Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

LE MONDE: Într-o conferință de presă rară, Orban a fost presat să dea răspunsuri cu privire la corupție

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 07:21 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:11

Obișnuit cu interviurile indulgente, premierul ungar a fost asaltat de întrebări legate de îmbogățirea dubioasă a apropiaţilor săi şi de fondurile europene.

Oare, Viktor Orban a vrut să dea garanţii Bruxelles-ului, care îl acuză de nerespectarea libertății presei? Intenționează el să reia contactul cu jurnaliștii, într-un context de revoltă populară și după ani de izolare? Sau, mai trivial, premierul ungar dorea să îi arate prietenului său – totuși un concurent – ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, care vizitase Polonia cu o zi înainte, că nu vrea să-l lase să întruchipeze recompunerea dreptei, în vederea alegerilor europene?

Oricare i-ar fi motivele, dl Orban a ţinut o conferință de presă joi, 10 ianuarie, la Budapesta, oferindu-le jurnaliștilor ocazia extrem de rară de a-1 chestiona. Timp de două ore, campionul „iliberalismului”, aflat la putere din 2010, a răspuns la întrebările redactorilor ungari şi străini, reamintind că el intenționează să facă din lupta împotriva tuturor formelor de imigrație singurul subiect de campanie al partidului său, Fidesz, în contextul alegerilor europene.

Astfel, dl Orban a salutat crearea unei axe „Roma-Varșovia” pe această temă, după întâlnirea remarcabilă dintre Matteo Salvini – „eroul meu” – și liderul partidului polonez, Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski. În ceea ce îl privește pe președintele francez, Emmanuel Macron, Orban a afirmat că „dacă ceea ce ar vrea acesta s-ar întâmpla cu adevărat în Europa, atunci ar fi rău pentru Ungaria” .

Orban își pregătise foarte bine răspunsurile, exagerând chiar schimburile cu mass-media marginalizată de obicei. Dar, cu siguranţă, el nu se aștepta la atâtea întrebări cu privire la suspiciunile grave legate de corupție al căror obiect îl face anturajul său cel mai apropiat, subiect în legătură cu care puterea refuză de cele mai multe ori să răspundă.

Obișnuit cu interviuri indulgente de partea mass-mediei apropiate puterii, Viktor Orban a fost de data aceasta asaltat de cereri de clarificare, de exemplu cu privire la modul în care prietenul său vechi, Lorinc Meszaros, a putut deveni cel mai bogat om din Ungaria. Şi ginerele său a fost menționat de mai multe ori. Acesta se află în centrul unei anchete europene privind fraude din subvențiile UE, anchetă respinsă de instanțele ungare.

Răbdător, dl Orban s-a mărginit să răspundă că „nu a intervenit niciodată în procedurile europene. Eu sunt pentru o separare foarte strictă între cercurile politice și economice, iar guvernul nu se lasă antrenat în afaceri. El luptă împotriva corupției”.

Potrivit lui Jozsef Péter Martin, director executiv al ONG-ului Transparency International din Ungaria, pentru moment, Viktor Orban nu s-ar teme că acuzațiile de corupție l-ar putea pune în pericol politic. „Populația nu refuză atât de multă corupție pe cât ar fi de dorit”, spune acest fost redactor şef al unui ziar care a fost neutralizat şi cumpărat de un apropiat al regimului.

„În Ungaria, oamenii spun că, oricum, corupția a existat întotdeauna. De altfel, sondajele arată că 70% dintre unguri primesc informații în primul rând prin radio și televiziune, medii care nu sunt libere, cu două excepții notabile: RTL și ATV. În fine, situația economică este stabilă, chiar dacă rezultatele bune înregistrate sunt pe termen scurt”.

Articol de Blaise Gauquelin

Moscovici: „UE poate face implozie din cauza lui Salvini, Le Pen şi Orban”

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 octombrie 2018, 07:52

„Uniunea Europeană poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extremă dreaptă”.

Într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde, comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici, i-a atacat din nou pe populişti. Joi, după ce a catalogat guvernul italian ca fiind ”xenofob şi eurosceptic”, comisarul european a divulgat numele politicienilor care ar putea destabiliza Bruxelles-ul la viitoarele alegerile europene: „Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. După care a atacat din nou guvernul Conte: ” Cei doi viceprim-miniştri italieni (Salvini şi Di Maio, n.r.) sunt fiii inegalităţilor şi diferenţelor, care în nici un caz nu le justifică excesele”.

