Sfântul Nicolae

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 decembrie 2019, 09:17 / actualizat: 6 decembrie 2019, 10:26

Mic sau mare, trist sau fericit, fiecare aşteaptă momentul darului, al gestului dătător de speranţă şi pilduitor de sentiment. Iar darurile, atâtea câte sunt, încep să apară odată cu Sfântul Nicolae, având apogeu noaptea de Anul Nou.

(varianta sonoră a rubricii radiofonice)

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae dezvăluie câteva credinţe legate de acest moment de referinţă în calendarul popular.

Moş Nicolae, denumire populară, a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin sinonim cu Sânicoară.

I se spune Moş lui Nicolae, pentru că nu e chiar un sfânt. Se crede că-i iscoadă a diavolului, dar apără corăbierii, soldaţii în război.

Copiii îl aşteaptă, pentru că le aduce daruri, dar se şi tem de el, pentru că-i pedepseşte, pe cei neastâmpăraţi. Curioşii îl pot vedea pe Moş Nicolae în noaptea de Anul Nou când cerul se deschide. El stă lângă Dumnezeu.

Fetele se gândesc la el cu speranţă şi chiar spun o rugăciune:

Sfinte Nicolae, chiabur mare

Pune munţilor hotare

Şi dă ruble ferecate

Fetelor nemăritate.

 Aşa se rugau fetele din Dolj, surprinse de folcloristul N. I. Dumitrescu. Cele ce vor să-şi vadă în vis ursitul pot în această zi să ducă la biserică un strop de colivă. Apoi să o aducă acasă şi să o pună la icoană. În seara de Sfântul Vasile să o ia, să o pună pe masă împreună cu două lumânări şi o sticlă cu vin sau cu apă. Să se roage să vadă în vis chipul viitorului bărbat. Dar nu trebuie să vorbească cu nimeni. Când se vor trezi, de vor merge la oglindă, vor vedea chipul ursitului.[1] De Sfântul Nicolae se crede că ziua începe să se mărească puţin. Se spune că se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace. Este dezlegare la peşte, ulei şi vin, iar în calendarul popular sărbătoarea este cunoscută sub numele Sân-Nicoară, Sf. Niculae sau Crăciunul Copiilor.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Şezătoarea, XIII, p. 101.

De la brumărel la brumarul mare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 octombrie 2017, 05:00

Toamna-i timpul roadelor şi al grijilor pentru viitoarele recolte. Dar când nu-i timp pentru griji? Că parcă le rânduieşte soarta să nu ieşim din ele nici după plecarea în lumea umbrelor, că şi pe-acolo se spune sunt griji pentru cei lăsaţi acasă, că aşa se face de-i visăm. Au grijă să ne spună, în vis, ce le mai trebuie, ce-am uitat să dăm la moşii de toamnă. Grija lor şi grija noastră doar pentru a câştiga o clipă de tihnă!

(varianta audio a rubricii)

Brumărelul (octombrie) începe cu griji: să fie culese poamele, să fie curăţaţi pomii de uscătură până nu vine frigul, să fie săpate încă o dată straturile din care au fost scoase legumele, ca să nu degere peste iarnă. Şi mai ales să fie aleşi strugurii la cules. Numai aşa facem bani cumsecade şi vinuri de mai multe feluri.
Cum Brumărelul se sfârşeşte şi începe Brumarul mare, promorarul, luna brumei, grijile se-nmulţesc, să se pună gunoi putred în jurul pomilor, să se spoiască trunchiul copacilor nu doar cu var, ce ştie toată lumea, ci cu un amestec de zeamă de var, balegă de vită şi sânge. Atunci le merge bine pomilor. Şi tot grijă mare este pentru fermentarea şi limpezirea vinului în butoaie, că nu întâmplător luna noiembrie se numeşte şi vinicer sau vinar: ca să nu fiarbă mustul prea repede, se stropeşte butea cu apă rece, iar ca să nu „fiarbă” prea încet, se acoperă butea cu o haină de lână.

Vinu-i bun când se bea, nu când îi porţi grija, nici chiar de vinar!

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Vinul nobil, vedetă în week end! Hai şi tu la festival!

Publicat de adinaiftime, 17 iunie 2017, 17:30

Două zile cu vin exclusiv din podgoriile locale, mâncare potrivită cu vinul, muzică bună şi o atmosferă pe măsură!

Toate aceste se întâmplă sâmbătă şi duminică la Satu Mare, la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Vinului Sătmărean. Organizat de Consiliul Judeţean în colaborare cu Asociaţia Viticultorilor, evenimentul se desfăşoară în Piaţa 25 Octombrie, sâmbătă, 17 iunie – de la ora 15:00, iar duminică, 18 iunie, de la ora 17:00.

