Victor Rebengiuc a fost decorat cu Ordinul Steaua României în rang de Cavaler. Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni.
Cu peste 60 de ani de activitate, Victor Rebengiuc este considerat unul dintre cei mai mari actori români, cu roluri memorabile atât în teatru, cât şi în film.
Este actor la Teatrul Bulandra din Bucureşti din 1957, dar a jucat şi pe scena Teatrului Naţional şi a Teatrului Mic.
După trei seri de concurs Gala Tânărului Actor – HOP, ediţia cu numărul 20, îşi va alege câştigătorii.
Concursul s-a desfăşurat pe scena special amenajată în complexul Vox Maris din Costineşti şi a fost transmis live pe site-ul galahop.ro
Cei care nu au putut să urmărească aceste transmisii, vor regăsi înregistrările fiecărei zile pe contul oficial de YouTube al UNITER (UNITER ROMANIA). Iar cei care vor să-i cunoască mai bine pe tinerii actori, pot accesa secţiunea Agenţia HOP pe acelaşi site, unde vor găsi prezentarea fiecărui participant din cadrul acestei ediţii.
Premierea va fi, de asemenea, transmisă în direct pe site-ul galahop.ro, începând cu ora 20:00.
Juriul final, alcătuit din actriţa Ana-Ioana Macaria, actorul Zsolt Bogdan, producătorul de film Ada Solomon, regizorul Mihai Măniuţiu şi actorul Alexandru Voicu, vor oferi premiul pentru Cel mai bun actor/Cea mai bună actriţă, Premiul „Sică Alexandrescu” – premiul special al juriului, Premiul „Cornel Todea” – pentru cel mai bun spectacol, precum şi Premiul „Ştefan Iordache” – Marele Premiu al Galei.
Şi în acest an publicul din sală, dar şi cei de acasă, îşi pot alege favoriţii prin folosirea butonului Vot de pe acelaşi site al galei. Votul publicului este deschis până la ora 20,00, înainte de începerea Galei de premiere.
Reamintim că la ediţia aniversară HOP – 20 au fost selectaţi în faza finală 12 actori în secţiunea Individual şi 2 spectacole în secţiunea Grup, participanţii sunt absolvenţi ai facultăţilor de teatru care şi-au susţinut licenţa în ultimii 5 ani.
Alături de tinerii actori s-au aflat câştigători ai ediţiilor anterioare, printre aceştia numărându-se Lucian Ghimişi, Mirela Oprişor, Natalie Ester, Tudor Istodor, Cosmin Seleşi, Radu Iacoban.
Din public au făcut parte: Ion Caramitru – preşedintele UNITER şi Miklos Bacs – directorul artistic al Galei, actorii Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Mihai Mălaimare, Dorina Chiriac, Diana Lupescu, Mircea Diaconu, Andreea Bibiri, directori de teatre din Bucureşti şi din ţară, producători de film, cronicari teatrali şi ziarişti.
Evenimentul este organizat de Uniunea Teatrală din România.
Filmul „Aferim!” de Radu Jude este propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină.
Radu Jude a primit Ursul de Argint pentru regia „Aferim!”, la Festivalul de la Berlin, la începutul acestui an. Filmul a avut premiera în România pe 13 martie.
Considerat unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice românești din ultimii ani, „Aferim!” în regia lui Radu Jude este un un film istoric a cărui acțiune are loc în Țara Românească a începutului de secol XIX. Personajul principal, un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoțit de fiul său (Mihai Comănoiu), caută un rob țigan fugar (Cuzin Toma).
Din distribuție mai fac parte Alexandru Dabija, Luminița Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Alexandru Bindea, Mihaela Sârbu, Adina Cristescu, Șerban Pavlu, Gabriel Spahiu, Dan Nicolaescu.
Scenariul filmului este scris de Radu Jude și Florin Lăzărescu, Marius Panduru a realizat imaginea, montajul este semnat de Cătălin Cristuțiu, iar sound design-ul, Dana Lucreția Bunescu. Costumele au fost realizate de Dana Păpăruz, iar scenografia de Augustina Stanciu. Consilier istoric a fost Constanța Vintilă-Ghițulescu, iar producător Ada Solomon.
Din propunerile țărilor la Oscarul de anul viitor pentru „Cel mai bun film într-o limbă străină” vor fi alese peliculele ce vor intra pe lista nominalizărilor la această categorie. Câștigătorul va fi aflat în cadrul Galei Oscar din 2016.
Pentru al patrulea an consecutiv, Editura Casa Radio se află în finala Galei Industriei de Carte din România Bun de Tipar, un eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti.
