Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018: 

Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).

Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.

Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.

Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze  în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.

Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.

Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.

Siguranța dronelor / Regulile aviației civile.  Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.

Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2018, 14:33

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018:

Facebook/ Utilizarea abuzivă a datelor. Ca urmare a întâlnirii din data de 22 mai dintre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg și conducerea politică a Parlamentului, deputații europeni vor dezbate modul în care se va asigura protecția datelor și prevenirea utilizării ilegale a informațiilor personale colectate, într-o audiere publică. Printre vorbitori se vor afla jurnaliști și informatori din spatele dezvăluirilor mass-media în cazul Cambridge Analytica. (luni)

Pachetul de mobilitate. Comisia pentru transport va vota cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește transportul rutier și concurenței între transportatori. Normele vizate vor contribui la intensificarea aplicării legii cu scopul combaterii practicilor ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală” sau încălcarea limitelor de operare pe piețele naționale ulterior livrării transfrontaliere (așa numitul cabotaj). Acestea vor clarifica, de asemenea, regulile privind aplicarea legislației naționale privind salariul minim, precum și asigurarea de condiții optime de odihnă pentru șoferi. (luni)

Uniunea Digitală: circulaţia liberă a datelor fără caracter personal în UE. O propunere care interzice statelor membre să impună restricții teritoriale nejustificate în ceea ce privește prelucrarea datelor non-personale (de exemplu, în sectoarele financiare, sănătate, fiscale, telecomunicații și guvern) va fi votată de Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor. O astfel de propunere ar reduce birocrația și ar elimina barierele inutile pentru întreprinderi. Acesta este considerat un factor cheie pentru o economie competitivă în domeniul datelor la nivel european. (luni)

Autorizarea pesticidelor. Comisia specială pentru procedura de autorizare în UE a pesticidelor va analiza avizul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) cu privire la proiectele de rapoarte de evaluare și la clasificarea substanțelor active de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu reprezentanți ai ambelor agenții. (joi)

Premiul Sakharov/ Conferința aniversară de 30 de ani. Deputații din comisiile pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului și Dezvoltare vor privi asupra celor 30 de ani de la acordarea Premiul Sakharov. În cadrul unei conferințe de două zile, aceștia vor evidenția implicarea UE în chestiunea drepturilor omului prin intermediul unor dezbateri cu experți la nivel înalt, câștigători ai premiului Sakharov și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și vor vizita expoziția (itinerantă) „Ei ne apără libertățile” (They Defend our Freedoms) – 30 de ani de la acordarea Premiului Sakharov pentru libertatea de gândire”. (luni și marți)

Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile care vor alea loc în cadrul sesiunii plenare din luna iunie, printre care se numără și viitorul summit UE, acordul nuclear al Iranului, componenţa Parlamentului și redistribuirea locurilor după alegerile europene de anul viitor, siguranța în utilizarea dronelor, securitatea cibernetică și relațiile UE-NATO. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezenta discursul de deschidere în cadrul evenimentului Zilele Dezvoltării Europene și se va întâlni cu președintele Rwandei, Paul Kagame, președintele Nigerului, Mahamadou Issoufou, preşedintele Liberiei, George Weah și președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, marți.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02

Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.

Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.

Agenda Parlamentului European,16 – 19 aprilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 aprilie 2018, 08:22

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna  16 – 19 aprilie:

Președintele francez Macron. Emmanuel Macron, Președintele Republicii franceze,  va dezbate viitorul Europei cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, marți dimineața, începând cu ora 10:00, ora locală. Aceasta este a patra dezbatere dintr-o serie de dezbateri plenare între liderii guvernelor statelor membre UE și deputații europeni, reflectând asupra viitorului UE.

Transformarea deșeurilor. Pentru a construi o economie circulară în care deșeurile menajere ajung să fie reciclate și reutilizate, deputații europeni vor discuta și vor vota asupra unui pachet legislativ despre deșeuri. Cele patru propuneri legislative de reducere a depozitării de deșeuri și de creștere a reciclării au fost agreate la nivel formal de către statele membre și negociatorii parlamentari. O masă rotundă cu experți și raportor va avea loc marți, la ora 18:30 (ora României). O conferință de presă este programată miercuri, ora 15:30. (marți, miercuri)

Protecția climei. Până în anul 2030, emisiile de CO2 generate de transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie reduse cu 30% în spațiul Uniunii Europene, iar orice defrișare în interiorul UE va trebui să fie reechilibrată prin plantarea de noi copaci, în conformitate cu un set de norme care urmează să fie aprobate de către Parlament. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că UE își îndeplinește angajamentul colectiv global, în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. O conferință de presă va avea loc după votul de marți, la ora 16:00 (ora României). (luni, marți).

