Curmalele sunt o sursă excelentă de minerale și vitamine. Ele conțin enzime esențiale pentru organism și aminoacizi precum riboflavina, tiamina, vitaminele A si K, precum si acid folic.
Acestea sunt bune pentru
stomac : Curmalele au un efect minunat asupra tractului gastrointestinal și îmbunătățesc funcția intestinală. Sunt recomandate pentru consum în probleme de diaree sau constipație.
Curmalele protejează împotriva osteoporozei: Sunt utile în special femeilor predispuse la osteoporoză. Conțin cantități mari de minerale, care întăresc oasele și le îmbunătățesc densitatea. Sunt recomandate și copiilor pentru că întăresc oasele în copilăria timpurie, precum și la pubertate.
sunt recomandate pentru anemie: Curmalele sunt recomandate și femeilor care suferă de sângerări abundente în timpul ciclului menstrual. În această perioadă, se pierde mult fier din cauza pierderilor de sânge și, în consecință, riscul de anemie crește dramatic. Concentrația de fier în compoziția curmalelor este foarte mare și, prin urmare, acestea pot fi o sursă excelentă de nutrienți.
O dietă alimentară corectă ajută dantura să fie sănătoasă și frumoasă. Este important consumul de produse bogate în calciu şi fosfor. Acestea sunt elementele esenţiale ale smalţului, care vor menţine dinţii sănătoşi.
Cele mai bune surse de calciu sunt iaurtul, brânza, fructele de mare, tofu, migdalele. Alimentele bogate în fosfor sunt seminţele de dovleac, peştele, nucile braziliene, carnea roşie, ouăle.
Consumul de fructe şi legume crude este indicat pentru menţinerea sănătăţii cavităţii bucale. Cele mai bune opţiuni sunt ţelina, merele, castraveţii, morcovii.
Vitamina D este crucială pentru starea generală de sănătate, dar este foarte importantă şi pentru dinţi sănătoşi. Principalul motiv este că această vitamină ajută corpul să absoarbă mai bine calciul. Alimentele cu un aport important de Vitamina D sunt peştele, gălbenuşul de ou, uleiul din ficat de cod.
Vitamina C întăreşte vasele de sânge şi reduce inflamaţia, ceea ce ajută gingiile să rămână mai sănătoase. Este necesară şi pentru producerea de colagen, o proteină cheie care ajută împotriva parodontitei.
Lipsa acestei vitamine face ca gingiile să fie mai sensibile şi mai vulnerabile la bacteriile care cauzează boli parodontale. Alimentele bogate în vitamina C sunt ardeii, portocalele, kiwi, căpşunile, broccoli, varza.
Oamenii de ştiinţă susţin că apa cu lămâie are nenumărate beneficii pentru organism şi este recomandată în fiecare zi, cu o jumătate de oră înainte de micul dejun şi pe parcursul zilei.
Apa cu lămâie elimină toxinele, are un aport important de vitamine, fortifică sistemul imunitar, reîncarcă toate celulele cu energie şi normalizează metabolismul.
Vitamina C reglează sistemul cardiovascular şi este responsabilă pentru ameliorarea oboselii şi somnolenţei.
Consumul de apă cu lămâie este deosebit de util dimineaţa. Experţii au realizat multe cercetări şi au ajuns la concluzia că apa cu lămâie are un efect pozitiv asupra stomacului şi intestinelor.
Totuşi, potrivit oamenilor de ştiinţă, multe persoane care consumă această băutură fac o greşeală care le privează de un mare beneficiu, prin faptul că renunţă la coaja fructului.
Este important ca băutura să conţină şi coajă de lămâie, bogată în uleiuri esenţiale, vitamine şi oligoelemente necesare pentru o digestie bună şi o funcţionare optimă a sistemului cardiovascular.
Lămâia proaspătă trebuie spălată foarte bine, tăiată apoi în felii şi adăugată în paharul sau cana cu apă. După circa 10 minute, băutura este gata de consum.