Audiobook-urile Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin şi După melci de Ion Barbu au fost nominalizate la categoria Cea mai bună carte netipărită: Audiobook de juriul Galei Bun de Tipar, prezidat anul acesta de istoricul literar şi jurnalistul Mircea Vasilescu.
Audiobook-ul Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin dă voce unei mari scriitoare. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Între 1991-2002, a înregistrat pentru posteritate 27 de poeme, cărora li se adaugă poemul Patru fără un sfert de Virgil Mazilescu, în aceeaşi rostire impresionantă a Marianei Marin, precum şi un extras din interviul difuzat în emisiunea Portrete şi evocări literare (realizator: Anca Mateescu, 1995). Volumul reprezintă un eveniment editorial şi datorită întâlnirii colegilor de generaţie: în loc de postfaţă se regăsesc mărturii de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte, iar ilustraţiile îi aparţin artistului unei întregi generaţii: Tudor Jebeleanu.
Audiobook-ul După melci de Ion Barbu reprezintă o premieră absolută a Colecţiei Biblioteca de Poezie Românească şi o adevărată experienţă sonor-existenţială. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (1965-1969) din opera lui Ion Barbu este deopotrivă un spectacol audio şi vizual. Corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti: Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu, Dan Nasta. Volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist, Tudor Banuş intrând într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu. Albumul beneficiază de un argument de Leonid Dimov (Studioul de poezie, 1969) şi de o prefaţă semnată de poetul Bogdan Ghiu.
În 2014 Casa Radio – editură ce valorifică patrimoniul Radiodifuziunii Române şi emisiuni de colecţie ale Radioului, a primit Trofeul Galei Bun de Tipar, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat, apărut în colecţia Vocile memoriei. În 2013, Editura a obţinut Diploma de excelenţă pentru cel mai bun proiect de audiobook al anului 2012: I.L. Caragiale, Mofturi (1877-1902). În timp ce în anul 2012, Colecţia Lecturi pe întuneric a Editurii a primit Menţiunea specială a Juriului, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru titlurile apărute în 2011: Mircea Horia Simionescu citeşte din Ingeniosul bine temperat; Mircea Nedelciu citeşte Ora spre zero şi alte proze; Emil Botta recită …de la Dante la Eminescu…
Anunţarea câştigătorilor va avea loc joi, 14 mai, începând cu ora 18:00, în Aula Bibliotecii Naţionale a României. Gala Industriei de carte din România Bun de Tipar, ediţia a IV-a, este organizată de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu sprijinul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Bibliotecii Naţionale a României şi Compania de Librării Bucureşti.
Vă invităm joi, 26 martie, de la ora 18:30, la Café Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona nr. 13-15, Bucureşti), la o audiţie specială din albumul După melci urmată de o discuţie despre personalitatea lui Ion Barbu şi actualitatea poeziei sale, alături de invitaţii noştri: criticul literar Paul Cernat, Dinu Flămând – poet, eseist şi exeget al lui Ion Barbu, şi Bogdan Ghiu, cel care semnează şi Cuvântul înainte al acestui audiobook.
Pe 18 martie s-au împlinit 120 de ani de la naşterea poetului Ion Barbu, una dintre figurile proeminente ale literaturii române. Din galeria marilor voci poetice prezente în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, ermeticul Ion Barbu lipseşte. Totuşi, poezia lui Ion Barbu s-a lăsat redescoperită, reinterpetată, revelată în mai multe rânduri la Radio România, cu vocile unor mari personalităţi ale scenei teatrale sau ale celei literare.
Editura Casa Radio i-a reunit pe Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu şi Dan Nasta în audiobook-ul: După melci. 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965-1969, apărut în Colecţia Biblioteca de Poezie Românească. Pe acest album se regăsesc, printre altele: După melci, Joc secund, Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic, Uvedenrode, Isarlâk, Umanizare, Selim.
După melci de Ion Barbu este o premieră absolută a Editurii Casa Radio. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (realizate imediat după dezgheţul politic, între 1965 şi 1969) din opera lui Ion Barbu este un dublu eveniment: corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti. Dar volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist: Tudor Banuş a intrat într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu.
„…Cine n-ar putea fi zguduit de vocea şamanică a lui Emil Botta, în contrast cu calmul intelectual al lui A.E. Baconsky şi, ca încununare a pasionalităţii colocviale a lecturii-interpretare, a lui Romulus Vulpescu, primul editor, să nu uităm, după expierea comunistă, al lui Ion Barbu?