Alimente organice. Deputații Parlamentului European vor discuta și vor vota cu privire la noi reguli în legătură cu producția, controlul și etichetarea alimentelor organice din UE. Noile norme vizează facilitarea transformării micilor agricultori în producători ecologici, astfel încât să se realizeze o creștere a producției în UE, asigurându-se în același timp că importurile de produse organice respectă cele mai înalte standarde ale UE. O conferință de presă va avea loc miercuri la ora 16:00 (ora României). (miercuri, joi)

Omologarea mașinilor. Ca urmare a scandalului privind emisiile de carbon în industria auto, noi reguli care să asigure că autovehiculele de pe șosele sunt nepoluante și sigure au fost convenite în mod informal cu statele membre pentru a permite controale mai strice și sancțiuni mai dure. (miercuri, joi)

Descărcarea de gestiune și numirea Secretarului General al Comisiei. Deputații europeni vor încheia controlul exercitat asupra gestionării bugetului pentru 2016 de către instituțiile UE și agențiile specializate, acoperind, în total, 53 de rapoarte. De asemenea, în aceeași zi va avea loc și un vot separat asupra rezoluției privind integritatea numirii de către Comisie a secretarului său general. (miercuri)

Eficiența energetică în clădiri. Conform unor noi norme care urmează să fie aprobate marți, statele membre vor trebui să dezvolte strategii naționale pe termen lung în vederea sprijinirii renovării clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, pentru a obține, până în 2050 un stoc de clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2.

Facebook. Abuzul în legătură cu datele Facebook de către Cambridge Analytica, în lumina regulilor europene de protecție a datelor cu caracter personal, dar și confidențialitatea online, vor fi dezbătute miercuri la ora 16:00 (ora României). Deputații europeni vor discuta dacă legile europene reprezintă un scut eficient împotriva abuzului de date cu caracter personal și manipulării alegerilor.

Ján Kuciak/ Siguranța jurnaliștilor. Pentru a încheia dezbaterea plenară din luna martie despre asasinarea jurnalistului de investigație slovac, Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, libertatea presei și modul de asigurare a siguranței jurnaliștilor, deputații europeni vor vota cu privire la o rezoluție și vor cere o investigație mai detaliată si o mai bună protecție europeană împotriva denunțurilor. (joi)

Agenda Președintelui. Marți dimineața, președintele Tajani va avea o întâlnire bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron la ora 10:30 (ora României), urmată de o scurtă declarație de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie  2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17

Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:

Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)

Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.

Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)

O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.

Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)

Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.

Jurnalul președintelui.

Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.

,,Un viitor mai bun este încă idealul UE”, spune Prim-ministrul irlandez

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 ianuarie 2018, 13:52

Prim-ministrul Irlandei Leo Varadkar a deschis miercuri seria unor dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi.

În mesajul de bun venit adresat de Prim-ministrului irlandez, Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a spus: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei”.

Leo Varadkar declarat că „Idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare”.

Prezentându-și viziunea asupra viitorului Europei, Taoiseach a subliniat necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite. Luna aceasta se împlinesc 45 de ani de la aderarea Irlandei, Prim-ministrul a mulțumit deputaților europeni pentru sprijinul lor în cadrul negocierilor Brexit, subliniind importanța respectării și în practică a ceea ce a fost agreat în teorie.

O mare majoritate a liderilor grupurilor politice a salutat apelul lui Leo Varadkar pentru o Uniune mai democratică, care să facă pași concreți pentru protejarea vieții, securității, valorilor și identității cetățenilor săi, și pentru a asigura bunăstarea socială și prosperitatea într-o lume globalizată. Cei mai mulți dintre ei au subliniat faptul că statele și cetățenii sunt mai puternici împreună decât separați. Ca și Irlanda în trecut, UE trebuie să fie capabilă să se adapteze și să se reformeze, pentru a face față noilor provocării în favoarea tuturor cetățenilor. Deputații au subliniat încă o dată hotărârea lor de a susține Irlanda în cadrul negocierilor Brexit, pentru respectarea deplină a acordului Good Friday.

Elevi din județul Mehedinți vor dezbate viitorul UE

Publicat de adinaiftime, 2 ianuarie 2018, 18:30

Treizeci și trei de școli din întreaga Europă vor veni la Bruxelles în martie anul acesta și vor prezenta instituțiilor europene opinia lor cu privire la rolul pe care cultura îl joacă în viitorul Europei. Ei vor căuta răspunsuri, vor dezbate și vor vota asupra a trei propuneri pe care instituțiile europene le vor lua în considerare în elaborarea politicilor lor, informează Comitetul Economic și Social European (CESE).

Școlile au fost selectate să participe la această inițiativă prin intermediul unei sesiuni de loterie electronică desfășurată la Bruxelles, la 6 decembrie.

Va fi implicată câte o școală din fiecare dintre cele 28 de state membre ale UE și din cele cinci țări candidate (Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia).

