UE laudă schimbarea de plan a României cu privire la reformele controversate

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2019, 14:44

Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.

Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.

De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.

Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.

Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat,  înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.

Scutiri de la plata obligatorie a contribuției la sănătate

Publicat de Andra Radu, 15 mai 2019, 11:42

Românii, care în perioada 2015 – 2017 au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară, vor fi scutiți de la plata obligatorie a contribuției la sănătate.

”De această măsură vor beneficia și persoanele fizice care nu au realizat venituri în perioada respectivă, adică 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2017, cu excepția celor care au optat pentru plata contribuției conform Ordonanței de Urgență 41/2015”, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Măsura a fost luată de Guvern.

„Acordăm facilitatea persoanelor care au obținut, în perioada 2015- 2017, venituri lunare sub nivelul salariului minim brut pe țară sau venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minime brute pe economie, să nu plătească decât opțional asigurări sociale de sănătate. Practic, extindem facilitatea aplicată cu 1 ianuarie 2018 și prevăzută în Codul Fiscal pentru această categorie de contribuabili, anulând obligativitatea de plată a contribuției de asigurări de sănătate. Vom elimina inechități pentru aproximativ 600 de mii de români, pentru că, așa cum am mai spus, Guvernul este preocupat ca orice obligație fiscală a contribuabilului să fie proporțională cu veniturile obtinute”, a subliniat Viorica Dancilă.

Persoanele care au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară și au plătit deja CASS, își pot recupera banii dacă depun o cerere, fie online, fie la ghiseele ANAF, prin care solicită înapoierea sumelor achitate. De asemenea, acești pot opta și pentru ca banii să rămână la stat și să fie folosiși pentru compensarea viitoarelor taxe pe care le vor avea de achitat.

„Aceste sume se pot recupera în baza unei solicitări depuse prin spațiul virtual sau printr-o cerere scrisa depusă la Fisc. Sumele se pot cere sau se poate opta să rămână statului în compensare pentru contribuțiile viitoare”, a mai spus Eugen Teodorovici.

Premieră mondială: cel mai puternic laser din lume, testat cu succes la Măgurele

Publicat de Dan Boanţă, 13 martie 2019, 12:25 / actualizat: 14 martie 2019, 17:24

Componenta românească a Proiectului ELI este axată pe domeniul fizicii nucleare (ELI-NP) și se dezvoltă la Măgurele, în cadrul Institutului pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH).

Călin Ur, director tehnic ELI-NP ne-a declarat în exclusivitate imediat după evenimentul ce a marcat astăzi, această premieră mondială: „10.9 PetaWatts este nivelul de putere cel mai mare produs în mod artificial pe pământ. Acest nivel de putere deschide oportunități nemaiîntâlnite până acum în cercetarea științifică și ne permite să ne gândim la aplicații și la studii de cercetare fundamentală noi, care nu au fost posibile până acum. Este un exemplu extraordinar de colaborarea între cercetarea științifică și industrie. Acum 10 ani, acest laser era doar un concept pe hârtie și a necesitat dezvoltarea de tehnologie nouă, iar astăzi ne aflăm la momentul materializării acestui concept. Acest laser ne permite să ne orientăm dezvoltarea în două direcții. O direcție o reprezintă cercetarea fundamentală, deoarece puterea laserului ne va permite să studiem structura intimă a materiei, dar și dezvoltarea de aplicații noi, menite să îmbunătățească nivelul de trai și nivelul de viață al oamenilor. Aici aș vrea să menționez aplicațiile de tip medical. Vom putea dezvolta metode de imagistică, obținând astfel imagini foarte precise ale organelor din corpul uman și în același timp dezvoltarea unor noi metode de tratament al cancerului prin radioterapie sau producția de radioizitopi noi”

Sistemul, a cărui instalare în clădirea ELI-NP a început în septembrie 2016, s-a aflat în procedura de testare finală, atingându-se, în acest moment, puterea propusă de peste 10 PW, cea mai mare din lume.

Recentul laureat al premiului Nobel pentru Fizică, profesorul Gerard Mourou sublinia public rolul major cu care construcția acestui sistem în România a contribuit în acordarea acestei distincții.

Guvernul României, prin Ministerul Cercetării și Inovării, a urmărit îndeaproape implementarea proiectului ELI-NP, asigurând întreg suportul necesar pentru finalizarea în condiții optime a acestuia, astfel încât să fie realizate toate obiectivele asumate.

Ştiinţă şi Aplicaţii

ELI-NP este cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare şi aplicaţii ale acesteia, fiind alcatuită dintr-un laser de foarte mare intensitate constând din doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW şi cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama.

ELI-NP a fost selectat de cel mai important comitet ştiinţific din domeniul Fizicii Nucleare din Europa. Infrastructura ELI-NP va consta din două componente:

– Un sistem laser de foarte mare intensitate, cu două brate laser de 10 PW capabile să atingă intensităţi de ordinul a 10²³ W/cm² şi câmpuri electrice de 10¹⁵ V/m.

– Un fascicul γ foarte intens stralucitor, cu E _γ pana la 19,5 MeV, care este obţinut prin retroîmprăştierea incoerenta Compton a fotonilor dintr-un fascicul laser pe un fascicul foarte strălucitor, intens, de electroni produs de un accelerator clasic.

Această infrastructură va crea un nou laborator european cu o gama vasta de domenii ale ştiinţei de la fizica fundamentala de varf, fizică nucleară inovativă şi astrofizică la aplicaţii pentru materiale nucleare, managementul materialelor radioactive, stiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii.

