Executivul a aprobat, în ședința de astăzi, hotărârea inițiată de Ministerul cercetării, inovării și digitalizării pentru aprobarea plății parțiale a contribuției financiare restante a României pentru programele Agenției Spațiale Europene (ESA), în cuantum de până la 330 milioane de lei.
Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților în anul precedent, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos, cu posibile efecte grave asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe.
Suma totală restantă privind contribuția pe programe corespunzătoare perioadei 2019-2022 este în valoare de 102.263.517,89 euro, fiind periclitată participarea mediului de cercetare românesc în cadrul programelor spațiale europene. România a fost singurul stat din istoria ESA aflat în situația suspendării dreptului de vot.
Hotărârea de guvern prevede aprobarea plății sumei de 330.000.000 lei, reprezentând contribuția financiară restantă a României pentru anul 2019, anul 2020 și plata parțială a contribuției financiare restante pentru anul 2021 la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), astfel încât România să-și recâștige dreptul de vot până la 31.01.2023.
Cea de-a doua plată a contribuției restante pe 2021 și plata contribuției financiare pe anul 2022 în valoare de 39,27 milioane euro se va realiza până la data 31 decembrie 2022.
Peste un million de români și-au votat deja zonele turistice favorite din România, în competiția „Destinația anului”, lansată de un post TV în parteneriat cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, alături de Alianța pentru Turism.
Dintre finaliste, Brașovul, Târgoviște și Iași sunt orașele care conduc detașat, dar la distanță de circa 1.000 de voturi unul de celălalt.
La categoria „Localități turistice”, Toplița, Dărmănești și Brezoi se luptă pentru primul loc. Până în acest moment, Toplița conduce detașat, cu circa 3.000 de voturi în avans față de celelalte două localități intrate în finală, anunță organizatorii competiției.
Votul continuă până în data de 31 mai, iar destinațiile cu cel mai mare scor total, câștigătoarele etapei naționale, vor fi anunțate pe 25 Iulie (City Break) și 2 Iulie (Localități Turistice).
Proiectul de lege care le permite adolescenților cu vârsta de 16 ani să voteze a fost depus ieri în Parlament, după cum a anunțat într-o postare Vlad Măntoiu, membru al Asociației Studenților în Științe Politice – Universitatea din București, potrivit edupedu.ro.
Această inițiativă legislativă a fost propusă de studenții de la Științe Politice și prezentată pe 1 aprilie la Palatul Parlamentului de către deputatul neafiliat Alexandru Kocsis, inițiatorul proiectului.
Inițiativa legislativă urmărește să modifice alineatul (1) de la articolul 3 al legii nr. 115/2015 astfel: „(1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”, mai scrie sursa citată.
O altă modificare se referă la articolul 5 alineatul (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European: „(5) cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.”
Craiova, Satu Mare, Târgu-Jiu, Târgu Neamţ, Târgu Secuiesc şi Vaslui au aplicat pentru titlul de Capitala Tineretului din România, ediţia 2023.
„A şasea ediţie a programului Capitala Tineretului din România aduce un număr de şase oraşe aplicante pentru titlul de Capitala Tineretului din România, ediţia 2023.
Craiova, Satu Mare, Târgu-Jiu, Târgu Neamţ, Târgu Secuiesc şi Vaslui sunt oraşele care vor să transforme propriile viziuni în proiecte de dezvoltare concretă cu participarea activă a tinerilor.
În continuare, un juriu independent, format din reprezentanţi ai sectorului neguvernamental, ai sectorului public şi ai mediului privat, vor evalua, pe baza motivaţiei candidaturii, situaţiei curente a oraşului, coerenţei conceptului propus, respectării transparenţei decizionale, a drepturilor omului şi nediscriminarea pe bază de criterii de dizabilitate, gen, etnie, religie şi orientare sexuală, precum şi grija faţă de impactul asupra mediului, prin program şi prin activitatea generală a entităţilor implicate, calitatea şi coerenţa aspectelor de management, precum şi a implementării principiului de co-management între sectorul public şi sectorul de tineret local, calităţii mecanismelor de participare a tinerilor prevăzute pentru implementarea programului, clarităţii în analiza potenţialului de a atrage surse variate de resurse financiare pentru programul de tineret şi nivelului de alocare financiară previzionată pentru anii 2022 şi 2023 în contextul dobândirii titlului în relaţie cu conceptul de program propus oraşele care merg în runda 2”, informează un comunicat de presă al Consiliului Tineretului din România.
Pe baza evaluărilor vor fi anunţate un număr de minimum două, maximum trei oraşe pentru a dezvolta o candidatură extinsă în a doua rundă a competiţiei.
Iniţiatorii vor anunţa finaliştii competiţiei pentru Capitala Tineretului din România 2023 în data de 30 august 2021 şi vor publica Apelul pentru Runda II a competiţiei în aceeaşi zi, urmând ca, după al doilea proces de jurizare, pe 9 octombrie, să fie desemnată Capitala Tineretului din România, ediţia 2023, în cadrul Galei Tineretului din România.
Alexander Nanau (regie şi autori de documentare), Domnica Cîrciumaru (director de casting), Dana Bunescu (editor de film) şi Anca Damian (scurtmetraje şi lungmetraje de animaţie) se numără printre personalităţile din industria cinematografică mondială care au fost invitate să devină membri cu drept de vot în Academia de film americană (AMPAS), instituţia care decernează premiile Oscar, informează agenţiile de presă internaţionale.
În total, promoţia 2021 a noilor membri ai AMPAS numără 395 de persoane, aproximativ jumătate în raport cu anii precedenţi. Această recrutare în scădere se explică prin preocuparea instituţiei americane „de a permite o creştere viitoare” şi de a oferi membrilor săi „infrastructura şi resursele” necesare, a precizat AMPAS într-un comunicat.
