Inteligența artificială și impactul ei asupra omenirii

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 12:26

Inteligența artificială de azi poate să comunice cu utilizatorii, să răspundă la întrebări, să traducă, să vorbească în mai multe limbi şi să genereze texte, ştiri, să preia link-uri, să dea note de subsol, reportaje, articole, lucrări academice şi imagini.

Vom discuta și despre ChatGPT, care a fost antrenat cu ajutorul unui volum substanțial de date și care continuă să învețe prin intermediul cunoștințelor umane pe care utilizatorii săi le furnizează.

Acest lucru îl face capabil să ofere răspunsuri inteligente pentru o mare varietate de subiecte.

Aceste date includ o gamă largă de texte din diverse surse, inclusiv site-uri web, cărți, articole sau chiar enciclopedii.

Veți afla în interviul următor chiar de la specialistul în securitatea cibernetică, Mircea Scheau, ce este inteligența artificială, cum o putem folosi, ce lucruri pozitive sau negative are aceasta în viețile noastre, cât și despre viitorul acesteia în societatea actuală.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Star Trek, Star Wars filmele acestea SF la un moment dat prevesteau că o să avem tehnologie mobilă. Da, să duci o tabletă în mână, să te plimbi cu ea, să vorbești cu celălalt la distanță, să ai intercomunicații da, mult mai lejere, să te vezi, să te auzi, cu mult mai ușoară.

Au apărut primele telefoane prin tablete, am ajuns în secolul acesta 21, în 2023, atunci când discutăm despre inteligența artificială, o inteligență care sperie, dar pe de altă parte ne intrigă. Am ajuns să cutăm cu un robot care ne poate oferi sfaturi, dar ne poate oferi și răspunsuri.

Înainte așa am avut: Google, Wikipedia, Bing în anumite țări. Acum, acest ChatGPT care ne explică cum se creează o pagină de internet sau pur și simplu care este istoria Franței. Până să intrăm în controverse, ce părere aveți despre acea inteligență artificială și cum ați vedea-o dumneavoastră?

Mircea Scheau: Pentru a încerca, explic cât mai clar la ce doresc să fac. Voi aduce în atenție un proiect la care tot lucrez împreună cu un grup de entuziaşti, un grup de specialiști, de fapt, de la Universitatea Babeș-Bolyai și nu numai și anume, un proiect numit FinCrime, Financial Crime, de evaluare în timp real prin realităţi economico-financiare la nivel european, cu comparații între țări și la nivel național cu comparație între județe.

Acest ChatGPT citește din surse publice informații, trebuie să menționăm că sunt necesare capacități de stocare și de prelucrare a informaţiei enorme, asta în situația în care nu cumva între timp au apărut altfel de tehnologii, așa încât consumul de energie să nu mai fie unul prohibitiv şi să permită procesarea informațiilor în timp real sau cu un delay, pentru că timp real este totuși o loțiune relativ abstractă în multe cazuri, existând o latenţă de o secundă, de o jumătate de secundă, de câteva fracțiuni de secundă între achiziția datelor, prelucrarea datelor și livrarea rezultatelor.

Tot ceea ce pot să spun este că una este să beneficiem de informații prelucrate de ChatGPT și puse la dispoziția publicului la informații asimilate din surse publice și alta este ca această inteligență artificială să depășească nivelul de just fun și să livreze rezultate celor care le solicită pe domenii de activitate nişate, poate aș putea să spun.

Ce vreau să subliniez este că o tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv sau în sens negativ.

Întotdeauna va exista această tendință de a o folosi în ambele sensuri. Ne dorim să fie folosită în sens pozitiv, o creăm pentru a fi folosită în sens pozitiv, o susținem, o dezvoltăm și, sigur, la un moment dat, cineva o ia, o prelucrează și se gândește el că este personal sau de grup, mai de interes, să fie folosită în sensul negativ.

Este greu de anticipat. Putem să descoperim care sunt avantajele. Ne gândim la o parte dintre avantaj atunci când o construim. Până la urmă de asta o construim, nu, pentru anumite avantaje, dar vulnerabilitățile nu le descoperi imediat.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Elon Musk, Steve Wozniak și Yuval Harari au venit și au spus: haideți să stopăm un pic, să-i mai dăm o pauză de șase luni, să vedem cât putem să dezvoltăm, până unde. Pe de altă parte, Bill Gates a venit și a spus că nu este nevoie de acea pauză, pentru că dezvoltarea trebuie să vină din mers.

Și Joe Biden a venit pe această, să zicem, nișă a lui Bill Gates și a spus: ok, continuăm cu dezvoltarea ei, pentru că ar fi necesară dintr-un punct sau altul de vedere, dar, pe de altă parte, văd că Italia și autoritățile italiene au vrut și decid să blocheze oarecum acest bot ChatGPT, pentru că nu îl văd, în momentul de față, să respecte legislația privind datele personale și nu au sisteme de verificare a vârstei, în primul rând, a utilizatorilor, dar eu mă gândesc care sunt pericolele din jurul acestei inteligențe artificiale și cum le abordăm pe viitor?