Chiar dacă afirmă că „nu e momentul să tergiversăm sau să dăm înapoi” pentru a salva Europa, în interviul acordat ziarului Le Monde, Moscovici anunţă că nu va candida la alegerile europene din 2019. Cu toate acestea, nu ezită să critice Partidul Socialist European  (PES) vinovat, în opinia sa, de faptul că „nu realizează provocarea existenţială cu care se confruntă Europa”. „Pentru prima dată în istoria sa, existenţa Europei este ameninţată: poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extrema dreaptă, Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. Motiv pentru care lansează un apel la toate celelalte forţe politice pentru a opri partidele populiste: „Într-un astfel de moment trebuie să promovăm unitatea unei Europe mai puternice, şi mai integrată. Nu este momentul potrivit pentru a da înapoi sau a tergiversa”.

”Nu ne putem uita la Jean-Luc Melenchon, care are accente naţionaliste şi contestă tratatele europene şi la amicii mei socialişti şi progresişti precum Antonio Costa (premierul portughez), Pedro Sanchez (premierul spaniol) sau Alexis Tsipras (premierul elen) – susţine Moscovici – nu este nici aceeaşi stângă şi nici aceeaşi Europă”.  Potrivit Comisarului European pentru afaceri economice, Partidul Socialist European nu şi-a clarificat încă poziţia: „Este într-adevăr un partid puternic pro-european sau este un partid euro-ezitant?”, întreabă tendenţios Moscovici.

Ultima „euroviziune” a lui Juncker, marginalizată de drama lui Orbán

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2018, 11:50

Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice
cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria

Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.

S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.

Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.

Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.

Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.

De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.

Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.

Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.

Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.

Orbán judecat

Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.

Articol de Mehreen Khan, Strasbourg

Prim-ministrul Ungariei a precizat cine este invadatorul Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 ianuarie 2018, 12:46

Premierul maghiar Viktor Orban a refuzat din nou să-i accepte pe refugiați în Ungaria, numindu-i „invadatori musulmani”. Aşa a declarat el într-un interviu acordat pentru ziarul „Bild-Zeitung”.
„Noi considerăm că un număr mare de musulmani va conduce, în mod inevitabil, la apariția unor societăți paralele, nu vrem acest lucru și nu vrem să fim forțați să facem acest lucru”, a spus premierul ungar. Noi nu considerăm acești oameni doar refugiați musulmani. Noi îi vedem ca pe nişte invadatori musulmani”.
Potrivit lui Viktor Orban, imigranții sunt migranți economici, ei caută doar condiții mai favorabile pentru viață, ceea ce, inevitabil, creează probleme pentru țara care i-a adăpostit. În acest context, el a respins acuzațiile că Ungaria primește asistență din partea Uniunii Europene și că nu își asumă responsabilitatea pentru primirea lor.
„Aceasta este o compensație corectă pentru faptul că am deschis piața noastră pentru o concurență liberă, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu problema refugiaților”, a spus Viktor Orban.
În paginile publicaţiei Bild-Zeitung, el a cerut, de asemenea, politicienilor germani, în special lui Martin Schultz, liderul Partidului Social-Democrat, să manifeste mai mult respect pentru țara lui.
Anterior, Viktor Orban le-a cerut țărilor din Europa Centrală și de Est să se unească pentru a respinge migrația ilegală. „Polonezii, cehii, slovacii, românii și maghiarii trebuie să se unească în acest proces”, a spus politicianul, „dorim o Europă sigură, dreaptă, creștină și liberă”.
Criza migrației a apărut la începutul anului 2015, ca urmare a creșterii fluxului de refugiați către Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Teritoriul Ungariei a fost traversat de aproximativ 400 de mii de persoane care călătoresc în Europa Centrală. În acest scop, Budapesta a construit un gard la granița cu Serbia și a întărit controlul frontierelor.
Situația cu refugiații a fost unul din motivele pentru care diferite structuri legate de finanțatorul american George Soros au fost închise în Ungaria. El promovează activ ideea găzduirii refugiaților în Ungaria, atitudine care este contrară poziției guvernului țării.

