Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:05

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important care vizeaza sistemul finanţelor publice europene.

In tara noastra aplicarea acestui concept ar putea conduce la scadearea unor taxe.

Fiecare dintre statele membre este liber să-și aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit, cu condiția să respecte normele UE.

În acest cadru, principalele priorități ale politicii fiscale a UE sunt eliminarea obstacolelor de natură fiscală care împiedică activitatea economică transfrontalieră, lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare și promovarea unei mai largi colaborări la nivelul administrațiilor financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei dar și pentru combaterea acesteia.

O mai mare coordonare a programelor fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective ale UE mai largi prin politicile fiscale ale statelor membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Cu toate eforturile întreprinse nu putem vorbi deocamdata despre o politică fiscală unitară.

Rezultatele actuale ale procesului de armonizare fiscală la nivelul UE, relevă faptul

că deşi există o strategie fiscală cu obiective comune, realizarea acestora este diferită.

Chiar şi în cazurile în care s-a reuşit adoptarea de acte legislative comunitare în acest domeniu, s-au folosit de regulă ca mijloace de armonizare Directivele şi mai puţin Regulamentele.

Este cunoscut, că Directivele conţin doar obligaţii de rezultat, care trebuie transpuse în legislaţia naţională şi nu aplicate direct cum este cazul Regulamentelor, ceea ce lasă o mai mare marjă de alegere din partea autorităţilor naţionale, care au tendinţa de conservare a suveranităţii lor fiscale, confirmând suplimentar reticenţa statelor membre de a se supune în această materie unor reglementări supranaţionale.

Aderaraea Romaniei la zona Euro este condiţionată de armonizarea fiscală. Acest lucru ar conduce la scăderea taxei pe valoarea adăugată, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu colegului nostru Florin Orban de la Radio România Internaţional …

“La nivelul TVA suntem peste media europeană, dacă am avea o armonizare fiscal ar însemna să scădem TVA-ul şi este un lucru pozitiv. De asemenea, dacă ne referim la anumite taxe legate de angajatori, si acestea ar urma să scadă, pentru că suntem puţin peste media europeana. Deci, sunt lucruri care s-ar putea imbunătăţi. Eu cred că dacă vorbimde echilibrări, în general în România, atunci când a îndeplinit criteriile europene areuşit să genereze un trai mai bun pentru români. Cred că normele europene sunt positive ppentru noi, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să negociem. Aderarea României la yona Eurosau la orice tip de parteneriat fiscal cu celelalte state membre UE trebuie să treacă printr-un proces de negociere serios, in care interesul României trebuie sa fie pus inainte.”

Europarlamentarul Victor Negrescu, o declaraţie consemnată de Florin orban de la Radio România Internatională.

Pentru organismele UE, una dintre marile provocări a fost şi rămâne găsirea unor soluţii la problemele privind necesitatea compatibilităţii diferitelor sisteme şi relaţii ale statelor membre, printre care sistemul fiscal ocupă o poziţie semnificativă.

2015 – Anul European pentru dezvoltare!

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iulie 2015, 10:10

2015 a fost desemnat la nivel comunitar ca fiind Anul European pentru dezvoltare. Așezate sub un motto sugestiv ”Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” – sute de acțiuni care au ca punct de plecare statele membre, deci și România, s-au îndreptat sau urmează să fie desfășurate pentru a acoperi mai multe paliere, toate cu relevanță la nivel global.

Un motiv pentru care 2015 înseamnă o agendă bogată în ceea ce privește dezvoltarea este și faptul că Obiectivele de Dezvoltare al Mileniului ajung la termenul limită și vor avea loc negocieri pentru agenda post-2015. Este vorba despre Declaraţia Mileniului, unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.

Referitor la Anul European pentru Dezvoltare, la nivelul Uniunii, Comisia Europeană și celelalte instituții au propus pentru fiecare lună din 2015 o anumită temă. Spre exemplu luna iulie a fost rezervată evenimentelor cu trimitere către condiția copiilor și tineretului din lumea întreagă. Luna ce urmează, august, este destinată acțiunilor, ideilor legate de ajutorul umanitar.

Ca reper, Uniunea Europeană, alături de statele membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor din lume. În 2013, acestea au furnizat mai mult de jumătate din ajutorul public sau „asistența oficială pentru dezvoltare”, așa cum este definită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În 2013, ele au cheltuit împreună 56,5 de miliarde de euro pentru a ajuta țări din întreaga lume în lupta împotriva sărăciei.

Unele țări din UE au redus ajutorul pentru dezvoltare în timpul crizei economice, dar sumele totale pare să fie în creștere din nou deși, în general, se mențin sub nivelurile promise.

Fiecare stat membru al UE a prezentat un program de lucru privind Anul european pentru dezvoltare. Multe dintre activitățile incluse în programele respective sunt gestionate de organizații ale societății civile, universități, regiuni, orașe și alți parteneri.

În ceea ce privește România, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator național al politicii de cooperare pentru dezvoltare, a desemnat Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ca partener de implementare a planului național de lucru pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015. Într-o scurtă declarație de presă, Victor Negrescu, eurodeputat, a scos în evidență palierele unde România ar putea plusa când se vorbește despre dezvoltare, sprijin umanitar.

”Cred că se pot face mai multe în ceea ce constă politica europeană pentru dezvoltare. Suntem la început de drum, trebuie să ne atingem țintele în ceea ce înseamnă volumul financiar care este acordat dezvoltării, sprijinul real acordat cetățenilor care beneficiază de acest lucru și , mai ales, reducerea sărăciei la nivel mondial. Aici, cred că și România poate juca un rol important. Există în România, 5-6 programe de formare în cooperarea pentru dezvoltare a tinerilor din țara noastră și cred că, pe măsură ce vor trece anii , România va deveni un lider în ceea ce înseamnă cooperarea pentru dezvoltare la nivel european.”

De adăugat că Bugetul de asistență pentru dezvoltare pe anul 2015 al Ministerului Afacerilor Externe este în sumă totală de peste 10 milioane lei. Aproximativ 35% este destinat Republicii Moldova, alți beneficiari din state ca Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina și Afganistan. 10% din buget este destinat asistenței umanitare, fiind acordat pe măsura apariției unor necesități la nivel internațional.