În acest an, şapte dintre cele 27 de categorii profesionale reprezentate în AMPAS au recrutat mai multe femei decât bărbaţi. Pentru cinci categorii, inclusiv cele ale actorilor, regizorilor şi scenariştilor, mai mult de jumătate din rândul noilor lor membri provin din minorităţi etnice subreprezentate, precizează comunicatul AMPAS.
Doar membrii AMPAS pot să desemneze câştigătorii premiilor Oscar.
Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei
Publicat de Camelia Teodosiu,
25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14
Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.
„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.
Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.
De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.
Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.
De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.
Background: Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.
Acordul pentru Brexit a fost aprobat de Parlamentul European
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 ianuarie 2020, 12:17 / actualizat: 3 februarie 2020, 11:06
Acordul pentru Retragerea Regatului Unit a depășit penultimul obstacol înaintea intrării în vigoare
Procesul va fi finalizat printr-un vot cu majoritate calificată în Consiliu, Brexit urmând să aibă loc pe 31 ianuarie 2020
Acordul de Retragere a fost aprobat miercuri seara de către Parlamentul European cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri.
În cadrul unei dezbateri la care au participat Nikolina Brnjac (Croația), Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, reprezentând Președinția Consiliului, Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene și Michel Barnier, Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Parlamentul a evaluat stadiul actual al procesului de retragere și provocările viitoare.
Comentând importanța istorică a votului, cei mai mulți dintre vorbitori au subliniat, în numele grupurilor lor politice, faptul că retragerea Regatului Unit nu reprezintă un final de drum pentru relația UE-UK și că legăturile care unesc popoarele Europei sunt puternice și vor rămâne la fel. De asemenea, au menționat că există lecții de învățat din Brexit care ar trebui să influențeze viitorul Uniunii Europene şi au mulțumit Regatului Unit şi deputaților britanici din Parlamentul European pentru contribuția lor din perioada în care Regatul Unit a făcut parte din Uniunea Europeană.
Mulți dintre vorbitori au avertizat că negocierile privind relația viitoare dintre UE și Regatul Unit vor fi dificile, mai ales având în vedere calendarul prevăzut de Acordul de Retragere.
Parlamentul va avea un cuvânt de spus în legătură cu viitoarea relație cu Regatul Unit
Grupul de coordonare al Parlamentului European pentru Regatul Unit, condus de către David McAllister (EPP, DE), Președintele Comisiei pentru Afaceri externe(AFET), va ține legătura cu Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit (Task Force for Relations with the United Kingdom) și se va coordona cu Comisia pentru Afaceri externe și Comisia pentru Comerț international (INTA), precum și cu toate celelalte comisii care au atribuții în acest domeniu. Parlamentul va urmări îndeaproape activitatea lui Michel Barnier, negociatorul UE, și va continua să influențeze negocierile prin intermediul rezoluțiilor. Acordul final va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Citate
În urma votului istoric, David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ,,Sunt extrem de trist când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cinzeci de ani de integrare nu pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă relație, având mereu în vedere interesele cetățenilor şi protejarea drepturilor acestora. Nu va fi simplu. Vor exista situații dificile care ne vor pune la încercare viitoarea relaţie. Ştiam acest lucru de când a început Brexit. Totuşi, sunt convins că vom putea să depăşim orice neînțelegeri şi să găsim mereu un numitor comun.”
Pașii următori
Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere va fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu.
Perioada de tranziție care începe la 1 februarie 2020 va dura până la finalul lunii decembrie 2020. Orice acord privind viitoare relație UE-UK trebuie finalizat înainte de acest termen, pentru a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
Perioada de tranziție poate fi prelungită o dată cu unul sau doi ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-UK (EU-UK Joint Committee) înainte de 1 iulie.
Parlamentul European va trebui să aprobe orice acord privind relația viitoare. În cazul în care acest acord va include prevederi referitoare la competențe partajate între UE și statele membre, va fi necesară și ratificarea de către parlamentele naționale.
Context
Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatul Unit și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale din PE.Partea a doua a Acordului de Retragere protejează cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii britanici din țările UE, precum și familiile acestora. În conformitate cu prevederile acordului, toate drepturile sociale prevăzute de legislația UE vor fi menținute, iar drepturile cetățenilor vor fi garantate pe toată durata vieții lor. De asemenea, procedurile administrative relevante trebuie să fie simple și transparente. Procesul de implementare și aplicare a acestor prevederi va fi supravegheat de către o autoritate independentă, cu puteri echivalente celor ale Comisiei Europene.
Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.
Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.
După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.
Un film polițist despre un asasinat politic, un thriller despre putere și corupție și povestea unei anti-eroine care provoacă tradițiile patriarhale vor fi difuzate în cinematografele UE.
Cele trei filme sunt finaliste pentru Premiul LUX al Parlamentului din acest an și sunt difuzate în cinematografele din Europa în cadrul Zilelor Filmului LUX.
„Cold Case Hammarskjöld”, „Jocuri de putere” și „Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” sunt filme cu stiluri foarte diferite, dar au unele lucruri în comun: sunt europene și poveștile protagoniștilor lor ne fac să ne gândim la politică, valori, tradiții și ne contestă prejudecățile.
Descoperiți-le în timpul Zilelor Filmului LUX, din octombrie până în februarie, și votați filmul favorit.