Intâlnire a liderilor maghiari la Cluj-Napoca

Publicat de adinaiftime, 2 octombrie 2017, 11:30

Liderii FIDESZ şi UDMR au avut la Cluj o întrevedere în acest sfârşit de săptămână. Aceştia au convenit asupra unor proiecte pe termen scurt, mediu şi lung, care reprezintă interesele comunităţii maghiare din România, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Liderul Uniunii a subliniat faptul că FIDESZ  şi, implicit, Guvernul ungar susţin proiectele UDMR care vizează afirmarea şi extinderea drepturilor comunităţii maghiare, inclusiv reînfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Delegaţiile celor două formaţiuni politice – conduse de liderii acestora, Kelemen Hunor şi premerul ungar Viktor Orbán – consideră că ar fi importantă consolidarea relaţiei dintre cele două guverne, pentru a depăşi blocajul care există în acest moment.

Agerpres

Asaltul Ungariei asupra lui Soros și a valorilor UE 

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 septembrie 2017, 10:46

Editorialul publicat în Financial Times, referitor la atacurile susţinute împotriva lui Soros, evidenţiază derapajele Ungariei privind nerespectarea valorilor Uniunii Europene şi consecinţele acestor acţiuni asupra cetăţenilor.

Guvernul naționalist-populist al Ungariei a umplut deja țara de afișe care-l prezintă pe George Soros, finanțistul miliardar, drept o amenințare la adresa țării fiindcă apără drepturile refugiaților. A lansat un asalt juridic împotriva universității fondate de el la Budapesta și a demonizat ONG-urile susținute de el. Acum, guvernul Fidesz lansează o „consultare națională” a cetățenilor cu privire la presupusul plan al dlui Soros de a inunda Europa cu refugiați. Investitorul filantrop este pus la zid în calitate de bau-bau-șef în cadrul campaniei premierului Viktor Orban pentru obținerea unui al treilea mandat la alegerile din primăvară.

Pentru autoproclamatul partid „iliberal” în care Fidesz s-a transformat, dl Soros constituie ținta ideală, în calitate de simbol al liberalismului. Cu mare parte a opoziției ungare în debandadă și singura competiție mai serioasă la adresa Fidesz venind de la dreapta și mai extremă, americanul de origine ungară îndeplinește rolul inamicului extern împotriva căruia electoratul trebuie să se unească în jurul partidului. Campania purtată împotriva lui de guvernul de la Budapesta este tulburătoare din numeroase privințe.

În primul rând, presupusul „plan Soros” este o „știre falsă”. Dl Soros a scris în favoarea acceptării mai multor refugiați de către UE și a propus măsuri comune. Dar să pretinzi, așa cum o face Fidesz, că el a hipnotizat cumva UE pentru a adopta un plan de a primi un milion de imigranți pe an și de a obliga prin coerciție statele reticente să-i primească, este un basm de groază fabricat.

În al doilea rând, campania împotriva acestui supraviețuitor evreu al Holocaustului are nuanțe subtile de antisemitism. Continua demonizare a dlui Soros și a ONG-urilor sale și confruntarea mai generală a dlui Orban cu UE în privința politicii ei de migrație, reprezintă, luate la un loc, un atac asupra valorilor europene de deschidere, toleranță și respect pentru drepturile omului. De fapt, afișele contra dlui Soros continuă într-o formă voalată atacul Fidesz contra „Bruxelles”-ului – deopotrivă demonizat și el printr-o campanie cu afișe din acest an -, filantropul servind aici drept o reprezentare simbolică a UE.

Dl Orban s-a angajat în aprilie față de Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), grupul politic paneuropean de centru-dreapta de care aparține Fidesz, că va înceta astfel de atacuri la adresa UE. A venit vremea ca PPE să-l expulzeze din grup.

La fel ca în cazul Poloniei, mijloacele UE de a contracara asaltul Ungariei contra regulilor și valorilor europene sunt limitate. Însă privirile se îndreaptă acum, pe bună dreptate, spre fondurile structurale UE, printre ai căror primi beneficiari se numără și Ungaria. O asemenea finanțare UE echivalează cu peste 3,5% din PIB-ul anual – și este responsabilă pentru o mare parte a creșterii economice din ultimii ani, pentru care Fidesz-ul dlui Orban încearcă să-și aroge meritul. Cercetările organizațiilor anticorupție arată că mari contracte de stat, finanțate parțial din bani UE, sunt oferite în mod disproporționat unor indivizi și companii apropiate de Fidesz și de premier.