Festivalul Vinului Sătmărean se află la cea de-a cincea ediţie, dar în acest an organizatorii l-au gândit altfel faţă de ediţiile anterioare. Pasiunea viticultorilor pentru această îndeletnicire, pentru soiurile şi sortimentele de viţă nobilă din judeţ, vor fi împărtăşite în cadrul prezentărilor care vor avea loc în cele două zile. Nagy Szabolcs, din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare ne oferă detalii:

Anul acesta ne axăm pe ideea că sătmărenii trebuie să cunoască vinurile din judeţul nostru. Cu sprijinul Asociaţiei Viticulturilor, în fiecare din cele două zile vor fi organizate prezentări ale vinurilor din cele mai reprezentative zone ale judeţului Satu Mare. (Nagy Szabolcs)

Festivalul Toamnei şi Ziua Recoltei la Târgu-Jiu

Publicat de Mihaela Costache, 18 septembrie 2015, 09:00

Primăria municipiului Târgu Jiu a început pregătirile pentru Festivalul Toamnei şi Ziua Recoltei.

„Pe data de 4 octombrie vom avea Ziua Recoltei şi Festivalul Toamnei, unde vom reînvia tradiţiile de altădată privind culesul recoltei. Bineînţeles, evenimentul va gravita în jurul vinului şi al mustului. În Piaţa Centrală vom avea standuri ale producătorilor, va fi organizat şi un spectacol, iar după amiaza în centrul oraşului vor fi tarafuri tradiţionale şi artişti de muzică populară”, a declarat Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu.

Ca o noutate, în acest an, va fi organizată şi o expoziţie de unelte vechi folosite de gorjeni la culesul strugurilor şi procesarea vinului.

„Avem o colaborare cu Muzeul „Alexandru Ştefulescu” şi pentru prima dată muzeul va veni cu expoziţie de unelte şi utilaje vechi care există în patrimoniul instituţiei, urmând ca acestea să fie expuse în Piaţa Centrală şi în centrul municipiului. Vor fi butoaie de mari dimensiuni şi teascuri vechi. Va fi o lecție de tradiție și istorie în orașul nostru” – a mai precizat Adrian Tudor.

Destinaţia zilei: Murfatlar, locul care vorbeşte despre sufletul dobrogenilor

Publicat de Stefania Grigore, 2 septembrie 2014, 20:30

Ce a fost mai întâi, vinul sau localitatea

Când auzi de Murfatlar, primul lucru care îţi vine în minte este vinul ghirghiuliu, adesea pomenit în cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase. Dar, odată stabilit că avem de-a face cu cel mai important producător de vin din România, dăm la o parte vălul care ne tulbură vederea cu gândul la gustul bun al vinului dobrogean şi ne îndreptăm atenţia spre prima atestare documentară a localității cu nume de vin.

Murfatlar este numele dat localităţii din anul 1855, nume care s-a păstrat până în 1924, când s-a schimbat în Basarabi. Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tătăresc “Murvet”, care se traduce prin ”om generos”. Aşezarea dobrogeană a fost mai întâi populată de o garnizoană turcească şi apoi de către tătarii aduşi din Crimeea. Gura lumii spune că, prin 1975, însuşi dictatorul Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat schimbarea denumirii în Barasabi, pentru că pronunţarea numelui vechi îi prilejuia dificultăţi.

Prin podgoriile încărcate de culoare şi gust

Oraşul Murfatlar este renumit în ţară şi peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vin. Un alt punct de atracţie al oraşului îl reprezintă crama şi complexul de vinificaţie SC Murfatlar România SA.

Povestea renumitei podgorii începe pe locul actualelor plantaţii ale Staţiunii de Cercetari Viticole de mai bine de un veac. Istoricii scriau că prin 1887 s-a înfiinţat pe aceste locuri o pepinieră a statului, pe o suprafaţă de aproape 5 hectare, plantată cu arbuşti şi viţă-de-vie, plante care aveau rolul de a înlătura efectele secetei. Abia după 1907 cultura viţei de vie a fost mai bine organizată prin înfiinţarea primelor loturi experimentale.

Specialiştii vremii au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche si Malvoisie. În zilele noastre, aproape că nu există turist care să nu fi trecut pragul cramei de la Murfatlar şi să nu fi degustat măcar unul din soiurile parfumate de vin.

Sub dealul de cretă
Bisericuţele misterioase

Nu departe de oraş se află complexul rupestru Basarabi-Murfatlar, alcătuit din camere şi galerii, toate săpate într-un deal de cretă. Complexul este situat în apropierea carierei de extragere a cretei de la Basarabi. A fost descoperit în 1957 în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei.

Unii istorici spun că acest complex ar fi adăpostit prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României.
Monumentele rupestre de la Basarabi-Murfatlar s-au dovedit a fi o excepţie în peisajul arheologic al zonei, care poartă o incontestabilă încărcatură mistică.

Această prezentare necesită JavaScript.