Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, Vidin, pe urmele eroilor români la Grivița și Pordim

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2018, 12:21

Momentele istorice rămân emblematice pentru istoria poporului, iar românii de pretutindeni celebrează actele de vrednică amintire care au constituit repere în patrimoniul de valori universale.

În ”Cer și pământ românesc” sunt prezentate argumentele istorice, lingvistice și etnice ale identității românilor de dincolo de Dunăre, de la Vidin:

”Asupra identităţii lor etnice, pentru oameni de bună credinţă, nu mai există îndoieli, dacă ţinem seama de rezultatele observaţiilor mai vechi ale cunoscutului Emanoil Bucuta (1923) făcute în lucrarea „Videnenii”, sau de cele mai recente, făcute de etnologul român Virgil Nestorescu (1993). Despre fraţii noştri români din Bulgaria, unele date le întâlnim şi în lucrarea „Românii din Bulgaria”, de Vlad Bejan şi Ion Căpreanu (1998) şi în „Note de călătorie şi însemnări”, de dr. Anatolie Macris (2001).

Merită să menţionăm că despre identitatea de neam şi de limbă a fraţilor noştri din zona Vidinului vorbesc şi sociologii, şi lingviştii bulgari, ca să nu mai amintim pe cunoscutul lingvist german Gustav Weigand (1892) care, la începutul secolului trecut, a fost impresionat de calităţile acestei comunităţi româneşti. Românii din ţară, în general, preocupaţi de soarta fraţilor lor de peste Dunăre, obţinuseră de la otomani dreptul de a întreţine pentru aceştia biserici şi şcoli româneşti.

Sursa: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/asociatia-ave-din-bulgaria/

Ivo Gheoghiev, Președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, Vidin declara:”Vrem să salvăm și să revendicăm ceea ce am pierdut de-a lungul anilor: limba si credința. Pentru că limba și credința sunt într-o corelație foarte stransă cu tradițiile, obiceiurile și neamul. Poate suna pompos, dar neamul nostru românesc, din sudul Dunării, este un neam vechi și foarte puternic, format odată cu maramureșenii, cu oltenii, cu moldovenii, cu ardelenii și bănățenii. Bulgarii ne numesc în continuare „vlahi”, sau „slavi vorbitori de limbă latină”, dar asta este problema lor. Noi nu vrem să ne numim „vlahi”, pentru că bunicii noștri spuneau: „Noi suntem rumani”. Așa cum iși spun și românii din Timocul sârbesc, de la Bor sau Malainița.”

Sursa:http://romanii-din-bulgaria.blogspot.com/2010/02/dr.html

În anul 2017 la Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a fost lansat volumul ”Amintirile unui vlah(De la Găureni la București)” semnat de medicul chirurg Gheorghe Țane-Urucu, prilej ca reprezentanți ai instituțiilor academice și uiversitare să prezinte noi argumente pentru identitatea românilor din Timocul bulgăresc.

Foto: Ivo Gheorghiev, Lucica Gheorghiev, Cornel Rusu

Pentru a aduce în actualitate imaginile care amintesc de actele istorice ale românilor la Plevna și Pordim, familia Ivo și Lucica Gheorghiev au revăzut locurile care tezaurizează artefacte și imagini revelatoare pentru acele momente importante pentru istoria românilor, teme care vor fi abordate și cu elevii înscriși la școala în limba română pe care cei doi au organizat-o și o susțin la Vidin.

În timpul Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, Grivița a fost poziția unei importante întărituri otomane formate din mai multe redute și parte a complexului de fortificații al Plevnei. În bătălia de la Grivița și în asediul Plevnei au murit mulți soldați ruși și români:  pierderile unităților românești aici au fost cele mai mari din tot războiul.

În Grivița se află o școală construită în 1916, precum și un parc amenajat în 1956 și un muzeu deschis în 1967, ambele comemorând evenimentele din 1877. Un mausoleu românesc cu osuar a fost construit în 1892–1897 cu fonduri colectate în România și a fost inaugurat în 1902.

Pordim (bulgară: Пордим) este un oraș în provincia Pleven din nordul Bulgariei centrale și în centrul administrativ al municipiului Pordim. Este considerat locul primei conexiuni telefonice din Bulgaria, în timpul asediului Plevnei din războiul ruso-turc din 1877-78 și astfel Marele Duce Nicolae Nikolaevici de Rusia a comunicat cu Prințul Carol I al României.

