Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război. În aceste situații bărbați între 18-35 vor fi recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani. Cei care părăsesc țara nu scapă de recrutare pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării.

Publicat de Gabriel Stan, 14 martie 2022, 18:58

În contextul generat de războiul din Ucraina au fost semnalate știri false și acțiuni de dezinformare pe tema generală a așa-ziselor pregătiri pentru reluarea încorporărilor sau mobilizarea cetățenilor români cu obligații militare.

Din dorința de a clarifica aceste lucruri și de a aduce la cunoștința tuturor celor interesați condițiile legale în care pot fi îndeplinite obligațiile militare ale cetățenilor în cazul izbucnirii unui conflict, a fost invitat la “Subiectul săptămânii”, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu: Domnule general Bălăceanu, bine ați venit la „Jurnalul militar”!

Virgil Bălăceanu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitraşcu: Ați avut multe intervenții în mass media din România prin care ați reușit să lămuriți o problemă legată de acest război al știrilor false pe care îl ducem din plin, nu de azi de ieri, dar acum, de când a început războiul din Ucraina, s-au întețit aceste știri false.

Este vorba despre panică aceasta creată de știrea cum că la mobilizare ar putea să fie chemați la armată toți bărbații între 8 și 60 de ani, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. De aici aș vrea să începem discuția, pentru că dvs sunteți specialist în domeniu. Ce am putea să le spunem bărbaților din România legat de acest subiect?

Virgil Bălăceanu: Ar trebui să le dăm nişte date, să le spunem, tehnice şi ţin de actuala legislaţie, eventual de unele modificări, şi să plecăm de la un adevăr, să-i spunem, universal, că nu există armate în lume fără rezervă, armată fără rezervişti.

Unităţile militare nu pot funcţiona pentru stările excepţionale doar cu parte activă, ele se completează şi cu rezervişti. La ora actuală, Armata României are în planurile de mobilizare completarea unităţilor rezervişti. E vorba de cei care şi-au satisfăcut stagiul militar.

Cristian Dumitraşcu: Exact.

Virgil Bălăceanu: Şi acum abordăm problema din perspectiva rezervei operaţionale. Sunt cetăţeni care au asupra lor ordinul de chemare la purtător, în care este consemnată unitatea la care trebuie să se prezinte.

O parte din unităţi, în anii trecuţi, nu  neapărat în anul acesta, au făcut şi anumite… le spun anumite, că n-au avut o amploare deosebită, aşa-zisele mobex-uri, exerciţii de mobilizare, dar care nu au avut decât o singură componentă, aceea de verificare a evidenţei. Ca atare, ne referim la bărbaţii din România care au satisfăcut stagiul militar până în 2007 şi care fac parte din rezerva operaţională.

Problema care se pune este următoarea. Rezerva operaţională, odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu şi cu trecerea timpului, este îmbătrânită. Oricum, clasele de evidenţă au fost crescute faţă de nişte prevederi anterioare, pentru că evidenţa se face pe aceste clase astfel încât, în rezerva operaţională cu precădere, să fie încadraţi cei mai tineri şi care, sigur, au satisfăcut stagiul militar mai apropiat, deşi anul 2007 este destul de îndepărtat.

Perspectiva este însă ca această rezervă operaţională, încadrată cu rezervişti care au satisfăcut stagiul militar sau stagiul militar cu termen redus până în 2007, să fie înlocuită cu o rezervă mai tânără şi m ai bine calificată, mai bine pregătită. Această înlocuire se va face pe baza voluntariatului.

Un proces este deja început, prin adoptarea legii statutului rezervistului voluntar, în 2015, deci aplicată legea începând cu anul 2017. Şi la ora actuală avem un număr, e adevărat, insuficient faţă de cifrele care au fost planificate pentru recrutare şi selecţie, de rezervişti voluntari.