Zilele Filmului LUX
Iubitorii de film pot urmări cele trei filme în perioada Zilelor Filmului LUX, în cadrul unor festivaluri de film sau la cinematografe în toate țările UE, din octombrie 2019 până în februarie 2020. Proiecțiile sunt planificate în peste 50 de orașe, inclusiv la festivaluri de film importante. Pentru a pune filmele la dispoziția tuturor, Parlamentul European a finanțat subtitrarea în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Verificați aici unde sunt proiectate filmele gratuit, pe țară.
Votați pană la 31 ianuarie pentru filmul dumneavoastră preferat. Aceasta este șansa dumneavoastră de a câștiga o excursie la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary din Republica Cehă, pentru a anunța personal câștigătorul publicului.
Evenimente speciale
Trei proiecții vor avea loc simultan, în mai multe cinematografe din întreaga Europă. În cadrul acestora, europenii vor avea oportunitatea de a discuta despre filme cu regizorii. Aceștia se vor afla la Bruxelles, dar puteți participa la dezbatere online pe Twitter și Facebook.
Toate proiecțiile vor începe la 20.00 CET.
Cele trei filme
„Cold Case Hammarskjöld” de Mads Brügger, regizor danez
Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc. Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istoria Premiului LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska
Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunija face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunija refuză să cedeze la rugămințile de a restitui crucea și luptă pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.
„Jocuri de putere” de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen
Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină, urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.
Selectarea filmului câștigător
Filmul câștigător va fi ales de deputații europeni. Aflați care va fi acesta urmărind ceremonia din 27 noiembrie de la Strasbourg.
Despre Premiul LUX
Premiul pentru Film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională. Premiul stimulează dezbaterea asupra chestiunilor politice și sociale actuale și promovează cultura europeană.
Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără:
Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare),
Italia (142, faţă de 76 la parlamentare),
Germania (80, faţă de 25),
Marea Britanie (72, faţă de 29),
Franţa (50, faţă de 17),
SUA (38, faţă de 31),
Republica Moldova (37, faţă de 36),
Olanda (25, faţă de 4),
Belgia (23, faţă de 8),
Irlanda (16, faţă de 5),
Danemarca (12, faţă de 7),
Austria (17, faţă de 9),
Grecia (11, faţă de 4),
Portugalia (9, faţă de 5),
Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare)
În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secţii de votare.
Procesul de votare în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin şi 22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin.
Programul secţiilor de votare este: vineri, între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică, între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora locală 23:59, mai precizează MAE.
Consiliul Uniunii Europene a votat pentru numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcţia de procuror-șef european
Publicat de Camelia Teodosiu,
19 septembrie 2019, 14:49 / actualizat: 19 septembrie 2019, 22:13
Referitor la susţinerea primită de Laura-Codruța Kövesi, din partea de Consiliului pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef european, deputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a declarat:
„Laura-Codruța Kövesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror-șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică.
A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți.
În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.
Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.
Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.
Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:
– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;
– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);
– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;
– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.
Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/
Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral
Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.
Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.
Vocea mea contează
Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.
„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.
Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).
Participarea tinerilor a crescut cu 50%
Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.
Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba
Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).
„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.
În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în 2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).
Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.
„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.
***
Notă pentru jurnaliști:
Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.
Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.
David-Maria SASSOLI candidatul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a fost ales azi, 3 iulie 2019, cu o majoritate de 325 de voturi noul Președinte al Parlamentului European
Începând de astăzi, șefia Parlamentului European îi revine, pentru un mandat de 2 ani și jumătate, lui David-Maria SASSOLI.
Alegerea Parlamentului European, din cei patru candidați înscriși, a necesitat două runde de vot, deoarece după primul niciunul din cei înscriși nu a trecut de pragul de 332 reprezentând absolută a voturilor valabil exprimate, adică 50% plus unu.
Pe lista candidaților pentru șefia PE nu s-a regăsit niciun reprezentant din partea PPE grupul care deține cel mai mare număr de europarlamentari.
Dar să facem o scurtă prezentare a celor 4 candidați înscriși pentru funcția de Președinte al PE.
Ska Keller este liderul grupului Verzilor, provine din Germania, are 37 de ani și se află la a treia legislatură în PE, în care formațiunea pe care o reprezintă deține 74 de europarlamentari.
David-Maria SASSOLI este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, fost jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.
Jan Zahradil, din Cehia, este liderul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu o îndelungată activitate în în PE fiind membru din 2004. Formațiunea politică pe care o reprezintă este formată din 62 de europarlamentari
Rezultatele anunțate de Antonio Tajani după prima rundă de vot au fost:
Numărul total de voturi 735 dintre care 73 albe deci nule și 662 de voturi exprimate.
Ska Keller a obținut 133 de voturi, Sira Rego 42 de voturi, David-Maria SASSOLI a obținut 325 de voturi și Ian Zaradil 162 de voturi.
În acest caz majoritate absolută voturilor valabil exprimate, este de 332 de voturi.
Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritate absolută voturilor valabil exprimate, s-a trecut la runda a doua de vot cu aceiași candidați, neexistînd observații, intervenții sau alte candidaturi.
Rezultatul celei de-a doua runde îl situează pe primul loc pe David-Maria SASSOLI cu 345 de voturi care devine noul Președinte al Parlamentului European.
Deci, în cea de-a doua rundă, au fost 704 voturi exprimate dintre care 37 albe deci nule și 667 de voturi valabile. De această dată majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, a fost de 334 de voturi.
Ska Keller a obținut 119 de voturi, Sira Rego 43 de voturi, și Ian Zaradil 160 de voturi.
În discursul său Sassoli i-a mulțumit predecesorului său, Antonio Tajani, pentru angajamentul și implicarea în activitatea Parlamentului European. De asemenea, a subliniat provocările, tematicile și problemele importante la nivelul UE precum și asumarea răspunderii la nivelul celor mai importante instituții ale UE – Parlamentul, Consiliul și Comisia UE.