Pordim a jucat un rol activ în războiul din 1877-78 și are două muzee, Muzeul Rus al lui Alexandru II și Muzeul Românesc Carol I, edificii ridicate în amintirea celor doi șefi de state cre s-au adăpostit aici în timpul luptei pentru Plevna , comandându-și  forțele armate.

A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni Radio România Regional

M-a făcut mama oltean – Ion Luican

Publicat de Cristina Ion, 19 septembrie 2017, 05:19

Legendarul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, a compus melodia “M-a făcut mama oltean” în 1809, în cinstea lui Iancu Jianu, după ce faimosul haiduc învinsese oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin, răzbunându-se astfel faţă de ororile făcute de acesta oraşului Craiova în anii 1799 – 1800, când Pazvant a incendiat şi a distrus mai multe case şi moşii de pe teritoriul Băniei.

La întoarcerea de la Vidin, în Craiova a fost o bucurie nespus de mare, Iancu Jianu fiind primit ca un erou, deoarece îi scăpase de un personaj de temut al acelor vremuri. De altfel, şi din conţinutul textului îndrăgitului cântec se poate observa că personajul descris este văzut ca purtând “căciulă de astrahan, cojocel de miel bârsan şi cămaşă de tulpan”, straie care îl caracterizau în întregime pe Iancu Jianu.

Mai mult, Iancu Jianu era perceput de foarte mulţi ca un personaj care era pe de o parte extrem de sufletist cu cei nevoiaşi, dar şi foarte dur cu cei care îndrăzneau să-l înfurie, aspect ce se regăsește în versurile “Cin’ se ia cu mine bine, îi dau haina de pe mine,/ Cin’ se ia cu mine rău, să-l ferească Dumnezeu”.

AVE – UNIUNEA ETNICILOR ROMÂNI DIN BULGARIA

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 2 martie 2017, 15:10 / actualizat: 7 martie 2017, 10:05

UNIUNEA    ETNICILOR     ROMÂNI    DIN    BULGARIA în colaborare cu Casa de Cultură „Sf Teofana Basarab” din Vidin, Societatea Culturală a Vlahilor organizează vineri, 3 martie 2017, o manifestare culturală complexă dedicată comemorării ostașilor români și a celor căzuţi pe câmpul de luptă de la Smârdan şi Vidin pentru eliberarea Bulgariei. La manifestări vor lua parte lideri ai comunităţii româneşti din Bulgaria, România şi Serbia, istorici, sociologi, jurnalişti, oameni politici, membri ai corpului diplomatic ai Ambasadei Române din Sofia, profesori universitari, studenţi. Manifestraea va debuta cu depunerea de coroane de flori la Monumentul de la Smârdan în  memoria eroilor, urmată de defilare pe traseul  Muzeul „Konac” – Piaţa „Bdinti”. Momentul culminant va consta în Ceremonia oficiala si depunerea de coroane de flori la monumentul din Piaţa „Bdinti”.

Informaţiile ne-au fost transmise de  dr. Ivo Filipov Gheorghiev, Preşedintele „AVE”Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

32 de orașe, 240 de biciclete, 35 de puncte de încărcare și un proiect în valoare de aproximativ 800 000 de euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2016, 11:41

Proiectul Rețeaua de biciclete E Bike Net este finanțat în cadrul programului Interreg V Romania Bulgaria 2014-2020, având ca partener lider de proiect o organizație din Bulgaria, Agenția de dezvoltare regională si centrul de afaceri din Vidin, camera de comerț și industrie din Vidin și doi parteneri din Romania, Patronatul local al întreprinderilor mici și mijlocii din Calafat și Asociația Română pentru Industrie Electronică si Software, ARIES, Oltenia.

Este un proiect inovativ în ceea ce privește cooperarea teritorială între Romania și Bulgaria care iși dorește să stimuleze și să dezvolte mobilitatea regională, în ceea ce privește transportul în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria.

Care sunt principalele activități în cadrul acestui proiect aflăm tot de la dl Silviu Bratu.

În primul rând în cadrul acestui proiect ca primă activitate a fost realizarea unui studiu în ceea ce privește rețeaua E Bike, studiu în cadrul căruia am identificat principalele conexiuni de transport  cu infrastructura rețelei TNT și cu cea a rețelei dezvoltate de proiect. Astfel fiecare din cele 32 de noduri secundare și terțiare din regiunea transfrontalieră am identificat o listă de servicii a tuturor mijloacelor de transport, trenuri, hoteluri, restaurante astfel încât oamenii să-și poată identifica itinerariul lor folosind o bicicletă electrică.