Experienţa sonor-existenţială pe care o prilejuieşte prezentul disc este unică, extrem de intensă, atingând înălţimea a ceea ce am numit drama ontologică a poeziei. Inexpiatul, neîmpăcatul Ion Barbu este recuperat postum de către prieteni poeţi şi actori-poeţi, care îi împrumută (în toată ambiguitatea genitivală a acestui verb) glasul lor şi care abia aşa, delegat, postum, mai mult decât tiparul, îl salvează. (…) Lecturile, glăsuirile, la propriu, ale lui Victor Rebengiuc, de exemplu, ar trebui să fie alăturate, complementar, manualelor şcolare, pentru că poezia este în primul rând glas, oralitate, matematică imanentă vorbirii. ” (Bogdan Ghiu, fragment din Vina şi vocile poeziei. O experienţă pedagogică, cuvânt înainte)
Vă invităm să ne fiţi alături într-o nouă întâlnire cu glasurile poeziei, de data aceasta cea barbiană, joi, 26 martie, de la orele 18:30, la Café Cărtureşti Verona.
Partener media: Radio România Cultural; mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro
Trei actori extraordinari, trei voci de aur ale scenei româneşti – Ion Caramitru, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, vor spune la Radio România Cultural, începând de luni, 23 februarie, fermecătoare poveşti pentru copii.
La aniversarea a 86 de ani de existenţă, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă proiectul A fost odată ca niciodată… 2015, 60 de noi producţii cu poveşti în premieră, de luni până vineri, de la ora 17:50.
Tot luni, dar de la ora 11:00, ne vom auzi la Majestic, mai precis la clubul de la hotelul Ramada Majestic (Calea Victoriei, Bucureşti). Mariana Mihuţ, Ion Caramitru şi Victor Rebengiuc sunt invitaţii speciali ai acestei întâlniri de la Majestic, iar publicul prezent va putea audia în avanpremieră 6 dintre cele 60 de poveşti recent produse de Redacţia Teatrului Naţional Radiofonic, Centrul Cultural Media.
Poveştile pe care le propunem spre ascultare publicului nostru, copiilor în special, dar şi tinerilor, mămicilor, tăticilor şi bunicilor, sunt, în majoritate, încă necunoscute în România.
Multe sunt splendide şi pline de miez poveşti populare româneşti care, paradoxal, au fost traduse din limba engleză. Este vorba despre poveşti pierdute, complet uitate la noi şi regăsite într-o veche colecţie de folclor apărută prin grija Mitei Kremnitz la New York, în 1885. Alte piese de rezistenţă sunt legendele vechi şi puţin vehiculate, apărute prima şi ultima oară acum mai mult de 50-100 de ani în culegerile unor iubitori ai culturii române. Câteva poveşti fac parte din volumele niciodată traduse la noi ale italienilor Luigi Capuana (1839-1915) şi Gianbattista Basile (1566-1632), dar şi ale americanului Frank Baum, autorul Vrăjitorului din Oz. Multe alte poveşti au fost selectate din folclorul internaţional şi sunt inedite (până în prezent) în România.
De ce este nevoie de poveşti, de cât mai multe poveşti? Pentru că ele modelează un univers magic, în care valoarea se desparte net de non-valoare, o lume uluitoare, în care fantezia şi miraculosul intervin fără oprelişti în cotidian şi invers. Poveştile au apărut pe când omenirea de-abia se născuse, sunt şi vor rămâne un tezaur de înţelepciune atâta timp cât vor exista oamenii pe pământ.
Traducerile, prescurtările şi adaptările radiofonice sunt semnate de Sanda Socoliuc. Regia tehnică şi artistică îi aparţine lui Vasile Manta
Editura Casa Radio îşi aşteaptă cititorii la cea de-a XXI-a ediţie a Târgului internaţional de carte Gaudeamus, ce are loc în Pavilionul Central Romexpo în perioada 19-23 noiembrie. Pe lângă noile apariţii în colecţiile sale consacrate de audiobook, carte ilustrată şi CD, Casa Radio vă face martorii unui eveniment editorial unic în literatura română: Tandemde Tudor Banuş şi Şerban Foarţă. Acesta răstoarnă o cutumă a istoriei literaturii universale, cea a marilor cărţi ilustrate de mari artişti. Noutatea absolută este ilustrarea poetică a creaţiilor unui artist. Tandem s-a născut în paginile revistei Observator cultural, săptămânal, sub ochii cititorilor. Tandem. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş înregistrate în rostirea autorului & gravate pe dublu CD vă oferă nu doar un excepţional spectacol vizual, al poemelor care dau viaţă desenelor, ci şi unul audio.
Cei 120 de ani de la naşterea lui Camil Petrescu sunt celebraţi la Editura Casa Radio prin editarea CD-box-ului Teatru. 6 CD-uri, 3 piese de teatru radiofonic din Fonoteca de Aur: Mitică Popescu, Jocul ielelor, Suflete tari, în interpretarea unor mari artişti ca Radu Beligan, Clody Berthola, Ştefan Ciubotăraşu, Octavian Cotescu, Ion Manolescu şi prezentate de teatrologul Florica Ichim.