Mircea Scheau: Sunt probleme de reglementare, sunt probleme de etică. ChatGPT poate să aibă acces la informație, atenție, pe care noi le facem publice. Cum? Prin intermediul rețelelor sociale.

Păi de ce ne mai mirăm atunci? Dacă noi am făcut publice, de ce ne mirăm că o inteligență artificială, alta decât cea umană, a accesat acele resurse, acele informații pe care, repet, noi am ales să le facem publice?

Cred că problema este de altă natură. În situația în care există instituții, organizații, state care își exprimă îngrijorarea referitoare la accesul la informațiile ce pot să devină publice, asta înseamnă că ar trebui cumva ca reglementarea să fie bidirecțional și pentru inteligență artificială, dar și pentru cei care ar fi trebuit să o pună în practică pentru ca acele informații să nu devină publice.

Nu știu dacă m-am făcut corect înțeles, dar există proceduri, fluxuri, da, norme de punere în aplicare a procedurilor în care se specifică foarte clar măsurile ce trebuie adoptate și implementate pentru a nu se oferi acces la un tip de informație clasificată sau nu.

Nu putem să ignorăm aspectul pozitiv. Sunt persoane care doresc acces la informație rapid și probabil și concatenat, concentrat pentru o singură pagină. Păi, am putea să facem, fără să greșim prea mult, o comparație între ChatGPT și Wikipedia, da.

Una este să căutăm fiecare dintre noi pe Wikipedia ca au o sursă deschisă, în care nu știm cine a scris, dacă în momentul în care a scris a fost bine intenționat, dacă informația este corectă, dacă este reală, pentru că este Wikipedia. 

Fiecare dintre noi putem să intrăm și să modificăm informația existentă acolo și să o alterăm. Mergem în zona de atenție, profilare și manipulare. Deci una este să intrăm pe Wikipedia și să căutăm, eu știu, informație, niște date de care avem nevoie într-o anumită formă și alta este să punem inteligența artificială să caute în locul nostru.

Cred că suntem abia la începutul unei paradigme la nivelul utilizatorului de rând. ‘Totul pare foarte frumos, nimic nu mă poate afecta, nu sunt vulnerabil, nu are ce să-mi facă, nu are de ce să-mi facă rău.

Și iată cum o posibilă replicare a unei informații, de fapt, vine din ajutorul cercetătorului care are acces la informații publicate până atunci, oferindu-i posibilitatea să adauge elementul de noutate la care s-a gândit sau pe care dorește să-l parcurgă, ca direcție de cercetare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Noi, jurnaliștii, avem o vorbă: verifici din trei surse o știre, ca să fii sigur că este veridică. În schimb, prin acest, nu neapărat doar ChatGPT-ul, dar cu toate această inteligență artificială, am văzut lucruri incredibile.

Se pot crea pagini financiare, putem crea materiale video credibile, ca și cum ar părea, pe baza acestui război care este lângă no, în Ucraina, cu Rusia, niște imagini prin care putem să spunem că, nu știu, s-a terminat, s-a încheiat sau, nu știu, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat nu știu ce. Cine ar fi tras la răspundere pentru astfel de daune cauzate de către inteligența artificială?

Mircea Scheau: Înainte de a-ţi răspunde la ceea ce m-ai întrebat, aș dori să-ți adresez și eu o întrebare: unde sunt alocate resursele care permit funcționarea acestei inteligențe artificiale?

Gabriel Stan (realizator rubrică): Într-un server comun sau într-un server, nu știu, al unei entități.

Mircea Scheau: Poate că sunt salvate în cloud, într-un grup de servere. Poate că respectivii proprietari de cloud sunt semnatari sau nu ai Acordului de la Budapesta, poate că se subordonează sau, eu știu, sunt guvernați de un sistem de reglementare în domeniu.

 O tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv și în sens negativ. Fake news există din cele mai vechi timpuri, din perioada precursoare perioadei antice există fake news. Dacă e să ne gândim la fake news, haideți să ne uităm în propria ogradă, în propria casă, în propria familie, în relația noastră cu prietenii și să ne întrebăm: oare de câte ori i-am mințit noi pe ei, prezentându-le denaturat un „adevăr”, cu ghilimelele de rigoare, un adevăr infestat cu 95% informație veridică și exact 5% informație falsă, care să provoace o reacție a prietenului nostru în favoarea noastră și eventual, în defavoarea unei alte persoane.

Oare de câte ori am făcut acest lucru? De puține ori, de multe ori? Se numește fake news, se numește profilare, se numește oare manipulare? Păi, dacă noi, oamenii, facem acest lucru, de ce ne mirăm că o inteligență artificială creată cu ajutorul creierului uman învață să facă acest lucru?