Suspendarea finanțării UE pentru Ungaria vine la pachet cu riscul unei penalizări nedrepte a ungurilor de rând. Însă cum parchetul Budapestei e condus de un loialist al Fidesz care nu prea pare înclinat să investigheze acuzațiile de corupție, Bruxelles-ul și capitalele UE au o altă opțiune. Având în vedere existența semnelor de întrebare privitoare la distribuirea fondurilor în țară, ele pot amenința cu blocarea fondurilor dacă Ungaria nu va consimți la verificări mai exigente și la nivel mai înalt, operate de exemplu de oficiul anti-fraudă al UE sau de o nouă instituție propusă, Procurorul Public European.

Viitoarele negocieri cu privire la bugetul UE de după 2021 oferă și ele o oportunitate de introducere a unor garanții care să permită blocarea fondurilor pentru țările care violează statul de drept. Membrii UE nu ar trebui să se aștepte să continue să se bucure de roadele statutului de membru dacă ei resping regulile și valorile europene atât de flagrant precum o face astăzi Ungaria.

„Ce este populismul?” , de Jan-Werner Müller, a apărut la Editura „Polirom”

Publicat de adinaiftime, 17 septembrie 2017, 11:50

„O carte excepțională despre un concept politic alunecos, însă esențial. Critica impetuoasă pe care Jan-Werner Müller o aduce populismului constituie o importantă sursă de informații pentru oricine încearcă să înțeleagă rădăcinile și natura conflictelor politice care frămîntă în vremurile actuale Europa și Statele Unite.” (Michael Kazin)
„Pentru a înțelege popularitatea lui Trump, cartea profesorului de științe politice Jan-Werner Müller de la Princeton University este cea mai utilă.” (The Washington Post)

Donald Trump, Silvio Berlusconi, Marine Le Pen, Jarosław Kaczyński sau Viktor Orbán sunt doar câteva nume care dovedesc simpatia tot mai mare de care se bucură populiștii în lumea întreagă. Dar ce este, mai exact, populismul? Oare toți cei care critică Wall Street-ul sau Washington-ul ar trebui considerați populiști? Care este diferența dintre populismul de dreapta și cel de stânga? Aduce populismul mai aproape de popor guvernarea sau este o amenințare la adresa democrației? În definitiv, cine este „poporul” și cine poate vorbi în numele lui?

Bazîndu-se în studiul său pe evenimente istorice din Europa, Statele Unite și America Latină, profesorul de ştiinţe politice Jan-Werner Müller abordează toate aceste probleme generate de renașterea populismului la nivel global.

În plus, autorul propune strategii concrete pe care democrații liberali le-ar putea aplica pentru a-i înfrunta cu succes pe populiști și, în special, pentru a contracara pretențiile acestora de reprezentare a „majorității tăcute” sau a „poporului adevărat”.

Volumul semnat de Jan-Werner Müller, Ce este populismul?, a apărut în această săptămână în colecţia „Opus. Ştiinţe politice” a Editurii „Polirom”, în traducerea Irinei-Mariana Borţoi; este disponibil atât în librăriile din ţară, cât şi pe www.polirom.ro.

Jan-Werner Müller,profesor de ştiinţe politice la Princeton University, este cofondator al European College of Liberal Arts (ECLA) din Berlin, primul colegiu privat de arte liberale din Germania, la care a fost director de cercetare. Manifestă un interes faţă de iniţiativele internaţionale de predare şi cercetare centrate pe artele liberale. De acelaşi autor: Another Country: German Intellectuals, Unification and National Identity (2000), German Ideologies since 1945: Studies in the Political Thought and Culture of the Bonn Republic (2003), Wo Europa endet. Ungarn, Brüssel und das Schicksal der liberalen Demokratie (2013),Das demokratische Zeitalter. Eine politische Ideengeschichte Europas im 20. Jahrhundert (2013). Este un colaborator constant a numeroase publicaţii, printre care Neue Zürcher Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Zeit, Süddeutsche Zeitung, London Review of Books, Foreign Affairs, The Guardian, Dissent, The New York Review of Books…