În Colecţiile Radio-Prichindel şi Noapte bună, copii! poveştile pentru copii continuă să se scrie în romane grafice (BD) şi audio (CD) – Neghiniţă de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Harap-Alb de Ion Creangă, sau în cărţi ilustrate + CD: Nică fără frică de Nina Cassian. Actriţa Alexandrina Halic dă voce personajelor lui Gellu Naum, Apolodor, leul Amedeu şi cangurul Ilie, în A doua carte cu Apolodor, audiobook cu ilustraţii de Alexandru Ciubotariu.
Un alt spectacol audio şi vizual, pe tonalităţi diferite, îl oferă poezia lui Ion Barbu, în interpretarea lui Victor Rebengiuc, Emil Botta, A.E. Baconsky şi Romulus Vulpescu. După melci, o nouă apariţie din Colecţia Biblioteca de Poezie Românească este ilustrată de Tudor Banuş şi prezentată de poetul Bogdan Ghiu.
Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Între 1991-2002, a înregistrat pentru posteritate o Scrisoare deschisă. Cele 27 de poeme rostite la Radio sunt ilustrate de Tudor Jebeleanu. Volumul conţine mărturii şi amintiri semnate de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte al acestei noi apariţii.
În Colecţia Lada de zestre a apărut Nunta în Someş, conferinţă la Radio de Constantin Brăiloiu, citită de Victor Rebengiuc şi prezentată de antropologul Vintilă Mihăilescu. Cum se scrie o carte, un dublu CD apărut în Colecţia Lecturi pe întuneric, conţine conferinţe radiofonice despre literatură română şi universală, semnate şi rostite la Radio de Tudor Vianu între 1955 şi 1964, şi prezentate de criticul literar George Neagoe.
Programul lansărilor Editurii Casa Radio, la Standul Radio România – nivel +4.50, stand 252
Vineri, 21 noiembrie 2014, ora 13:30
Noi titluri din colecţiile de audiobook dedicate celor mici:
Radio-Prichindel (roman grafic & audio):
Barbu Ştefănescu Delavrancea, Neghiniţă (înregistrare 1967, BD: Alexandru Ciubotariu)
Ion Creangă, Harap-Alb (înregistrare 1964, BD: Mircea Arapu)
Nina Cassian, Nică fără frică (înregistrare 1964, ilustraţii de Cristiana Radu)
Noapte bună, copii, număr special de poezie:
Gellu Naum, A doua carte cu Apolodor în lectura Alexandrinei Halic (înregistrare 2013). Invitaţi: Alexandrina Halic, Vasile Manta, Simona Popescu, Dan Matei şi ilustratorii Cristiana Radu şi Alexandru Ciubotariu (Ciubi). Moderează: Daria Ghiu.
Vineri, 21 noiembrie 2014, ora 16.00
Camil Petrescu – 120 de ani de la naştere: lansare CD-box aniversar în Colecţia Fonoteca de Aur: Camil Petrescu, Teatru (6 CD-box: Mitică Popescu, Jocul ielelor, Suflete Tari). Adaptări radiofonice din 1956, 1958 şi 1966.Cu: Radu Beligan, Tanţi Cocea, Ştefan Ciubotăraşu, Constantin Codrescu, Clody Berthola. Invitaţi: Florica Ichim, Camil Aurelian Petrescu, Cristian Teodorescu, Ovidiu Şimonca, Ioana Pârvulescu, Natalia Stancu Moderează: Costin Tuchilă.
Sâmbătă, 22 octombrie 2014, ora 14:00
Noi apariţii din colecţia de audiobook Biblioteca de poezie românească:
Tudor Banuş & Şerban Foarţă, Tandem. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş, înregistrate în rostirea autorului şi gravate pe dublu-CD.
Ion Barbu, După melci, 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965-1969 de Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu, Dan Nasta. Cu un argument de Leonid Dimov (Studioul de poezie, 1969). Cuvânt-înainte de Bogdan Ghiu. Ediţie ilustrată de Tudor Banuş. Invitaţi: Tudor Banuş, Şerban Foarţă, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Ovidiu Şimonca, Emil Buruiană, Eugen Lucan. Moderează: Daria Ghiu.
Duminică, 23 noiembrie 2014, ora 14:00
Noi apariţii din colecţia de audiobook Biblioteca de poezie românească:
Mariana Marin, Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici. Poeme rostite la Radio (1991-2002) & ilustrate de Tudor Jebeleanu. Invitaţi: Nicolae Manolescu, Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Emil Buruiană, Luca Jebeleanu. Moderează: Daria Ghiu
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.