Compusul arbutin, conţinut în majoritatea soiurilor de pere, este un antiseptic şi un antibiotic natural.
În ceea ce priveşte prezenţa oligoelementelor şi nutrienţilor valoroşi, para conduce cu încredere în clasamentul întocmit de nutriţionişti în comparaţie cu alte fructe.
Dacă facem o comparaţie între pară şi principalul său „rival”, mărul, trebuie să ţinem cont de faptul că perele au mult mai mult magneziu, calciu, fosfor şi zinc.
Conţinutul de fier, cupru şi mangan este acelaşi în ambele fructe. Perele sunt bogate în special în vitamina A, dar şi toate vitaminele din grupele B, C, E, PP, K.
Acest fruct este de nepreţuit şi pentru îmbunătăţirea stării pielii, ajutând la hidratarea şi împrospătarea tenului.
Para conţine, de asemenea, mulţi acizi organici, fibre şi enzime care sunt foarte importante pentru vitalitatea organismului.
Publicat de Andra Radu,
23 septembrie 2020, 14:03 / actualizat: 23 septembrie 2020, 17:16
Zmeura este unul dintre cele mai populare fructe din lume, cu un gust deosebit şi o textură catifelată, fiind cultivată în multe regiuni ale lumii.
Acest fruct se recoltează numai vara şi toamna şi poate fi întâlnit în mai multe culori diferite, cum ar fi roşu, negru, violet. Cel mai comun tip de zmeură este zmeura roşie, originară din Europa şi Asia de Nord.
Zmeura este o sursă excelentă de fibre. O cană cu fructe de zmeură conţine 8 grame de fibre, ceea ce înseamnă aproape jumătate din cantitatea necesară de vitamina C şi cantităţi mici de vitamina A, tiamină, riboflavină, vitamina B6, calciu şi zinc.
Este bogată în antociani, reducând inflamaţiile, care pot provoca boli cardiovasculare. De asemenea, acest fruct contribuie la obţinerea unui nivel normal de colesterol.
Aceasta este utilă pentru menţinerea unei greutăţi sănătoase şi reducerea semnelor îmbătrânirii, luptând împotriva radicalilor liberi.
Primăvara este un anotimp aşteptat cu nerăbdare dar şi recunoscut pentru asteniile asociate numelui său. Aceasta nu vine doar cu vreme schimbătoare şi temperaturi mai ridicate. Vine şi cu numeroase probleme de sănătate. Deopotrivă, pot avea de suferit şi cei care au boli cronice, şi cei ale căror organisme sunt slăbite la ieşirea din iarnă.
Anul acesta, luna martie a început cu o vreme frumoasă în sudul ţării, iar temperaturile au atins chiar şi 20 de grade. O zi mai târziu, scăderea a fost bruscă, la 7-8 grade. Diferenţa de temperatură poate provoca probleme de sănătate, avertizează medicii.
„Apar decompresări ale bolilor cronice existente pentru o persoană care beneficiază de boli cronice şi în al doilea rând, favorizează apariţia unor infecţii respiratorii, tocmai datorită acestor modificări bruşte. Cefaleea, chiar lipsa poftei de mâncare sau anumite manifestări în sfera psihiatrică, este recunoscută acea apatie de primăvară”, spune Gindrovel Dumitra, medic de familie, citată de digi24.ro.
După o perioadă în care am fost obişnuiţi să stăm mai mult în casă şi să consumăm preponderent alimente conservate, este posibil să ne confruntăm cu o stare de slăbiciune fizică, de oboseală permanentă şi nejustificată, precum şi cu dureri de cap şi cu dificultăţi de concentrare.
Toate aceste stări definesc astenia de primăvară, care, în opinia medicilor, este consecinţa ieşirii din hibernare şi a efortului de adaptare a organismului la noile condiţii de viaţă.