Dacă se vor aproba amendamentele la legea pregătirii populaţiei pentru apărare, legea introduce serviciul voluntar militar în termen, deci tot pe bază de voluntariat, timp de patru ani de zile. După terminarea serviciului, tinerii, bărbaţi şi femei până la vârsta de 35 de ani, pot să opteze pentru o asemenea pregătire, repet, pe baze voluntare. Primesc şi, să-i spunem, o motivaţie financiară.

E vorba de trei salarii medii pe economie, pentru că trăim în economia de piaţă şi într-o economie de piaţă tot ceea ce înseamnă un job, fie el de tip part-time, se plăteşte. Şi rezerviştii voluntari sunt plătiţi, au indemnizaţie lunară, iar pe perioada de pregătire anuală, care este de 15 zile, primesc drepturile salariale pe care le are un militar în activitate pe funcţia pe care se găseşte rezervistul voluntar.

Până la această dată, s-au făcut numai nişte exerciţii demobilizare de verificare a evidenţei. Cei din rezerva operaţională care au satisfăcut stagiul până în 2007 au nevoie şi de o completare a pregătirii lor.

Cristian Dumitraşcu: Domnule general, în concluzie, am putea să spunem așa: cei care au făcut armata până în 2007 vor mai avea nevoie, unii dintre, ei de upgradare a instrucției și a informației?

Virgil Bălăceanu: Este nevoie pentru că este într-un firesc…

Cristian Dumitraşcu: Exact.

Virgil Bălăceanu: … şi asta ar însemna o pregătire anuală, dar nu în fiecare an, până la 15 zile apoi.

Cristian Dumitraşcu: Apoi vine acest mare volum de bărbați, care nu au prins stagiul militar după 2007 și până acum, care pot fi chemați în caz de război, de mobilizare, dacă nu vin voluntari și dacă nu au stagiul militar satisfăcut?

Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în condițiile în care președintele decretează și Parlamentul aprobă trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război.

În aceste situații, tinerii, bărbați până la vârsta de 35 de ani, pot să fie între 18-35 recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani.

Deci stagiul militar obligatoriu, dacă se reia, dar în condițiile, repet, stărilor excepționale – starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război – și în funcție de necesarul de resurse umane necesar, care nu a fost completat cu rezerviștii care au făcut stagiul militar până în 2007, respectiv cu rezerviștii voluntari și cu cei care vor satisface stagiul voluntar militar în termen, da, pot să fie recrutați și încorporați.

Cristian Dumitraşcu: Scapă de recrutare cei care părăsesc țara și aicea sunt două categorii: cei care …

Virgil Bălăceanu: Nu, nu, pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării. Prevederile legii actuale și în perspectivă spun că cei care sunt în afara teritoriului național, dacă nu mă înșel eu, în 15 zile trebuie să se prezinte la centrele de recrutare, altcumva intră sub incidența Codului Penal, ale cărui prevederi sunt vechi, nu sunt de actualitate.

Cristian Dumitraşcu: Deci toți tinerii care nu au făcut armata, nu au stagiu militar și se întâmplă exact situația asta despre care vorbeam, în care ei pleacă din țară și e un caz de necesitate și trebuie chemați, atunci ei trebuie să vină, nu?, de unde au plecat.

Virgil Bălăceanu: Dacă ei intră în planul de recrutare şi selecție, odată cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Cristian Dumitraşcu: Odată cu reintroducerea, am înțeles.

Virgil Bălăceanu: Sigur că da.

Cristian Dumitraşcu: Mulţumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.

Virgil Bălăceanu: Vă mulțumesc și să fie pace!

Antrenament comun al rezerviștilor din România și din Statele Unite la Sibiu

Publicat de Gabriel Stan, 10 august 2021, 13:09

Timp de o săptămână, la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu s-a întâmplat un antrenament comun al rezerviștilor din România și din Statele Unite.