Mâine, 4 iulie, deputații europeni vor alege, cei 14 vicepreședinți (din nou cu buletine de vot) și cinci chestori prin vot electronic.
Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.
Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.
Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.
Platformele social-media și serviciile web, folosite de milioane de europeni, s-au alăturat efortului de a reaminti cetățenilor să-și exprime votul în alegerile europene.
Facebook, Google, Snapchat și Twitter sunt printre platformele care oferă servicii suplimentare pentru a se asigura că europenii votează și că alegerile nu sunt compromise online.
Google furnizează caracteristici speciale ale candidaților și le reamintește oamenilor să voteze. Profilurile candidaților sunt și mai vizibile pe YouTube.
Facebook reamintește utilizatorilor săi perioada derulării alegerilor și, în zilele electorale, a creat un buton special: „Am votat”. De asemenea, facebook și-a consolidat eforturile pentru ai face pe utilizatori conștienți de știrile false.
Instagram conține autocolante speciale care fac trimitere la site-ul electoral.
Utilizatorii Snapchat cu vârsta de vot, din întreaga Europă, vor primi un mesaj video de la Team Europe, amintindu-le să voteze.
Twitter a introdus emoji speciale care însoțesc hashtags: #EUelections2019 și #thistimeimvoting în diferite limbi.
Aici, veți găsi o prezentare generală a acțiunilor întreprinse de platformele sociale și de companiile digitale.
În toate țările Uniunii Europene, peste 426 de milioane de cetățeni sunt eligibili să voteze, între 23 și 26 mai.
Forumul EUROSFAT 2019 – miza alegerilor europarlamentare și provocările Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 aprilie 2019, 13:03 / actualizat: 15 aprilie 2019, 12:14
Cea de-a șaptea ediție a Forumului EUROSFAT, evenimentul anual de afaceri europene din România a avut loc în București pe 11 și 12 aprilie și a beneficiat de prezența a peste 600 de participanți, cu precădere cetățeni tineri, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, activiști, ambasadori care au dezbătut timp de 2 zile cu reprezentanți ai partidelor europene, candidați români și străini la alegerile europarlamentare, reprezentanți ai instituțiilor europene, naționale și locale, primari, reprezentanți ai mediului bancar, privat, de afaceri și academic și antreprenori sociali. Forumul EUROSFAT are la bază valorile europene ale democrației, implicarea civică și dialogul deschis, beneficiind de patronajul Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției României la Consiliul UE și de susținerea a 14 sponsori și 18 parteneri.
Anul acesta evenimentul și-a propus ca printr-o dezbatere cetățenească, o sesiune plenară, 8 ateliere tematice și un eveniment cultural să ajute cetățenii români să voteze informat pe data de 26 mai la alegerile europarlamentare. Forumul EUROSFAT este organizat de Centrul de Expertiză Europeană Europuls, o organizație non-guvernamentală independentă de orice organism cu caracter politic, formată dintr-un grup de tineri voluntari români experți în afaceri europene.
Pe 11 aprilie, candidați și reprezentanți ai principalelor partide politice europene au venit în România să discute cu cetățenii despre importanța votului din 26 mai, să afle modul în care aceștia percep UE și ce înseamnă UE pentru ei, dar și pentru a le răspunde la întrebări. Dezbaterea a fost dinamică și interactivă și a angrenat 100 de cetățeni tineri într-un dialog cu Dara Murphy, Vice-președinte și Director de Campanie al Partidului Popular European (PPE), Andi Cristea, Reprezentant al grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), Michal Berg, Membru al Comitetului Executiv al Partidului Verzilor Europeni (EGP), Daniel Berg, Membru al Boardului Partidului Momentum și candidat la alegerile europarlamentare au discutat despre agenda europeană pentru următorii 5 ani.
Pe 12 aprilie, forumul s-a deschis cu prima dezbatere din acest an între candidații de top ai principalelor partide politice din România la alegerile europene. Dacian Cioloș (Președinte PLUS), Siegfried Mureșan (Membru al Parlamentului European, PNL), Victor Ponta (Președinte Pro România), Eugen Tomac (Președinte PMP) și Tudor-Tim Ionescu (candidat la alegerile parlamentare din partea ALDE) au fost prezenți la Forumul EUROSFAT pentru a răspunde întrebărilor cetățenilor români din sală. Aceștia au prezentat principalele mesaje pe care vor să le adreseze participanților și pe care doresc ca aceștia să le rețină în ziua votului la alegerile europarlamentare. Cetățenii, alături de reprezentanții societății civile au dorit să afle ce partid ar vota fiecare candidat dacă nu ar putea să îl voteze pe cel propriu, cum doresc partidele să crească participarea la vot atât a tinerilor, cât și a generațiilor de peste 60 de ani. Aceștia s-au arătat interesați de soluții concrete pentru problemele comunităților rurale, a celor de etnie rromă și creșterea reprezentativității tinerilor la nivelul viitorului Parlament European.