Utilizarea fasciculelor laser de foarte mare intensitate şi a fasciculelor gama foarte strălucitoare, intense, va conduce la progrese majore în domeniul fizicii nucleare şi domeniile conexe:

1. Investigarea interacţiunilor laser-materie de mare putere utilizând metodele fizicii nucleare în vederea studierii posibilităţilor de obţinere a unor fascicule de protoni şi ioni grei de înaltă calitate accelerate cu ajutorul laserilor.
2. Intensitatea extrem de mare a fasciculului laser va permite studiul fenomenelor fizice fundamentale anticipate prin teorie, precum birefrigeranta vidului şi crearea perechilor în campuri electrice intense.
3. Investigarea structurii nucleare şi a secţiunilor transversale de interes pentru astrofizica utilizand reactiile fotonucleare.
4. Noi metode de identificare şi caracterizare de la distanta a materialelor nucleare vor fi investigate cu aplicaţii pentru securitatea naţionala (scanarea automata de la distanţă a containerelor de transport) şi managementul materialelor nucleare.
5. Noi moduri de producere mai eficientă a radioizotopilor utilizati în prezent în medicină şi producerea celor noi propuşi.
6. Utilizarea simultană a fasciculelor laser şi gama de mare intensitate va permite studii de fizică fundamentală precum producerea perechilor in vid.

Localizare

Fiind situată în Măgurele, la doar 12 km distanţă de centrul Bucureştiului, utilizatorii infrastructurii ELI-NP vor beneficia de toate infrastructurile şi serviciile furnizate în zona metropolitană.

Concentrând un numar de 8 infrastructuri de cercetare de interes naţional, Măgurele are cea mai mare vizibilitate ştiinţifică din România, cu cinci institute nationale de CD (Fizică Nucleară, Fizica Laserilor, Plasmei şi Ştiintelor Spaţiale, Fizica Materialelor, Optoelectronică, Seismologie), o Facultate de Fizică şi două companii de inginerie (optoelectronică şi proiectarea infrastructurilor nucleare).

ELI-NP este implementat de Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), dedicat cercetării şi dezvoltării în domeniul Fizicii Nucleare şi Ingineriei Nucleare dar şi a domeniile conexe care includ Astrofizica şi Fizica Particulelor, Teoria Campurilor, Fizica Matematică şi Computaţională, Fizică Atomica, Fizica Vietii şi Mediului.

IFIN-HH are o contribuţie de aproape 10% la producţia ştiinţifică naţională.

României i se cere să-şi înlocuiască modelul de creştere economică bazat pe consum

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 februarie 2018, 11:45

BERD afirmă că guvernul a înţeles ce trebuie făcut şi va acţiona în consecinţă

Băncile estimeză că infrastructura şi fondurile UE de coeziune necesită atenţie sporită

Potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România trebuie să adopte un alt model economic pentru a evita o eventuală criză provocată de actuala sa dezvoltare economică bazată pe consum.

Cu o creştere economică ajunsă la limită prin reducerea impozitelor şi majorarea salariilor din sectorul public, guvernul ar trebui acum să se orienteze spre o traiectorie mai uşor de susţinut, a declarat Matteo Patrone, directorul regional al băncii de credit cu sediul la Londra. Oficialii pot face acest lucru impulsionând investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţind gradul de absorbţie al fondurilor UE pentru dezvoltare, a mai spus el.

„Autorităţile par să înţeleagă întrutotul necesitatea de a schimba modelul de dezvoltare”, a subliniat Patrone într-un interviu. „Să sperăm ca acest lucru să se pună cât de curând în practică”.

Această ţară riverană Mării Negre a înregistrat ritmul economic cel mai rapid din UE în cel de-al treilea trimestru al anului 2017, când PIB-ul a atins la nivel anual o creştere de 8,8%. Dar tulburările politice,  printre care şi schimbarea a trei guverne într-un singur an, au descurajat investiţiile, infrastructura şi sistemul de sănătate din România fiind catalogate de Eurostat drept cele mai slabe din uniune. Complicând şi mai mult lucrurile, deficitul bugetar începe să depăşească limita de 3% din PIB, stabilită de UE.

Noul premier, Viorica Dăncilă, afirmă că principala sa prioritate va fi aceea de a mări „dimensiunea europeană” a guvernului şi de a folosit banii primiţi de la Bruxelles pentru finanţarea unor mari investiţii. În primul său discurs rostit în faţa parlamentului, ea a spus că, până în anul 2020, doreşte să dechidă cel puţin 350 km. de autostradă, 250 km. de căi ferate şi mai multe şcoli, grădiniţe şi spitale.

Proasta infrastructură

„Proasta infrastructură a ţării a devenit o piedică serioasă în procesul de aliniere la standardele UE şi trebuie luate măsuri”, a mai spus Patrone. „În prezent, se poartă un dialog între instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană pe tema dezvoltării infrastructurii din România”, a subliniat el.

În acest an, creşterea economică ar urma să se încetinească pe măsură ce consumul începe să scadă, iar stimularea fiscală devine mai limitată. În ultimii ani, BERD, unul dintre cei mai mari investitori din România, cu o cifră de investiţii de aproximativ 1,7 miliarde euro ($2,1 miliarde), a finanţat mai ales proiecte din sectorul privat. În anul 2017, a finanţat 29 astfel de proiecte, totalizând aproximativ 500 milioane euro.