Poate că inteligența artificială nu lasă să facă acest lucru. Însă oamenii, gândind în modul în care gândesc, utilizează acea inteligență artificială, cuvântul „inteligentă” – care învață – learning, utilizează acea inteligență în sens negativ.

Până la urmă, cred că problema este la noi și nu la inteligența artificială, este la modalitatea în care noi, oamenii, alegem să exploatăm resursele acelei inteligențe artificiale și reglementarea sigur că trebuie aplicată inteligenței artificiale, mai ales utilizatorilor, celor care o exploatează, celor care se bucură de roadele necuvenite ale informațiilor asimilate și ale informațiilor false pe care le pot arunca în spațiul cibernetic sau în spațiul real. Pentru că, până la urmă, observăm că spațiul cibernetic și spațiul real încep să se suprapună pe o suprafață din ce în ce mai mare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Domnule Mircea Scheau, mulțumesc tare mult pentru intervenţia în emisiunea noastră. Ați fost, spun eu, de mare ajutor și ne-ați oferit informații utile în condițiile în care, așa, într-o oarecare măsură, totul e o nebuloasă.

Nu știm pentru ce, când și de ce va fi utilă această tehnologie. Să sperăm că dacă vom mai avea ocazia și vom mai discuta pe viitor, vom vorbi de bine despre ea și, de ce nu, laudativ.

Mircea Scheau: Ne dorim să vorbim de bine, pentru că dacă vom vorbi de bine, asta înseamnă că lucrurile au mers, merg și să sperăm că vor merge într-o direcție bună.

Şi eu vă mulțumesc pentru invitație și le mulțumesc mai ales celor care ne ascultă în acest moment, celor care poate sunt departe de casă, celor cărora le putem veni în ajutor măcar cu un gând bun, cu o vorbă bună și, de ce nu, o faptă bună. Și dacă, exact cum aţi spus, vom avea prilejul, vom încerca să răspundem și la alte întrebări.

Raport ONU: Regres major în privința sănătății femeilor, copiilor și adolescenților!

Publicat de Andra Radu, 19 octombrie 2022, 12:18

Un nou raport al ONU arată că sănătatea femeilor și a copiilor a avut de suferit în întreaga lume, întrucât consecințele conflictelor, ale pandemiei de COVID-19 și ale crizei climatice converg cu efectele devastatoare asupra viitorului copiilor, tinerilor și femeilor.

Datele prezentate în raport indică un regres critic al tuturor măsurilor majore luate pentru bunăstarea copiilor și al multor indicatori esențiali ai Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

De la ultimul Raport de progres Every Woman Every Child (Fiecare femeie, fiecare copil), publicat în 2020, insecuritatea alimentară, foametea, căsătoriile în rândul copiilor, riscurile privind actele de violență comise de partener, precum și depresia și anxietatea adolescenților s-au accentuat.

Aproximativ 25 de milioane de copii au rămas nevaccinați sau nu au fost vaccinați conform schemelor complete de imunizare, cu 6 milioane mai mult decât în 2019, ceea ce sporește riscul de a contracta boli mortale sau invalidante.

Milioane de copii au fost privați de participarea școlară în timpul pandemiei, mulți pentru o perioadă de timp care a depășit un an, pe când aproximativ 80% dintre copiii din 104 state și teritorii s-au confruntat cu pierderi în învățare din cauza închiderii școlilor. De la începutul pandemiei, 10,5 milioane de copii și-au pierdut un părinte sau un îngrijitor din cauza COVID-19.

„Promisiunile pe care nu le-am respectat au la bază eșecul nostru în a rezolva inegalitățile profunde care au condus la crize mondiale, de la pandemia de COVID-19 până la conflicte și urgențe climatice. Raportul descrie consecințele acestor crize asupra femeilor, copiilor și adolescenților, de la rata mortalității materne la pierderile din învățământ și până la malnutriție severă”, a spus Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

Raportul prezintă dovezi multiple care arată că șansele copiilor și adolescenților de a duce o viață sănătoasă depind în mod esențial de locul nașterii lor, expunerea la conflict și contextul economic al familiilor lor. De exemplu:

• Un copil născut într-o țară cu venituri mici are, în medie, o speranță de viață la naștere de aproximativ 63 de ani, spre deosebire de 80 de ani într-un stat cu venituri ridicate. Acest decalaj devastator de 17 ani s-a modificat insuficient în ultimii ani. În 2020, 5 milioane de copii au murit înainte de a împlini 5 ani, în mare parte din cauze care pot fi prevenite sau tratate. În același timp, majoritatea deceselor materne, ale copiilor și ale adolescenților și a nașterilor de copii morți sunt concentrate în doar două regiuni: Africa sub-sahariană și Asia de Sud.
• Peste 45 de milioane de copii s-au confruntat cu malnutriție acută în 2020, o afecțiune care le amenință viața și care îi face pe copii vulnerabili în fața întârzierilor de dezvoltare și a bolilor. Aproape trei sferturi dintre acești copii trăiesc în state cu venituri medii inferioare. În 2020 un număr copleșitor de 149 de milioane de copii sufereau de retard de creștere. Africa este singura regiune în care numărul copiilor cu retard de creștere a sporit în ultimii 20 de ani de la 54,4 milioane în 2000 la 61,4 milioane în 2020.
• Primele șase țări cu cele mai mari cifre de persoane strămutate intern, Afghanistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Sudan, Republica Arabă Siriană și Yemen se numără și printre primele 10 state afectate de insecuritate alimentară.
• O femeie din Africa sub-sahariană are o probabilitate de 130 de ori mai mare să moară din cauze care țin de sarcină sau de naștere decât o femeie din Europa sau America de Nord. Serviciile de îngrijire pre și post natală și de asistență calificată la naștere sunt departe de a fi accesibile tuturor femeilor din statele cu venituri mici și medii, expunându-le riscului decesului și dizabilităților.
• Milioane de copii și familiile lor se confruntă cu o stare precară a sănătății fizice și mintale în urma dezastrelor umanitare recente din Afghanistan, Etiopia, Pakistan, Somalia, Ucraina și Yemen. În 2021, un număr record de 89,3 milioane de persoane din întreaga lume au fost alungate din propriile case de război, violență, persecuție și abuzuri asupra drepturilor omului.

Raportul face apel către comunitatea globală pentru a corecta această traiectorie devastatoare și pentru a respecta promisiunile făcute femeilor, copiilor și adolescenților în enunțul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Același raport recomandă în mod special statelor să continue investițiile în servicii de sănătate, pentru a aborda toate crizele și precaritatea alimentară și pentru a împuternici femeile și tinerii din întreaga lume.

Expo 2020 Dubai: Soluțiile pentru un viitor global durabil, regăsite în cultura tradițională din România!

Publicat de Andra Radu, 15 decembrie 2021, 18:00 / actualizat: 15 decembrie 2021, 19:09

Pe 14 decembrie, într-un moment onorific, delegația Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, coordonată de László Borbély, a deschis porțile Expo Dubai 2020 – o premieră pentru România la această ediție. (Înregistrarea momentului este disponibilă aici: https://www.instagram.com/tv/CXdd3MsDAmC/?utm_medium=copy_link.

În contextul Expo Dubai 2020, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a prezentat contribuțiile lui Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen la ceea ce numim în prezent dezvoltare durabilă. Inspirați de cultura tradițională românească, prin studiile și ideile pe care le-au lansat în urmă cu un secol, cei trei români vizionari au propus concepte prin care se poate fundamenta ideea de construire a unei lumi durabile.

„Este o onoare să mă aflu astăzi aici în Pavilionul României la Dubai care, nu accidental, poartă titlul New Nature. Trebuie să ne regândim <<natura>> de a fi, de a trăi, de a interacționa cu mediul natural. Evenimentele la care am participat cu plăcere ieri și astăzi sunt o recunoaștere a faptului că avem viziune în România, avem o structură inter-instituțională, avem eficiență a administrațiilor publice și servicii publice inovative pentru implementarea Agendei 2030.

Avem multe resurse, însă e nevoie și de o schimbare de paradigmă, de o relație nouă cu natura. Așa cum spunea Brâncuși – lucrurile nu sunt dificil de realizat, ce este dificil e să ne punem în starea de a le face. În activitatea Departamentului avem două direcții cheie: să convingem administrațiile publice să devină parteneri în demersul nostru și să convingem întreaga societate de schimbarea de mentalitate atât de necesară în relație cu natura.” a declarat László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (Guvernul României).

Conferința „Sustainable Romania. Local Knowledge from the Past for a Global Lasting Future” a fost deschisă de către László Borbély și de Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri interinstituționale al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în calitate de gazdă a Pavilionului României la Dubai, în prezența invitaților reprezentanți ai delegațiilor și Pavilioanelor vecine și a participanților online.

Înregistrarea evenimentului poate fi vizionată aici: https://fb.watch/9UbkOSBuIa/.

În acord cu New Nature, tema generală prezentată de România la Dubai în 2020 în districtul Sustenabilității al expoziției mondiale, conferința a propus ideea că soluțiile pentru o dezvoltare durabilă și coerentă la nivel global pot fi găsite în exemple locale care, conectate la resursele și tehnologia din prezent, pot deveni metodologii viabile de colaborare dintre om și natură.

Experții invitați să prezinte teoriile lui Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu – Roegen au plasat conceptele gândite de cei trei în dialog direct cu dezvoltarea durabilă din prezent:

Doina Lemny, muzeograf onorific la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, custodele atelierului sculptorului Constantin Brâncuși, a prezentat o perspectivă nouă asupra relației lui Brâncuși cu materialul natural, despre care sculptorul considera că este cel care dictează direcțiile artistice, meșteșugarul sau artistul fiind cel care se adaptează după ceea ce îi spune materialul.