Ulterior au avut loc 8 dezbateri tematice, cu vorbitori ce pot fi regăsiți pe www.eurosfat.ro. Temele dezbătute au fost:
implicarea civică și influența acesteia în rezultatul alegerilor, în care am aflat de la activiști civici și politici și jurnaliști care sunt așteptările societății civile de la candidații români și europeni la alegerile europarlamentare;
statul de drept și lupta anti-corupție în administrația publică, în care s-au dezbătut moduri prin care poate fi reformată administrația publică astfel încât să devină un mediu atractiv pentru profesioniști și cum poate fi schimbată cultura birocrației și cultura șpăgii;
construirea unui sistem de sănătate mai sigur și mai eficient, în care reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului României, un manager de spital și reprezentanți ai companiilor farmaceutice au discutat despre cât de pregătită este România pentru revoluția digitală în domeniul sănătății;
Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și modul în care acesta este adaptat provocărilor curente, o dezbatere cu experți în domeniu din Senatul României, Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul Europeana și mediul academic;
Dezvoltarea sustenabilă a zonelor urbane din România, o dezbatere interactivă între primari și consilieri ai orașelor din România și experți au dezbătut despre bune practici în materie de infrastructură, transport și eficiență energetică urbană;
Politica de comerț a UE și rolul acesteia în modelarea viitorului comerț liber a fost discutată la un nivel înalt de către Ambasadorul Noii Zeelande în România, reprezentanți ai Ambasadei Canadei și Japoniei și o reprezentantă a Comisiei Europene;
Rolul antreprenoriatului social în UE a fost prezentat de către Ambasadoarea Olandei în România și apoi discutat pe îndelete cu antreprenori sociali din Olanda și România, cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai societății civile, precum și cu Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare din partea Alianței 2020 USR-PLUS.
Eugen Rădulescu (BNR), Raluca Painter (Comisia Europeană), Florin Bâlcan (Provident Financial România), Dragoș Neacșu (Erste Asset Management), Gabriela Folcuț (ARB) și Dr. Bogdan Glăvan (Universitatea Româno-Americană) au prezentat în amănunt moduri în care putem obține piețe financiare mai sigure, mai eficiente și mai incluzive.
Forumul s-a încheiat cu o piesă de teatru interpretată de 9 elevi de liceu care au dorit să convingă publicul de importanța votului și au stârnit o discuție foarte animată în care publicul le-a luat locul actorilor pentru a realiza o piesă de teatru cu final fericit.
Azi, 11 aprilie, la Oradea, are loc dezbaterea EU’re here to stay: Obiective europene, acțiune locală – Orașe creative și durabile.
Evenimentul este organizat de Biroul Parlamentului European în România și face parte din seria de întâlniri și dezbateri organizate în contextul campaniei de promovare a importanței participării la vot la alegerile europene din 26 mai 2019.
Temele abordate în cadrul dezbaterilorîn care sunt invitaţi experţi sunt:
Implicarea cetățenilor în dezvoltarea comunității și a orașelor;
Cum se pot implica companiile mici și mijlocii în susținerea acestor măsuri și cum le pot ajuta să se dezvolte;
Implicațiile planificării urbane pentru cetățeni și mediul de afaceri;
Smart Campus – tehnologii inteligente în folosul mediului academic și al studenților pentru creșterea competitivității și îmbunătățirea experienței studenților ;
Cum vor arăta orașele viitorului? Cât de ”inteligentă” poate să devină România? Care sunt exemplele de succes și care sunt soluțiile pentru prezent și viitor?
Beneficiile pe care le au autoritățile, companiile și cetățenii de pe urma politicilor de dezvoltare durabilă.
Evenimentul, moderat de jurnalistul Dan Cărbunaru, Director al platformei multimedia Calea Europeană, îi are ca invitaţi pe:
Mircea MĂLAN, Viceprimar al Municipiului Oradea
Prof. univ. dr. Habil. Constantin BUNGĂU, Rector Universitatea din Oradea
Sorin CONSTANTIN, fondator și președinte Fundația Comunitară Oradea
Alina SILAGHI, director Agenția de Dezvoltare Locală Oradea
Membrii Parlamentului britanic au respins marți, din nou, acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar scenariul unui Brexit dur este din ce în ce mai plauzibil
391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, iar cu o majoritate de 149 de voturi aceasta reprezintă o nouă înfrângere în Parlament şi poate cea mai dură din istorie pentru guvernul britanic şi pentru Theresa May ca om politic.
Potrivit declarațiilor Theresei May după ce acordul a picat din nou la vot, miercuri va avea loc un vot în Camerei Comunelor privind ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie.
Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată.
Mâine, 12 martie, Theresa May va supune votului deputaților britanici acordul de retragere a Regatului Unit din UE, un acord negociat îndelung, destinat să organizeze o ieșire ordonată, şi care a fost inițial încheiat în noiembrie, dar a fost respins – în mod covârșitor – de Camera Comunelor, în ianuarie.
Vineri, 8 martie, premierul britanic a cerut ajutorul partenerilor săi europeni, cu privire la Brexit, astfel încât acordul de ieşire să poată fi adoptat de Parlamentul englez şi, în acelaşi timp, i-a avertizat pe deputații britanici împotriva tentaţiei de a respinge acordul: „Susțineți acest acord și Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Respingeţi-l și nimeni nu știe ce se va întâmpla”, a spus ea.
La rândul său, şeful diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, a avertizat că generațiile viitoare vor judeca aspru efectele unui Brexit fără acord: „Este un moment de schimbare în relațiile dintre Marea Britanie și UE și istoria va judeca foarte dur ambele părți dacă vom greși”, a declarat el, vineri dimineață, pe undele postului de radio al BBC, Radio 4. „Vrem să rămânem cei mai buni prieteni ai UE. Aceasta înseamnă adoptarea acestui acord într-un mod care să nu ne otrăvească relațiile pe parcursul multor ani viitori”, a insistat el.