Este o primă misiune la scară mare care a fost dedicată rezerviștilor voluntari din România, și aici o să aflați din subiectul săptămânii, din interviul pe care l-am realizat seara târziu, chiar în curtea Academiei Forțelor Terestre, despre formatul MILCOMP, o competiție militară organizată anual de Confederația Interaliată a Ofițerilor în Rezervă, cea mai mare organizație a ofițerilor în rezervă din lume.

Am vorbit cu președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă, cu generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, și cu unul dintre ofițerii voluntari în rezervă, cu sublocotenentul Bogdan Jar.

O să aflați cât de grele au fost probele pe care ai noștri le-au trecut împreună cu americanii, un program care include și o serie de cursuri Combat LifeSaver, la care au fost predate și exersate elemente de îngrijire a leziunilor provocate prin luptă în câmpul tactic. Îți propun,

Cristian Dumitraşcu (realizator): Invitaţi la ‘Subiectul săptămânii’, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu şi sublocotenentul în rezervă voluntar Bogdan Jar.

Suntem în curtea Academiei Forţelor Terestre şi asta pentru că aici s-a organizat în premieră o acţiune foarte interesantă, un schimb de experienţă cu voluntarii rezervişti din SUA.

Virgil Bălăceanu: Ar trebui în primul rând să mulţumim gazdelor – Academiei Forţelor Terestre.

Ar trebui să apreciem implicarea Statului Major al Apărării, în baza aprobării ministrului apărării, a Statului Major al Forţelor Terestre, Statul Major al Forţelor Aeriene şi, nu în ultimul rând, Comandamentului Logistic Întrunit, care s-au implicat în realizarea acestui antrenament comun al rezerviştilor voluntari români cu rezervişti americani. Contextul este legat de faptul că asociaţia pe care o reprezin – sunt preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (AORR) – important este că AORR este membră a Confederaţiei Interaliate a Ofiţerilor în Rezervă şi confederaţia are mai multe domenii de activitate, printre care şi MILCOMP – Military Competition, care în realitate este un pentatlon cu probe extrem de provocatoare.

Am putea spune că pentru prima dată în istoria Armatei Române, în Sibiu, la Academia Forţelor Terestre, a fost organizat un antrenament comun româno-american, în cadrul unui pentalon al rezerviştilor.

E vorba de trecerea pistei CISM – pe înţelesul tuturor este o pistă standard a Consiliului Internaţional al Sportului Militar, 500 de metri, 25 de obstacole, proba de înot: 50 de metri cu obstacole.

În aceeaşi zi, pentru că am avut deschiderea marţi, dar tot marţi, după vizita Academiei Forţelor Terestre, echipele au început probele şi, printre altele, au fost făcut şi pregătirea în acordarea primului ajutor.

Ziua următoare, miercuri, a fost dedicată tragerii – s-a tras cu pistol, cu pistolul mitralieră, s-a tras viteză şi precizie; am continuat, că au fost activităţi de pregătire în fiecare zi marţi şi miercuri, pentru acordarea primului ajutor.

Pentru militarii noştri – e vorba de Combat Lifesavers – joi am avut o probă foarte interesantă legată de traseul aplicativ 12 kilometri, 10 puncte de control, aruncarea grenadelor.

Vom avea de asemenea un marş montan, 11 kilometri. Pe timpul acestui marş vom avea încă două probe: determinarea distanţelor prin procedee expeditive şi citirea hărţii şi tot în teren muntos, împădurit.

Pentru că detaşamentul de aici şi-a luat ca nickname simbolul lupilor carpatici, vom oferi celor care au parcurs aceste probe simbolul, ecusonul ‘Lupilor Carpaţilor’ şi, sigur, cred că vom încheia acţiunea cu acel salut prin sloganul pe care tot rezerviştii voluntari l-au adoptat: „Vincit qui se vincit”, pentru că întotdeauna trebuie să înţelegem că nu putem învinge decât învingându-ne prin noi înşine şi cei care au fost prezenţi aici, de vârste diferite, grade diferite, joburi diferite în viaţa civilă au realizat o comunitate.