Luis Ovidiu Popa, directorul general Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a scos în evidență importanța studiilor lui Antipa asupra pescăriilor din Delta Dunării ca model de bună practică în administrarea rațională a ecosistemelor naturale și, totodată, valoarea spațiilor muzeale ca centre de educație non-formală pornind de la „diorama” inventată de marele biolog român.

Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, expert în economie circulară și dezvoltare durabilă, a explicat relevanța teoriei bioeconomice și a programului bioeconomic minimal propus de Nicolae Georgescu – Roegen ca soluție pentru dezechilibrele dintre societate – economie și resurse din prezent. Evenimentul a fost curatoriat și moderat de Teodor Frolu.

Filmul documentar dedicat contribuțiilor celor trei români de geniu la definirea ideii de lume durabilă, prezentat publicului internațional în contextul conferinței, poate fi vizionat aici: https://www.youtube.com/watch?v=KP6OCZzR0i8.

Un rezumat video al activităților Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu societatea civilă, care se înscrie conceptelor prezentate în conferință poate fi vizionat aici: https://youtu.be/zD40mgO9db8.

Conferința „Sustainable Romania. Local Knowledge from the Past for a Global Lasting Future” a fost organizată în contextul prezenței României la Expo Dubai 2020 de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

Resurse suplimentare de documentare a temelor conferinței: https://traditiicreative.ro/precursori/

Prezentările speakerilor: Prezentări Brâncuși, Antipa, Roegen – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – dezvoltaredurabila.gov.ro

Vizualizarea viitorului este nulă fără acțiuni zilnice

Publicat de Andra Radu, 30 decembrie 2020, 13:32

Majoritatea dintre noi trăim mai mult în viitor decât în prezent. Ne închipuim cum o să fie când lucrurile o să devină mai bune, cum o să ne simțim când nu o să mai fim în situația actuală, cum vor arăta zilele noastre odată ce ne vom găsi perechea și vom întemeia o familie. Dincolo de riscul mare la care ne expunem trăind în viitor, adică deconectarea de la prezent, mai omitem un lucru important: Ce facem concret pentru a ajunge acolo?

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), majoritatea oamenilor visează dar nu schimbă nimic acum – deși realizează că rețeta actuală nu are cum să le aducă rezultatul dorit.

„Mulți dintre noi ne imaginăm cu lux de amănunte viitorul. Îl trăim, îl mirosim, îl simțim ca și când ar fi aici și acum. Ne cufundăm într-o întreagă scenarită în jurul viitorului nostru dar uităm complet de momentul cel mai important: ACUM. Pentru că suntem cu mintea acolo, ratăm unicul moment în care putem cu adevărat să plantăm semințele pentru viitor.

Toată treaba aia cu vizualizatul viitorului este nulă fără acțiuni zilnice, susținute, în direcția către care vrem să mergem. Ce te întreb eu e asta: Ce ai de făcut astăzi, pentru viitorul TU?, Care sunt lucrurile pe care poți să le schimbi acum, ca să devii TU-ul din viitor?, Ce persoane vrei să rămână aproape și care relații te blochează?, Ce decizii de AZI fac diferența pentru MÂINE?

Ca să putem deveni varianta noastră de mâine, azi este singurul moment în care putem să facem schimbarea. Nu ieri și cu siguranță nu mai târziu decât ne dorim să avem rezultatele. Dacă vrem o schimbare în 2 ani, este absurd să începem procesul peste 3 ani, nu?”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, specialistul este de părere că primul lucru important după vizualizarea viitorului ideal este să iei decizia ca de AZI să faci ce ține de tine ca să devii acel TU.

„Nimeni nu poate face pașii în locul tău. Nici părinții, nici frații/surorile, nici iubitul/a, nici terapeutul tău. Toți te pot susține, te pot ajuta pe parcurs, te pot ghida când ai nevoie – însă tu ești singura persoană care controlează cu adevărat rezultatele din viața ta. Și tu, doar tu, poți să faci posibil acel viitor în care te visezi în mod constant. Așa că, unde te vezi în viitorul tău? – peste 2 ani, 5, 10… Cum arăți? Cum stai cu sănătatea?

În ce fel de relație te vezi? Ce fel de atitudine ai față de tine, față de copiii tăi, față de partener? Cum privești viața? Care este diferența dintre tine de acum și tu din viitor? Pune totul pe o listă și vezi care sunt lucrurile pe care poți să începi chiar de azi să le schimbi. Iar din ziua în care vei lua decizia să începi procesul, vei face deja primul pas mai aproape de acel viitor pe care ți-l dorești”, conchide psihologul Andra Tănăsescu.