Britanicii încearcă să obţină asigurări cu privire la „plasa de siguranță” irlandeză. Acest dispozitiv de ultimă instanță a fost conceput pentru a evita revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, una dintre cele patru națiuni constituente ale Regatului Unit. Dar europenii exclud renegocierea acordului de divorț, așa cum a reamintit, joi, ministrul francez al Afacerilor europene, Nathalie Loiseau, aflată în vizită în capitala britanică. Acest acord este „cel mai bun și singurul posibil” și „nici nu se pune problema redeschiderii sau renegocierii lui”, a declarat ea. „Să nu mai facem o fixaţie cu privire la condițiile separării noastre, să lucrăm la […] relația viitoare”, a adăugat d-na Loiseau. De asemenea, ea a reamintit că UE este dispusă să „gândească” la nişte „clarificări”, dar așteaptă și „propuneri” din partea Londrei.
Dacă deputații britanici vor respinge, marți, acordul de retragere, Theresa May îi va întreba a doua zi dacă doresc să părăsească UE fără acord. Dacă ei vor respinge un „no deal”, atunci, joi, ea va supune votului lor o propunere pentru o amânare „limitată” a Brexitului, programat pe 29 martie.
Laura Codruţa Kövesi, a obţinut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO
Andres Ritter din Germania, Jean-Francois Bohnert din Franţa şi Laura Codruţa Kövesi din România au fost audiați, ieri seară, în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO).
Această nouă instituție a Uniunii Europene, creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.
Ordinea audierilor a fost stabilită în urma tragerii la sorți.
Săptămâna trecută, ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate.
Urmează ca, după votul în cele două Comisii – LIBE și CONT, asupra candidatului pe care îl susțin, să fie trimisă o propunere Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu, a explicat președintele Comisiei LIBE, eurodeputatul Claude Moraes, după audierile celor trei candidaţi:
”După această audiere urmează o evaluare completă și voi trimite o scrisoare președintelui Tajani în care îi voi spune care este poziția Comisiei CONT și care este poziția Comisiei LIBE.”
Laura Codruţa Kövesi, a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European. Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.
Procedura prevede ca, în cazul în care membrii celor două Comisii ar fi votat, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ar fi luat sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne). În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European, există un alt candidat care se claseză pe prima poziție, atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.
În aprilie 2017, 16 state membre, între care și România, au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura cooperării consolidate.
Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.
Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA.
România se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state, iar operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv al președinției române a Consiliului UE.
Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European (PE) au fost un moment de referinţă pentru partidele radicale de dreapta şi stânga. Alternativă pentru Germania, Democraţii Suedezi şi Podemos din Spania au câştigat în premieră locuri în acel an. Iar Syriza din Grecia a obţinut şase locuri, de la numai unul în 2009.
De atunci, peste 100 de noi partide au fost înfiinţate în statele UE – dintre care unele îşi vor trimite probabil primii membri în PE după ce alegătorii vor merge în mai la urne.
Cine va da lovitura în 2019? Iată un ghid Politico al noilor partide ce merită urmărite.
Alternativă pentru Germania
Da, partidul german de extrema dreaptă a câştigat şapte locuri în 2014, însă de atunci şi-a pierdut toţi europarlamentarii, fie din cauza dezertărilor, fie din cauza politicii naţionale. Partidul, care a decis acum să poarte o campanie pentru părăsirea UE, e cotat cu şanse de a obţine 13 locuri, conform „Sondajului Sondajelor” realizat de Politico.
La République En Marche
Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron ar putea fi cel mai dezamăgitor nou venit. Dacă eurofilii sperau cândva ca el să măture până la 30 de locuri, devenind nucleul unei noi coaliţii pro-UE de liberali, social-democraţi moderaţi şi creştin-democraţi de centru, partidul este acum cotat cu şanse de a obţine numai 19 locuri. Între timp, presiunile interne – cel mai recent din partea protestelor Vestelor Galbene – l-au distras pe Macron de la activitatea de constituire de alianţe în exteriorul Franţei.
Raza de speranţă pentru Macron: locurile ar putea fi necesare pentru constituirea unei largi majorităţi pro-UE în PE. Acest fapt i-ar conferi un slab cuvânt decisiv de spus, dar decisiv totuşi.
Insurecţia Poloniei
Polonia este căminul a două noi mişcări ce ar putea fura voturi de la cele două partide care au guvernat ţara cel mai recent: Lege şi Justiţie şi Platforma Civică. Partidul de extrema dreaptă Kukiz’15, condus de un fost punkist, a câştigat 42 de locuri în parlamentul polonez în 2015, însă n-a prea reuşit de atunci să menţină o linie coerentă. El e cotat cu şanse de a câştiga patru dintre cele 52 de locuri ale Poloniei în PE şi ar urma să se alăture unei alianţe ce include şi Mişcarea de Cinci Stele din Italia.
O altă mişcare, de centru-stânga şi condusă de fostul primar din Słupsk, Robert Biedroń, nu a fost încă înregistrată ca partid. Sondajele indică faptul că ar putea câştiga cinci locuri, dacă ar intra în cursă.
Partidul Pirat din Cehia
Acest partid aliat cu Verzii este într-o continuă cursă cu suişuri şi coborâşuri cu Partidul Civic Democratic pentru al doilea loc în sondajele din Cehia. Piraţii vor câştiga cel mai probabil primele lor patru locuri în PE, ceea ce-i va aşeza lângă Verzii germani în postura de cea mai de succes poveste a ecologiştilor în 2019. Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe de extrema dreaptă este o altă nouă formaţiune cehă demnă de remarcat, cotată cu şanse de a avea un europarlamentar.
Cruciaţii anticorupţie ai României
Două noi partide negociază o candidatură comună cu un program anticorupţie la alegerile din mai. Partidul PLUS al fostului premier Dacian Cioloş a ales deja 43 de candidaţi pentru PE (pentru cele doar 33 de locuri ale României). Celălalt partid este Uniunea Salvaţi România, al treilea ca mărime din parlamentul României. Luate la un loc, ele sunt cotate cu şanse de a obţine 18% din voturi, adică şase locuri în PE.