Antrenamentele trebuie să fie extrem de stricte. Fac apel la cei care vor să devină rezervişti voluntari pe funcţii de soldaţi sau gradaţi, rezervişti voluntari rezervişti, maiştri militari sau subofiţeri rezervişti voluntari să se adreseze Biroului de Informare Recrutare de la centrele militare judeţene sau zonale, pentru că suntem în plină campani de recrutare, campanie care se încheie pe 13 august, şi le putem promite celor care vor să vină alături de rezerviştii voluntari în Armata României că acţiunile legate de pregătirea lor, activităţile vor fi din ce în ce mai interesante şi vor presupune şi o minte bună, dar şi multă adrenalină, din punct de vedere al provocărilor fizice şi psiho-morale.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule general, mulţumesc. Aş vrea să îl întreb pe Bogdan Jar, aici de faţă, sublocotenent în rezervă, în primul rând care este jobul, aşa cum aţi spus, dumneavoastră, în viaţa civilă.

Bogdan Jar: De vreo trei ani sunt inginer la o multinaţională. Am fost manager de producţie aproximativ trei ani. Înainte de asta am fost plecat şi eu în străinătate, unde mi-am terminat studiile în turism management.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi cum de aţi vrut să veniţi la armată, să faceţi pasul ăsta către statutul de ofiţer rezervist voluntar?

Bogdan Jar: Tatăl meu a fost cadru militar, probabil văzându-l de mic mi s-a înfiripat acest sentiment, această afinitate pentru armată.

Viața te poartă pe diferite drumuri și după ce m-am întors din străinătate am aflat de proiectul ăsta, era la început și mi s-a părut interesant, chiar mă bătea capul la un moment dat să intru în sistem, doar că deja vârsta era un pic înaintată, școlile au o cerință de vârstă mai mică și am zis, ok, hai că voi încerca să fac lucrul asta.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Pentru că tot spuneți de vârstă, care dintre probe vi s-a părut cea mai grea din cele pe care le enumera președintele asociației?

Bogdan Jar: Greu de spus, pentru că într-adevăr toate probele sunt destul de grele. Nu pot să zic că am fost speriat de ele, dar pista CISM este una dintre cele mai tehnice probe care există, pista CISM și după aceea ar fi, din punctul meu de vedere, tragerea.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Pista CISM, de fapt, este dovada abilităților multiple ale militarilor, așa cum ar trebui să arate ele, nu?

Bogdan Jar: Absolut.

Virgil Bălăceanu: Sunt abilitățile motrice, dar sunt și abilitățile psihice legate de curaj, de o stare de îndrăzneală chiar.

Ar fi așa o recomandare, cu cât mai mult posibil ar trebui să investim ca aceste piste CISM să fie în unitățile noastre, ar trebui să fie o probă pe care s-o treacă toți militarii în activitate și toți militarii rezerviști voluntari.

Sigur că, acolo unde există pista CISM în unități, ea este utilizată și reprezintă fără doar și poate o provocare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Vă mulțumesc și eu, domnilor. Subiectul săptămânii, dincolo de faptul că v-ați întâlnit aici cu cei mai buni, că așa ați spus, că au fost foarte buni americanii, subiectul săptămânii este și acela pe care le-ați amintit că în 13, ați spun, august…

Virgil Bălăceanu: … se închie campania de recrutare a tinerilor, băieți și fete, pentru categoria soldați gradați voluntari până la 50 de ani, pentru maiștri militari subofițeri, în mod deosebit dintre cei care au avut o carieră militară până la 55 de ani porțile birourilor informare-recrutare sunt deshise, îi așteptăm alături de noi, alături de viitorul corp al rezerviștilor militari din Armata României. Țara are nevoie de voi și din poziția de rezerviști voluntari.