de Istorie a Germaniei contemporane și a lumii germanice. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române și se va deschide cu un cuvânt de salut adresat de academician Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române.
În conferința sa, profesorul Jean-Paul Bled va discuta contextul și mai ales cauzele prăbușirii Imperiului Austro-Ungar și ale dispariției sale de pe harta Europei, la sfârșitul primului Război Mondial. Temele abordate vor fi declanșarea și extinderea conflictului izbucnit la 28 iulie 1914, când Viena declară război Serbiei, intrarea în război a Marilor Puteri, evaluarea iluzorie a unui război dorit a fi de scurtă durată, creșterea radicalismului național în interiorul Imperiului, însoțită de stingerea patriotismului dinastic, ravagiile unei crize alimentare necontrolate, efectele nefaste ale relațiilor diplomatice degradate, îndeosebi cu Monarhia Germană, Franța și Vaticanul, și, nu în ultimul rând, incapacitatea monarhiei duale de a se reinventa pe fondul absenței unui conducător monarhic venerat și al egoismului și orbirii politice a elitelor.
„Vechea monarhie a murit de epuizare. Piesă importantă a arhitecturii europene, Monarhia habsburgică a trăit secole de-a rândul. Ruperea în bucăți a Dublei Monarhii nu este opera unui dirijor misterios. Nici nu poate fi explicată printr-o conspirație a puterilor. Monarhia dunăreană pur și simplu nu a rezistat unui război prea lung. Dacă pacea ar fi fost încheiată în 1917, probabil că ar fi supraviețuit, fie și într-o formă reînnoită. Adevărul este că Monarhia austro-ungară s-a îmbolnăvit de război. În ajunul conflictului, traversată de tensiuni, brăzdată de fisuri, ea dădea deja semne evidente de fragilitate. Sub efectul războiului, această fragilitate a transformat-o într-un mare corp bolnav“, sintetizează profesorul Bled în textul conferinței sale.
Cu prilejul susținerii conferinței, profesorul Jean-Paul Bled va primi medalia aniversară „General Henri Mathias Berthelot“, realizată de Academia Română, ca omagiu adus generalului francez, în cadrul ciclului de evenimente consacrate Centenarului Marii Uniri.
Profesor emerit la Universitatea Sorbona IV, Jean-Paul Bled este autor a zeci de lucrări științifice și monografii și a coordonat publicațiile „Revue d’Allemagne et des Pays de langue allemande“ și „Revue d’Europe Centrale“. Actualmente conduce activitatea revistei „Études danubiennes“. Este director al colecției „Combat pour la liberté de l’esprit“ la Editura François-Xavier de Guibert.
Un apropiat al presei, profesorul Bled a condus, în perioada 2004-2011, rubrica „Libre journal“ la Radio Courtoisie. A fost consilier pe probleme de istorie al seriei „Apocalypse Hitler“ difuzată de France 2 în 2011. Din 2012 este membru în consiliul științific al revistei „Figaro histoire“.
Membru al biroului internațional al Uniunii Paneuropene Internaționale. Activist fervent pentru pace, s-a opus războiului din Serbia și a semnat, în 1999, petiția „Europenii vor pace“, inițiată de grupul „Nu războiului“.
A fost distins cu Legiunea de Onoare în grad de Cavaler (2015), Ordinul „Palmes Académiques“ în grad de Comandor, Ordinului austriac „Litteris et Artibus“ în grad de Cavaler. Laureat al unor prestigioase premii, între care: Premiul Fundației Pierre-Lafue, Grand Prix Gobert, Premiul Edmond Michelet, Premiul Historia de la Biographie.
În 2017 a primit titlul Doctor honoris causa al Universității „Babeș Bolyai“ din Cluj Napoca.
Bun regăsit la o nouă ediţie a emisiunii “Ceas de taină”! Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi împreună cu Florin Bordeiaşu, regizorul de emisie, vă invităm să ascultaţi o emisiune-document dedicată Domnului Acad. Răzvan Teodorescu la ceas aniversar.
Membru titular al Academiei Române (din anul 2000) şi vicepreşedinte al acesteia (din 20 aprilie 2018), Domnul Profesor Răzvan Teodorescu este un eminent istoric de artă, personalitate marcantă a culturii române recunoscută în plan naţional şi internaţional. În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia Albaneză şi Academia Macedoneană.
Este Secretar General al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene.
Este laureat al Premiului Herder (1993) şi distins cu Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Comandor.
Domnul Acad. Răzvan Teodorescu este Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi în această calitate ne-a definit din perspectivă diacronică rolul radioului public în promovarea culturii române, un “magnetism la distanţă” în competiţia pe piaţa media cu “mirajul imaginii”, televiziunea.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