Neofiţii Letoniei
Trei dintre cele cinci partide letone cel mai bine situate în sondaje nu existau în urmă cu cinci ani. „Cine Deţine Statul?”, Noul Partid Conservator şi „Mişcarea Pentru!” vor obţine cel mai probabil câte un loc din cele opt care îi revin Letoniei în PE.
Uşa deschisă a prezenţei slabe la urne în Slovacia
Slovacia are o prezenţă la vot şocant de redusă la alegerile pentru PE: doar 13% în 2014, iar dintre alegătorii sub 30 de ani au votat doar 6%. Oricare partid nou care ar reuşi să capteze atenţia publicului în săptămânile premergătoare votului va avea o şansă de a atrage un segment din cei 87% care s-au abţinut, dând peste cap rezultatele din Slovacia. Partidele cu cele mai mari şanse de face acest lucru sunt Partidul Popular al Slovaciei Noastre (Kotleba) şi Sme Rodina, ambele de dreapta şi cotate în sondaje cu 9%.
Stânga paneuropeană
Nici Mişcarea Democraţie în Europa (DiEM25) şi nici Volt Europa nu au avut vreun impact în sondajele de opinie, dar ambele micro-partide paneuropene fac mult tam-tam pe reţelele sociale. DiEM25 e condusă de fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis, care candidează în Germania. Volt Europa e condus de experţi pro-UE în politici cu vârste de 30-40 de ani. Formaţiunea are filiale în toate statele UE şi e înregistrată ca partid în opt dintre ele.
Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost respins cu o largă majoritate de Parlamentul britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 ianuarie 2019, 10:09 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10
Împotriva ratificării documentului, negociat de guvern timp de un an şi jumătate, au votat, alături de parlamentarii opoziţiei şi peste 100 de membri ai Partidului Conservator, aflat la guvernare. Rezultatul votului din Camera Comunelor (432 de parlamentari au votat împotriva documentului și doar 202 pentru) marchează cea mai severă înfrângere suferită în epoca modernă de un cabinet britanic şi pune sub semnul întrebării atât viitorul Brexitului, cu mai puţin de trei luni înainte de data la care acesta ar fi trebuit să aibă loc, cât şi viitorul Guvernului May, ameninţat acum cu un vot de neîncredere.
Reporter – Dan Vasiliu (Corespondent RRA):
Imediat după aflarea rezultatului, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, a anunţat înaintarea unei moţiuni de cenzură.
Jeremy Corbyn: “Premierul nu crede că după doi ani de eşecuri este capabilă să negocieze o înţelegere bună pentru locuitorii acestei ţări. Executivul a pierdut încreredera acestui parlament şi a acestei ţări, de aceea inţiez o moţiune de cenzură la adresa guvernului.”
Reporter: Theresa May a precizat că moţiunea poate fi dezbătută şi votată în cadrul zilei de astăzi. Ea a făcut apoi precizări legate de ce se va întâmpla dacă guvernul va trece de votul de neîncredere. Theresa May: “ Dacă parlamentul va confirma încrederea în acest guvern, voi avea întâlniri cu parlamentari din toate partidele pentru a identifica de ce este nevoie pentru ca acordul cu UE să fie aprobat. Va trebui să ne concentrăm pe soluţii care pot fi negociate şi care vor fi susţinute de o majoritate parlamentară. Dacă vom identifica astfel de soluţii, guvernul le va discuta apoi cu UE” – a declarat Theresa May, care a precizat că dacă va trece de acest vot, se va întoarce luni în parlament cu un alt plan de ieşire din UE. Lucrul care probabil se va şi întâmpla în contextul în care niciun parlamentar conservator nu a anunţat până acum că votează împotriva guvernului, iar parlamentarii nord irlandezi, care pot înclina balanţa într-o parte sau alta au anunţat că vor susţine guvernul la votul de astăzi.
Organizația britanică pro-europeană Best for Britain a lansat miercuri o campanie națională de panouri publicitare în Marea Britanie pentru a încerca să obțină un al doilea referendum asupra Brexitului, cu un an înainte de ieșirea țării din Uniunea Europeană.
Această campanie include postere pe străzi, precum și mesaje în ziare și pe internet, care vizează atât susținătorii, cât și adversarii Brexitului.
Postere au fost afișate săptămâna aceasta la Londra (Leicester Square, Westfield Stratford și Canary Wharf), precum și în Birmingham, Manchester și Liverpool. „Când vom ști pentru ce am votat? Merităm să avem ultimul cuvânt în acordul Brexit”, se poate citi pe aceste afişe.
Pagini de anunţuri vor fi de asemenea publicate în cotidiene precum „The Evening Standard” și „The Guardian”.
„Se urmărește implicarea publicului în campania care solicită un nou vot asupra Brexitului”, a declarat Best for Britain într-un comunicat.
Alegătorii sunt „profund și din ce în ce mai frustrați că nu știu ce înseamnă Brexit”, explică Mark Malloch-Brown, președintele grupului, care a obţinut o donație de cel puțin 400.000 de lire sterline de la miliardarul american George Soros.
Mai multe inițiative pro-UE au apărut recent în Regatul Unit, pe baza incertitudinilor legate de Brexit, în încercarea de a inversa procesul de ieșire de sub tutela europeană, programată pentru 29 martie 2019.
La începutul lunii februarie, mișcările anti-Brexit au lansat o platformă comună, Grassroots Coordinating Group (GCG), pentru a-și coordona eforturile în vederea influențării negocierilor cu Bruxelles-ul sau chiar pentru a încerca să obțină un nou vot.