Situaţia din Ungaria, analizată de Parlamentul European

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 0:55

Pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European a figurat, marţi 19 mai, o dezbatere privind situaţia din Ungaria. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Iniţiativa aparţine Comisiei parlamentare pentru libertăţi civile care a organizat deja o dezbatere în urma comentariilor făcute de premierul maghiar Viktor Orbán privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea în Ungaria şi a consultării publice privind imigraţia, lansată de Guvernul maghiar.

Prezent la dezbateri, premierul ungar a apărat, în numele libertăţii de expresie, dreptul ţării sale de a dezbate asupra reintroducerii pedeapsei cu moartea.

„Ungaria nu a semnat niciun acord privitor la lucrurile despre care putem vorbi sau nu”, a spus Orbán subliniind că problema pedepsei capitale nu ar trebui să fie un „tabu”.

În schimb, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a subliniat că reintroducerea pedepsei capitale ar duce la aplicarea articolului 7 al tratatului fondator al UE, respectiv la sancţiuni împotriva Budapestei.
„Nu totul este scris în marmură, sunt reguli scrise de om şi nu de Dumnezeu deci ele pot fi modificate”, a replicat Viktor Orbán, care a adăugat că maghiarii se vor bate pentru libertatea de a gândi.

În ceea ce priveşte cotele pentru imigraţie, premierul ungar a declarat:

„Propunerea Comisiei Europene este absurdă, la limita nebuniei. Cotele nu vor face decât să aducă mai mulţi oameni în Europa. Este un stimulent pentru traficanţi şi nu va face decât să le spună oamenilor: da, încercaţi să traversaţi Mediterana, cu orice cost”, a subliniat Orban în plenul PE.

Cu excepţia notabilă a conservatorilor din grupul majoritar PPE (al cărui membru este şi formaţiunea FIDESZ, a lui Viktor Orbán), aleşii europeni au exprimat opinii foarte critice la adresa discursului rostit de premierul de la Budapesta în PE. Ideea unei consultări publice a ungurilor pe tema imigraţie a fost criticată şi de prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

„Prezentarea imigranţilor ca pe o ameninţare pentru locurile de muncă este pur şi simplu ceva greşit”, a afirmat Timmermans, care a ţinut să sublinieze:

“Deci pledoaria mea în fața guvernului maghiar și în fața tuturor celorlalte guverne este: nu caricaturizați propunerea Comisiei privind migrația, pentru că suntem de aceeași parte în ceea ce privește lupta împotriva migrației ilegale. Dar, în același timp, noi pledăm pentru o abordare umană în concordanță deplină cu valorile pe care le împărtășim.

Valorile, d-le prim-ministru, pentru care ați luptat ca tânăr, atunci când poporul dumneavoastră și țara erau oprimate de comunism.

Acele valori le împărtășim în Uniunea Europeană. Și dumneavoastră participați la dezbatere pentru că știți foarte bine că avem dreptul să ne adresăm reciproc întrebări cu privire la aceste valori.

Ar mai fi de menţionat că în timpul în care s-au desfăşurat dezbaterile din Parlamentul European, câteva sute de persoane au protestat la Budapesta împotriva iniţiativei guvernului privind consultarea populaţiei în legătură cu introducerea unor reglementări mai stricte în cazul imigranţilor, precum şi împotriva discriminării şi xenofobiei.

O zi mai târziu a reacţionat şi opoziţia din Ungaria la afirmaţiile premierului Orbán.

Astfel, Coaliţia democratică condusă de fostul premier Ferenc Gyurcsány a precizat, printr-un comunicat, că dezbaterile din Parlamentul European au demonstrat faptul că guvernul Orbán s-a izolat în totalitate în Europa.

La rândul lor, liberalii ungari au atras atenţia că în Europa se poate discuta despre pedeapsa cu moartea, dar introducerea acesteia ar duce la sistarea apartenenţei Ungariei la Uniunea Europeană şi au cerut premierului să confirme faptul că nu doreşte ca ţara să iasă din Uniune.