În urma desfășurării loteriei, din România a fost selectat Colegiul Tehnic „Decebal” din Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

Intitulată „Europa ta, părerea ta!” (YEYS), manifestarea este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și este evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor.

Elevii de liceu își vor părăsi sălile de clasă și vor veni la Bruxelles pe 15 și 16 martie, pentru a-și împărtăși punctele de vedere și ideile și pentru a lucra împreună pe tema „Uniți în diversitate: un viitor mai tânăr pentru cultura europeană”. Vor aborda chestiuni precum:
• Ce este cultura europeană: doar suma diferitelor tradiții naționale sau există valori comune care ne fac pe toți europeni?
• Care este rolul culturii și al schimburilor culturale în viața elevilor?
• Ce poate face Uniunea Europeană pentru promovarea culturii (cinema, muzică, dans, literatură, teatru etc.), precum și pentru o mai bună protecție a patrimoniului cultural?
• Ce rol ar putea juca cultura în renașterea economică din regiunile și orașele Europei?
• Cum poate această renaștere să le ofere tinerilor noi oportunități în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă?
• Cum pot să faciliteze acest proces UE și statele membre?

Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile generației mai tinere sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

Tânăr și inspirat? Participă la EYE 2018 pentru a modela viitorul Europei!

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2017, 12:17

Pentru a treia oară, mii de tineri europeni se vor reuni la Strasbourg în iunie anul viitor pentru a-și împărtăși viziunea asupra viitorului Europei. Înscrie-te acum pentru a participa!

Cea de-a treia ediție a Evenimentului European pentru Tineri, EYE 2018, va avea loc în Parlamentul European la Strasbourg, în perioada 1-2 iunie 2018. Peste 8.000 de europeni cu vârste între 16 și 30 de ani urmează să participe, să-și împărtășească ideile despre viitorul Europei și să discute cu membrii Parlamentului European și cu alți factori de decizie europeni.

Ideile prezentate în cadrul evenimentului vor fi colectate într-un raport, care va fi distribuit tuturor deputaților, în iulie 2018, și discutat în comisiile parlamentare în toamna aceluiași an.

Evenimentul este deschis tuturor europenilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Înscrierile sunt deschise numai grupurilor de minimum 10 participanți. Participarea la EYE 2018 este gratuită, dar participanții trebuie să își acopere propriile costuri pentru transport, cazare și masă.

Înregistrați-vă aici până la 31 decembrie 2017!

Churchill: „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 10:33

THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.

Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.

Executivul european estimează că dezbaterea privind viitorul Europei va atrage peste 30 de milioane de persoane

Publicat de adinaiftime, 19 iulie 2017, 21:00 / actualizat: 22 iulie 2017, 11:58

Dezbaterea privind viitorul Europei, concentrată în jurul Cărții Albe, document lansat în urmă cu patru luni de executivul european, capătă dinamism, iar în final – potrivit estimărilor – vor fi implicate în acest demers peste 30 de milioane de persoane, informează Comisia Europeană într-un comunicat difuzat marți.

‘Este încurajator să văd atât de mulți oameni care se implică în dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene, lansată de Comisie la 1 martie 2017 odată cu publicarea Cărții albe pe această temă. Am văzut că un număr mare de cetățeni și-au exprimat deja punctul de vedere (…) Viziunea mea o voi prezenta în septembrie, dar, în realitate, cetățenii vor fi artizanii viitorului Europei. Pentru că ei sunt cei care scriu manualele de istorie de mâine. Continuați, așadar, să vă implicați și să vă faceți auzită vocea!’, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit comunicatului citat.

Peste 270.000 de persoane au fost prezente la cele peste 1750 de evenimente, organizate sau sprijinite de către Comisia Europeană din martie, când a fost lansată Cartea Albă, și până în iunie. Acestora li s-au alăturat participanți online. Cetățenii sunt invitați să-și exprime în continuare punctul de vedere, pe pagina online dedicată, îndeosebi înainte de 13 septembrie, dată la care Juncker va susține discursul anual privind starea Uniunii Europene, în care își va prezenta viziunea privind viitorul Europei.

Comisia Europeană a lansat la 1 martie, odată cu Cartea albă privind viitorul Europei, o dezbatere paneuropeană în urma căreia atât cetățenii, cât și liderii vor putea contura viziunea asupra UE cu 27 de membri. Cartea albă prezintă cinci scenarii pentru evoluția Uniunii până în 2025. Acestea acoperă o serie de posibilități cu rezultate diferite în funcție de domeniul de politică avut în vedere. Scenariile nu se exclud reciproc și nici nu sunt exhaustive, notează sursa citată.

Comisia a prezentat, de asemenea, o serie de documente de reflecție privind aspecte-cheie pentru Europa. Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Comisiei Europene, din septembrie, înainte să fie trase primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie. Astfel, în vederea alegerilor parlamentare din iunie 2019, statele membre vor putea decide calea de urmat pentru următorii ani.