După identificarea acestei rețele trecem la punerea ei în construcție prin dotarea unor operatori cu biciclete electrice. Această selecție a operatorilor se va face pe baza unei metodologii elaborate în cadrul proiectului fiind dotați cu biciclete electrice mai mulți operatori din Romania și Bulgaria.

În Romania operatori vor fin în Giurgiu, Călărași, Turnu Severin Constanța și Craiova câte 10 biciclete, Alexandria, Medgidia, Caracal, Mangalia, Roșiori, Turnu Măgurele, Năvodari, Slatina și Oltenița câte 5 biciclete.   În Bulgaria: 10 biciclete / Dobrich, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven și Vrațsa ,  5 biciclete  Gorna Oryahovitsa, Svistov, Mezdra, Balchik, Lom, Montana, Cherven Bryag, Dulovo, Oryahovo, Silistra, în Vidin – 20 biciclete.

Bicicletele electrice au o autonomie de 70 de km și viteza maximă de deplasare va fi setată la 25 de km/oră pentru a se evita accidentele.

Ce înseamnă o etnie în Timocul bulgăresc

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 iunie 2016, 18:49 / actualizat: 27 iunie 2016, 9:04

Interviu cu dr. Ivo Gheorghiev, Preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE, Vidin
Realizator: Gabriela Rusu-Păsărin

Șapte regiuni din România incluse în Programul de Cooperare Transfrontalieră

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2015, 08:30

Programul va finanţa numai acele proiecte transfrontaliere care vor implica parteneri din ambele ţări şi de care beneficiază comunităţi de o parte şi de a alta a graniţei.

Cooperarea transfrontalieră include judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa, precum şi 8 regiuni din Bulgaria: Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Târnovo, Plevna, Razgrad, Ruse, Dobrich şi Silistra.

Despre depunerea proiectelor, membru Team Europe România, Ileana Gugoaşă.

” În acest moment, este deschisă linia de finanţare pentru Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră între România şi Bulgaria, noua execuţie bugetară 2014- 2020. Sunt două linii mari de finanţări pe care se merge, pe programe soft şi pe programe hard. Programele soft se referă la programele în care se fac schimburi de experienţă, cursuri, întâlniri, focus- grupuri pentru autorităţi, instituţii publice, organizaţii neguvernamentale care au în activitate domeniile finanţabile, de asemenea, asociaţii de IMM-uri şi Camere de Comerţ. Condiţia este ca să aibă un partener în Bulgaria, deci entitatea din România care doreşte să aplice la aceste fonduri trebuie să aibă un partener similar în Bulgaria pentru că este un program de cooperare transfrontalieră.”

Programul are un buget total de 258 de milioane de euro, din care 215 milioane reprezintă alocarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

”Aceste programe soft, aşa cum am spus, sunt cu un sprijin de până la 1,5 milioane de euro, şi, bineînţeles, există şi un program hard care merge până la 6 milioane de euro, unde se pot realiza investiţii, inclusiv drumuri comune de acces pentru partea română şi pentru partea bulgară. E un program pe care autorităţile din România şi organizaţiile neguvernamentale din Constanţa au mers foarte bine, mai ales cu parteneri din Dobrich, parteneri din Varna, parteneri din localităţile eligibile din Bulgaria şi, cu ajutorul cărora, în execuţia bugetară trecută au fost realizate drumuri de acces, drumuri la obiectivele de interes turistic, pieţe agroalimentare, deci a fost un program de succes pentru cooperarea dintre România şi Bulgaria şi sperăm că şi în această execuţie bugetară să fie, de asemenea, un program de succes.

Termenul de depunere pentru această sesiune este 30 septembrie, deci lucrurile sunt destul de avansate, ştim primării care lucrează la astfel de proiecte. Primăria Limanu, Primăria Mangalia au parteneri şi nu numai. Există şi alte localităţi din judeţ care sunt interesate de astfel de proiecte.”

Prin punerea în comun a resurselor, regiunile implicate în cooperarea transfrontalieră se bucură de rezultate măsurabile, fie că vorbim de infrastructura modernizată, de acţiuni comune de promovare a regiunii transfrontaliere, dar şi de programe de educaţie şi instruire profesională.

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2015, 07:00

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.

Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.

Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.

Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.

Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.

Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.

Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.

Corina Creţu:

“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”

Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu

In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)

Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.

În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.

Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.

Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.

Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.

Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.