OMS-UNICEF-Lancet: La nivel mondial, copiilor nu li se oferă o viață sănătoasă și un mediu sigur pentru viitor!

Publicat de Andra Radu, 21 februarie 2020, 12:38

Nicio țară nu protejează în mod adecvat sănătatea, mediul și viitorul copiilor, conform unui raport de referință publicat de către o comisie formată din peste 40 de experți în sănătatea copilului și a adolescentului din întreaga lume. Comisia a fost convocată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și The Lancet.

Potrivit raportului intitulat Un viitor pentru copiii lumii, sănătatea și viitorul fiecărui copil și adolescent din lume sunt periclitate în mod direct de degradarea mediului înconjurător, de schimbările climate și practicile de marketing abuzive care promovează intens în rândul copiilor mâncarea procesată de tip fast food, băuturile zaharoase, alcoolul și tutunul.

„În ciuda îmbunătățirii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în ultimii 20 de ani, progresele s-au blocat și riscă chiar să fie anulate”, a afirmat fostul prim-ministru al Noii Zeelande și copreședintele Comisiei, Helen Clark.

„Se estimează că aproximativ 250 de milioane de copii sub cinci ani din țările cu venituri mici și medii riscă să nu își atingă potențialul de dezvoltare, conform unor indicatori indirecți ce măsoară deficitul de creștere și sărăcia. Însă și mai îngrijorător este faptul că fiecare copil din lume se confruntă în prezent cu riscuri existențiale din cauza schimbărilor climatice și a presiunilor comerciale”.

„Statele trebuie să abordeze sănătatea copilului și a adolescentului dintr-o altă perspectivă, să se asigure nu numai că reușim să avem grijă de copiii noștri în prezent, ci și că protejăm lumea pe care o vor moșteni aceștia în viitor”, a adăugat Clark.

Intensificarea schimbărilor climatice amenință viitorul fiecărui copil

Raportul include un nou index global cu 180 de țări, ce compară performanțele acestora în ceea ce privește prosperitatea copiilor – cu ajutorul unor indicatori referitori la supraviețuirea și bunăstarea copilului, precum cei din domeniul sănătății, educației și nutriției, sustenabilității – cu un indicator indirect referitor la emisiile de gaze cu efect de seră, și echitatea sau discrepanțele înregistrate la nivelul veniturilor.

Potrivit raportului, în timp ce țările cele mai sărace trebuie să sprijine mai mult copiii pentru ca aceștia să poată avea o viață sănătoasă, emisiile excesive de carbon – provenind în mod disproporționat din țările mai bogate – amenință viitorul tuturor copiilor.

În cazul în care încălzirea globală va depăși 4°C până în anul 2100 conform previziunilor actuale, aceasta va avea consecințe devastatoare asupra sănătății copiilor din cauza creșterii nivelului oceanelor, a valurilor de căldură, a proliferării bolilor precum malaria și febra dengue și a malnutriției.

Conform indicelui, copiii din Norvegia, Republica Coreea și Olanda au cele mai mari șanse de supraviețuire și bunăstare, în timp ce copiii din Republica Centrafricană, Ciad, Somalia, Niger și Mali se află la polul opus. România se află pe poziția 80, între Rusia (79) și Bahamas (81).

Cu toate acestea, când autorii au analizat emisiile de CO2 pe cap de locuitor, țările din fruntea clasamentului au ajuns la coada acestuia: Norvegia a ocupat poziția 156, Republica Coreea, poziția 166, iar Olanda, poziția 160. Fiecare dintre cele trei state emite o cantitate de CO2 pe cap de locuitor ce depășește cu peste 210% ținta lor pentru anul 2030. Statele Unite ale Americii (SUA), Australia și Arabia Saudită se numără printre primele zece state cu cele mai mari emisii.

„Peste 2 miliarde de oameni trăiesc în țări în care dezvoltarea este frânată de crize umanitare, conflicte și dezastre naturale, probleme asociate tot mai mult cu schimbările climatice”, a afirmat ministrul senegalez Awa Coll-Seck, copreședinte al Comisiei. „Deși unele dintre cele mai sărace țări au și cele mai scăzute emisii de CO2, multe dintre acestea sunt expuse celor mai dure impacturi ale climei care se schimbă rapid. Promovarea unor condiții mai bune în prezent care să permită supraviețuirea și prosperitatea copiilor la nivel național nu trebuie să se facă cu prețul periclitării viitorului copiilor la nivel global”.

Singurele țări aflate pe drumul cel bun, cu șanse de a atinge țintele referitoare la emisiile de CO2 pe cap de locuitor până în 2030 și, totodată, cu performanțe bune (printre primele 70) la nivelul indicatorilor privind prosperitatea copiilor, sunt: Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay și Vietnam.