„În acest sezon, schimbăm stilul de viaţă sedentar cu unul mai activ, cu plimbări mai dese în aer liber, ne expunem mai mult la lumina solară şi începem să consumăm mai multe verdeţuri în detrimentul alimentelor conservate. Trecem, aşadar, printr-o perioadă de adaptare, iar organismul unor persoane se poate resimţi”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru, din Bucureşti.
Potrivit unei teorii, astenia de primăvară este cauzată de scăderea concentraţiei de beta endorfine din plasma sangvină. Beta endorfinele sunt hormoni care, în concentraţie ridicată, induc o stare de bine şi au o acţiune calmantă.
Pentru persoanele cu un temperament melancolic sau coleric, schimbarea de sezon poate să declanşeze o tulburare depresiv-anxioasă care, ignorată, riscă să se transforme într-o depresie în toată regula. Lumina soarelui este un factor protector pentru psihic, dar, pe de altă parte, şi modificările metabolice au consecinţe asupra sistemului nervos.
„Anumiţi oameni reacţionează paradoxal la creşterea cantităţii de lumină. Ei pot să interpreteze greşit efortul de adaptare depus de organism. Iar pentru că schimbarea îi dezechilibrează, pot deveni mai iritabili, mai anxioşi, chiar dacă schimbarea în sine este benefică”, explică pentru adevarul.ro, Lena Rusti, psiholog psihoterapeut.
Iată cum reduci disconfortul
Practică exerciţii fizice. Ele ajută metabolismul şi, pentru că stimulează secreţia de endorfine, îmbunătăţesc starea psihică. Atenţie însă! Exerciţiile prea solicitante pot avea efectul invers celui scontat, epuizând şi mai mult organismul. Persoanele cu boli cronice trebuie să ceară sfatul unui medic înainte de a face orice tip de mişcare.
Petrece mai mult timp în aer liber. Plimbarea sub soarele de primăvară stimulează creierul nu doar prin creşterea fluxului de sânge oxigenat, ci şi prin stimularea producerii de serotonină, substanţă care generează o stare psihică de bine.
Suplimentele alimentare aduc energie. Lăptişorul de matcă şi polenul au efect energizant şi tonic pentru sistemul nervos. Suplimentele cu fier pot fi şi ele utile în caz de oboseală şi de slăbiciune. La trecerea dintre anotimpuri se mai poate face o cură cu drojdie de bere. Aceasta conţine vitamine din grupul B, care combat stările depresive şi nervozitatea, precum şi fier, util în caz de oboseală.
Evită alimentele care obosesc organismul. Acesta consumă o cantitate mare de energie pentru a metaboliza grăsimile, prăjelile şi produsele rafinate de tipul făinii albe şi zahărului. Prin urmare, exclude din dietă aceste alimente dacă nu vrei ca starea de epuizare să se accentueze.
Consumă cât mai multe crudităţi. Imediat ce apar zarzavaturile în piaţă, revino la obiceiul de a-ţi face cumpărăturile de la producătorii tradiţionali. Spanacul, ştevia, urzicile şi leurda sunt bogate în substanţe ce revitalizează organismul. Au efect vitaminizant şi diuretic şi stimulează purificarea ficatului. Consumă-le sub formă de salate.
Dormi suficient. În această perioadă, organismul trebuie ajutat să se adapteze, iar odihna îi asigură refacerea de care are nevoie. Dormi cel puţin şapte ore pe noapte dacă vrei ca nivelul de energie din timpul zilei să fie optim.
Meteorologii spun că variaţiile de temperatură sunt normale, la fiecare început de primăvară.
„După zile călduroase, cu valori maxime de temperatură cu valori maxime de 12-18, 20 de grade, să întâlnim nopţi în care temperatura scade sub zero grade şi dimineţile sunt reci, spre seară scade foarte mult temperatura şi suntem păcăliţi”, explică meteorologul Ion Marinică.