Copiii cad pradă publicității nocive, obezitatea infantilă crescând de 11 ori

Raportul atrage atenția și asupra pericolului la care sunt expuși copiii prin practicile nocive de marketing. Datele sugerează că, în unele țări, copiii văd 30.000 de reclame numai la televizor într-un singur an, în timp ce gradul de expunere a tinerilor la reclame pentru țigări electronice a crescut cu 250% în SUA în doi ani, ajungând la peste 24 de milioane de tineri.

Profesorul Anthony Costello, unul dintre autorii Comisiei, a declarat: „Autoreglementarea sectorului nu a avut rezultatul scontat. Studiile realizate în Australia, Canada, Mexic, Noua Zeelandă și SUA – printre multe altele – au arătat că practicile de autoreglementare nu au reușit să limiteze promovarea produselor în rândul copiilor.

De exemplu, în ciuda faptului că, în Australia, sectorul a adoptat procedura de autoreglementare, telespectatorii din rândul copiilor și adolescenților au fost în continuare expuși unui număr de 51 de milioane de reclame la băuturi alcoolice într-un singur an de transmisii televizate de fotbal, cricket și rugby. Iar realitatea ar putea fi și mai dură: avem puține date și cifre referitoare la imensa expansiune a reclamelor și a algoritmilor de pe rețelele de socializare care se adresează copiilor noștri”.

Expunerea copiilor la reclame despre mâncarea de proastă calitate și băuturi zaharoase îi determină să cumpere alimente nesănătoase și contribuie la înmulțirea cazurilor de supraponderabilitate și obezitate, stabilindu-se o legătură între marketingul agresiv și creșterea alarmantă a obezității infantile. Numărul copiilor și adolescenților obezi a crescut de 11 ori, de la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane în 2016, implicând un cost enorm pentru individ și societate.

Manifest pentru a acționa imediat în favoarea sănătății copiilor și a adolescenților

Pentru a oferi protecție copiilor, autorii independenți din cadrul Comisiei îndeamnă la o nouă mișcare globală cu și pentru copii. Printre recomandările lor se numără:

1. Stoparea emisiilor de CO2 ca o măsură de maximă urgență pentru a asigura un viitor copiilor pe această planetă;
2. Plasarea copiilor și a adolescenților în centrul eforturilor noastre de dezvoltare durabilă;
3. Noi politici și investiții în toate sectoarele care să vizeze sănătatea și drepturile copilului;
4. Ascultarea vocii copiilor în momentul luării deciziilor referitoare la politicile care îi afectează;
5. O reglementare mai aspră la nivel național a marketingului nociv, susținută de un nou Protocol opțional la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

Dr. Richard Horton, redactor-șef al seriei de publicații The Lancet, a declarat: „Oportunitatea este imensă. Sunt disponibile date. Avem la îndemână instrumentele necesare. De la șefi de stat până la autorități locale, de la lideri ONU până la copiii înșiși, Comisia ne îndeamnă pe toți să intrăm într-o nouă eră în ceea ce privește sănătatea copiilor și a adolescenților. Va fi nevoie de curaj și angajament pentru a reuși. Este testul suprem al generației noastre”.

„De la criza climatică până la obezitate și publicitatea nocivă, copiii din lumea întreagă se confruntă cu amenințări de neimaginat în urmă cu doar câteva generații”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Este momentul să abordăm sănătatea copilului dintr-o altă perspectivă, una care plasează copiii în fruntea agendei de dezvoltare a oricărui guvern și pune bunăstarea acestora înaintea oricăror altor considerente”.

„Acest raport arată că decidenții de la nivel mondial dau, mult prea adesea, greș când vine vorba de copiii și tinerii de azi: nu reușesc să le protejeze sănătatea, nu reușesc să le protejeze drepturile și nu reușesc să le protejeze planeta”, a afirmat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății.

„Acesta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate țările, în sensul că trebuie să investească în sănătatea și dezvoltarea copiilor, să le asculte vocea, să le protejeze drepturile și să construiască un viitor demn pentru copii”.

Prezentul este real!

Publicat de Andra Radu, 5 februarie 2020, 10:46

Trecutul și viitorul sunt doar scenarii cărora le dăm viață în mintea noastră. Le punem pe repeat, revedem aceleași scene de un milion de ori, retrăim emoțiile și conversațiile până când avem senzația că totul se întâmplă din nou chiar în acest moment.

Trecutul a fost și nu va mai fi niciodată. Rămân doar impresiile noastre și ceea ce ne reconstruim în mintea noastră. Amintirea momentelor trecute este reconstruită din nou și din nou în mintea noastră și capătă semnificația pe care alegem noi să i-o dăm.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), generațiile anterioare experimentau mai des fericirea deoarece obișnuiau să concentreze experiența pe momentul prezent, rareori proiectându-și viața în viitor.