Cele mai mari fluctuaţii de temperatură de până acum au fost pe 9 martie 1952, când s-a atins minima termică absolută a lunii martie: minus 31,5 garde la Întorsura Buzăului.
Zece zile mai târziu, au fost 30,5 grade, dar cu plus, la Bucureşti, Constanţa şi Craiova.
În pragul sezonului rece, numărul virozelor a început să crească, iar pentru a ne păstra sănătoşi, medicii vin cu o serie de recomandări: trebuie evitate spaţiile aglomerate şi persoanele bolnave.
„Trebuie, bineînţeles, că imunitatea nu creşte cu vitamine, cu exces de suplimente alimentare şi că mult mai importantă este o hrană sănătoasă, cu vitamine preluate din alimentaţie, pentru că au o biodisponibilitate mai bună, deci practic ceea ce mâncăm ne ajută să ne creştem imunitatea dacă mâncăm corect. Trebuie să ne îmbrăcăm corespunzător, trebuie să aerisim foarte bine casele în care stăm şi să păstrăm regulile elementare de igienă, pentru că o bună aerisire a casei, spălatul pe mâini şi ştersul mâinilor, spălatul fructelor şi a legumelor pe care le folosim sunt lucruri elementare care ne feresc de boli foarte grave”, a spus vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, doctor Sandra Alexiu.
Nu există diete de slăbit care fac minuni. Cheia succesului o reprezintă o nutriție adecvată și echilibrată.
Există într-adevăr alimente care luptă împotriva grăsimilor și ajută la arderea lor. Un studiu publicat în 2011 în New England Journal of Medicine a arătat că printre alimentele asociate cu pierderea în greutate se numără fructele, legumele, nucile, cerealele întregi și iaurtul. Cu creșterea în greutate este asociat consumul de chips-uri de cartofi, băuturi îndulcite cu zahăr, preparate din carne roșie neprocesată și carne procesată.
Fibrele și proteinele conținute de anumite alimente necesită mai multă energie din organism pentru a fi prelucrate și dau un impuls metabolismului. Acestea sunt: grapefruit, lămâi, mere, ardei iute, care ajută la eliminarea excesului de greutate. Merele conțin pectină care controlează nivelul lipidelor din organism. Sunt bogate în vitamine, minerale și fibre. Fructele bogate în vitamina C pot ajuta la lupta cu kilogramele în plus, deoarece această vitamină dizolvă grăsimile și reduce acumularea acestora în organism. Majoritatea carbohidraţilor conţinuţi în aceste alimente sunt sub formă de fructoză (zahăr din fructe), al cărei consum nu trebuie să fie exagerat. Nucile crude se numără printre alimentele care ajută la topirea grăsimilor.
Alte alimente care accelerează metabolismul, ajutând la arderea grăsimilor, sunt: broccoli, conopidă, sparanghel, dovlecel, spanac, roşii, varză, morcovi. Mâncarea furnizează energia necesară organismului și, prin urmare, este important să se asigure corpului substanţele nutritive necesare.
Măceşele conţin un adevărat concentrat de multivitamine. Aproape că nu există un alt fruct cu atât de multe vitamine, combinate într-un produs natural.
Măceșele sunt fructe excepționale cu un conținut foarte ridicat de vitamina C, vitamina B1 și B2, caroten și multe altele. Ele ajută la răceli și ameliorează procesele anti-inflamatorii.
Ceaiul din măceşe poate fi folosit sub formă de comprese pentru ochii inflamaţi.
De asemenea, acesta întăreşte imunitatea şi oferă energie, reducând severitatea și incidența răcelilor.
Decoctul de frunze acționează ca un analgezic în radiculită și crampe stomacale.
În plus, tratează sângerările interne, urinarea dificilă, inflamația cronică a rinichilor, deficitul de vitamine, rănile și ulcerele.