„Mergând și mai în spate, să zicem 2-3-4-5 secole în urmă, oamenii erau atât de preocupați cu supraviețuirea încât proiecția viitorului nu era pe lista lor de priorități. Acesta a fost si motivul pentru care până și conceptul de “călătorie în timp” a fost menționat foarte târziu în istoria omenirii, când oamenii își satisfăceau mai ușor nevoile fundamentale (hrană, adăpost etc.) și puteau să se gândească la mai multe lucruri decât la supraviețuire”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Viitorul este doar plăsmuirea imaginației noastre. Prezentul este real!

Specialistul afirmă că dintr-un moment trist putem alege să ne focusăm pe durerea pe care o readucem în mod constant la viață. Ne conectăm în mod repetat la ce s-a întâmplat, prin a accentua totul și a păstra cât mai vie amintirea tristeții de atunci. O altă variantă ar fi să ne amintim părțile frumoase, lecțiile și modul în care ne-a ajutat să devenim mai buni. În acest fel, ne concentrăm resursele pe părțile bune și dăm naștere unor emoții și stări plăcute.

„Viitorul nu există. Nu apucăm niciodată să îl trăim cu adevărat. Viitorul este o construcție a minții noastre, menită să ne pregătească pentru posibile scenarii care să nu ne scoată prea mult din zona de confort. Este o proiecție a viselor, obiectivelor, dorințelor noastre, care există doar în mintea noastră.

Este drumul imaginar pe care ni-l trasăm, astfel încât să trăim cu simțul unei direcții în viață; însă el nu există ca un moment ce poate fi trăit cu adevărat, ci noi ajungem să trăim ceea ce am visat despre viitorul nostru, în momentul prezent. Singurul moment cu adevărat viu este acum! Scurt dar plin de viață!

Dintr-o multitudine de acum-uri scurte, construim un prezent dinamic, în continuă mișcare; prezent care este cu adevărat singurul moment care contează, singurul moment în care poți real să zâmbești, să plângi, să te întristezi, să te bucuri, să iubești”, conchide psihologul Andra Tănăsescu.

Presiunea socială!

Publicat de Andra Radu, 17 decembrie 2019, 13:13

La nivel social, tendința este de a pune totul în cutii, bine organizate, cu etichete, pentru a avea ordine și disciplină.

Orice iese din standard, trebuie adus imediat la „normal”, indiferent dacă se potrivește acolo sau nu. Este puternic impusă regula aceasta de a pune o etichetă oricărui lucru sau eveniment, de a îl pune într-un cadru familiar care nu prezintă riscuri.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, nicio acțiune din societate nu rămâne neetichetată, oamenii find în permanență ghidați să judece orice afirmație, gând, acțiune, sentiment, dezvoltându-se astfel un factor de stres foarte puternic și totodată straniu, pe care îl numim presiune socială.

Dacă nu etichetăm, automat societatea va considera că e ceva în neregulă cu noi și astfel va pune presiune pentru a reintra în turmă.

„Aud tot mai des, în cabinet, clienți care parcă au povești trase la indigo: Cunosc un om fain, ne întâlnim, ne simțim bine. Continuăm discuțiile, întâlnirile, totul fain și frumos. La un timp după, îi povestesc unei prietene despre asta și prima întrebare este: „Și???”… (tare aș vrea să pot pune efectele audio pentru întrebarea asta).

Ceva mai târziu, alte 5 persoane îmi pun aceeași întrebare. Neștiind ce să le răspund, fiind încă totul foarte la început, încep să mă întreb dacă ar trebui să fie un „și”. Oare sunt eu ignorantă, sunt superficială? Ar trebui oare să îi pun o etichetă? Ar trebui să o numesc relație, cuplu, altfel?

Adevărul este că nu, nu ar trebui să ne grăbim să definim lucrurile. Nu totul trebuie să aibă o etichetă. În nici un caz de la început. Unele lucruri sunt cum sunt și asta e minunat”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Planul nostru de viitor este spulberat de presiunea socială

Totodată, specialistul consideră că este nevoie mai degrabă să ne lăsăm să le trăim, în loc să căutăm din start să le spunem cumva. Nu ajută să ne grăbim să îi spunem relație, cuplu, profesie ori carieră, când încă suntem la primii pași ai unui lucru pe care abia începem să îl cunoaștem și pe care poate o să îl construim într-un orizont de timp.

„E bună o viziune de viitor referitoare la modul în care vrei să arate viața ta peste x număr de ani. Planul însă este diferit de momentul prezent. Ține minte planul și până atunci trăiește în prezent. Dacă oportunitățile și persoanele din prezent vor duce către planul de viitor, minunat! Dacă nu, ce rost are să trăiești numai cu gândul în viitor, când clipa prezentă poate fi plină de clipe faine care, deși nu au nevoie de etichetă, pot avea o contribuție frumoasă asupra prezentului? Să ne amintim să trăim în prezent și să ne mai și bucurăm de ACUM!”, conchide psihologul Andra Tănăsescu.