Uleiul de măceșe este utilizat în tratarea fisurilor mameloanelor la femeile care alăptează, rănile cauzate de escare, ulcere trofice, dermatită.
Semințele fructelor au efect coleretic, diuretic și antiseptic.
Fructele de măceșe scad glicemia și stimulează producția de celule roșii din sânge, fiind recomandate pacienților cu diabet, anemie și boli ale sistemului nervos.
În această perioadă porumbul este la mare căutare. Una dintre cele mai cunoscute cereale, porumbul aduce numeroase beneficii pentru sănătate. Acesta protejează inima, rinichii, ficatul, sistemul nervos şi conferă vitalitate pe termen lung.
Chiar dacă este fiert, acesta conţine vitamine importante pentru buna funcţionare a organismului, este un excelent antioxidant şi nu îngraşă. Prin fierbere, porubum își conservă peste 60% dintre nutrienți și vitaminte.
Porumbul conține fibre, acid folic, magneziu, fosfor, mangan, vitaminele C, B1 şi B5, deci furnizează multă energie organismului.
Pentru că este bogat în acid folic, iar astfel poate fi bun pentru menținerea sănătății
Ajută în prevenirea cancerului la plămâni datorită conţinutului mare de beta-cryptoxanthin.
Scade nivelul colesterolului.
Vitamina A din porumb ajută la creșterea rezistenței organismului în lupta împotriva infecțiilor.
Încetineşte procesul de îmbătrânire a creierului cu până la 10%, datorită conţinutului mare de tiamine.
Previne bolile digestive.
Duce la întărirea sistemului imunitar şi la prevenirea cancerului de colon.
Este recomandat să consumăm porumbul fiert simplu, nu alături de alimente cu conţinut mare de calorii.
Contrar a ceea ce afirmă unii, diabeticii pot să mănânce căpşuni fără probleme. Căpşunile sunt dulci, dar nu conţin mult zahăr, spre deosebire de struguri sau banane. Căpşunile sunt hipocalorice, cel puţin dacă sunt consumate în stare naturală. Ca majoritatea fructelor, ele sunt o sursă importantă de vitamine, minerale şi fibre.
La diabetici, fructele sunt recomandate în funcţie de conţinutul de zahăr. De exemplu, o căpşună conţine mai puţin zahăr decât un măr. Astfel, 250 g de căpşuni conţin 12,5 g de hidraţi de carbon.
Este recomandabil ca diabeticii să se consulte cu medicul pentru a vedea în care parte a zilei este bine să mănânce un fruct prospăt. Totul depinde de tratament şi de acţiunea insulinei. Va trebui ca unii să mănânce fructul în timpul mesei, iar alţii ca gustare. Este indicată şi diversificarea consumului de fructe.
Ea este capabilă să distrugă bacteriile care cauzează răceală cronică, susţin cercetătorii canadieni. Experţii de la Universitatea din Ottawa au investigat efectul mierii pe 11 tulpini de microorganisme (inclusiv pe Stafilocolul auriu), care sunt adesea rezistente la antibiotice. Eficienţa mierii este comparabilă cu cea a antibioticelor, cu diferenţa că bacteriile rezistente la antibotice sunt distruse de miere. Se ştie că răcelile sunt provocate atât de viruşi, cât şi de bacterii.
Răceala virală nu necesită, de obicei, utilizarea antibioticelor şi trece singură, însă răceala bacteriană trebuie tratată cu antibiotice. În cazul în care bacteriile devin rezistente la antibiotice, boala poate deveni cronică. În acest caz, mierea poate înlocui în mod eficient antibioticele pentru a vindeca boala, susţin oamenii de ştiinţă canadieni.
Mierea conţine 13-20% apă, 75-80% carbohidraţi (glucoză, fructoză, zaharoză), vitamine, precum şi substanţe antiseptice, pentru care este utilizată pe scară largă în terapii în medicina populară.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.