Andrew Adonis, un membru al Camerei Lorzilor, şi-a lansat propria campanie alături de un grup de tineri care încearcă să oprească în mod democratic Brexitul, „Our Future, Our Choice” (Viitorul nostru, alegerea noastră).
Referendumul pentru schimbarea numelui judeţului Olt va avea loc în acelaşi timp cu cel de redefinire a familiei, au decis ieri consilierii județeni
Publicat de adinaiftime,
13 septembrie 2017, 20:00
Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, a explicat că în acest fel locuitorii județului vor fi chemaţi o singură dată la vot, în această toamnă, iar costurile cu organizarea referendumului se vor reduce.
Iniţial, data desfăşurării referendumului fusese stabilită pentru 15 octombrie. Oltenii vor fi chemaţi să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”. Pentru ca această schimbare de denumire să se producă, la vot trebuie să se prezinte 30% dintre cei aflaţi în listele electorale permanente, iar 50% plus unu dintre aceştia să voteze „da”.
Cele aproximativ 67.000 de secții de vot din Franța s-au deschis duminică pentru turul al doilea al alegerilor legislative, un scrutin în urma căruia se anticipează o majoritate zdrobitoare în Adunarea Națională pentru partidul noului președinte Emmanuel Macron și aliații săi, transmite AFP.
Peste 47 de milioane de francezi sunt chemați duminică la urne pentru turul al doilea al alegerilor legislative, în care se așteaptă să-i ofere o majoritate zdrobitoare noului președinte Emmanuel Macron, confirmând dorința de înnoire a scenei politice în pofida unui absenteism pronunțat, care l-ar putea chiar depăși pe cel istoric de acum o săptămână (51,3%), transmite AFP.
După succesul înregistrat în primul tur, pe 11 iunie, de partidul său La République en Marche, președintele Macron așteaptă o ‘confirmare’ care i-ar permite să-și pună în aplicare programul: flexibilizarea Codului Muncii, moralizarea vieții politice, o lege antiteroristă care să înlocuiască starea de urgență în vigoare în Franța după atentatele din noiembrie 2015.
Aliat cu centriștii din MoDem, partidul său ar putea obține între 400 și 470 de mandate din 577, conform proiecțiilor institutelor de sondare, ceea ce i-ar aduce una din majoritățile cele mai importante din timpul celei de-a 5-a Republici franceze, adică după 1958.
În primul tur, formațiunea înființată doar de un an a întrunit 32,3% din sufragii, mult în fața dreptei ( 21,5%), a stângii radicale (13,7%), a Frontului Național (extrema dreapta, 13,2%) și a Partidului Socialist (9,5%).
În total, 1.146 candidați, dintre care 40% femei, își dispută 573 de fotolii de deputat rămase în joc, pentru un mandat de 5 ani.
În urma primului tur au fost distribuite doar patru mandate, consecință a absenteismului care, potrivit sondajelor, ar putea atinge duminică 53%-54%, cu circa 12 procente mai multe decât în 2012.
Potrivit unui sondaj Elabe difuzat joi, 61% dintre francezi doresc totuși ca turul al doilea să-l ‘rectifice pe primul, cu o majoritate mai puțin importantă decât este așteptat’.
Cele două mari familii politice, dreapta și stânga, care structurează viața politică franceză de decenii, se așteaptă însă la un număr mult mai mic de mandate în viitoarea Adunare Națională.
Tot conform proiecțiilor, Republicanii (dreapta) nu pot spera decât la 60-132 de mandate (200 în ultima Adunare Națională), iar Partidul Socialist, care anterior a controlat jumătate de mandate, nu va obține decât câteva zeci de locuri.
În schimb, Franța nesupusă (stânga radicală) a lui Jean-Luc Mélenchon și Partidul Comunist nu vor obține, cel mai probabil, cele 15 mandate necesare pentru a constitui un grup parlamentar, iar Frontul Național nu este creditat decât cu 1-5 mandate.
Printre personalitățile rămase în cursă se află Marine Le Pen — lidera Frontului Național, care vizează un mandat de deputat în fieful său din Hénin-Beaumont (nord), după ce a fost învinsă în turul al doilea al prezidențialelor de Emmanuel Macron—, fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, candidat în regiunea pariziană, și Jean-Luc Mélenchon la Marsilia (sud-est). (Agerpres/ FOTO )
UPDATE, 12 iunie, ora 6:00 – Circa 33% dintre cei aproximativ 630.000 de alegători așteptați la urne duminică în cadrul alegerilor locale parțiale s-au prezentat pentru a vota până la ora 21,00, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente.
Cea mai mare prezență se înregistra, la ora 21,00, în județele Sălaj — 81,53 %, Alba — 77,32 % și Caraș Severin — 78.27%.
În județul Dolj, unde sunt alegeri pentru funcția de primar al Craiovei, s-au prezentat la urne doar 19,02% dintre alegători. De asemenea, în județul Gorj, unde sunt alegeri pentru funcția de primar al municipiului Târgu-Jiu, prezența la urne la ora 21,00 era de circa 31,92%.
În 49 de unități administrativ-teritoriale din 32 de județe se desfășoară duminică alegeri locale parțiale pentru funcția de primar, în condițiile în care unii dintre edili au fost aleși parlamentari la scrutinul din decembrie 2016 sau alții au fost condamnați pentru diferite infracțiuni și, astfel, nu-și mai pot exercita mandatul.
În urma alegerilor pentru ocuparea funcţiei de primar al municpiului Moineşti, organizate ieri, postul lăsat liber de actualul ministru pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost ocupat de colegul său de partid, Valentin Vieru, membru al ALDE.
Conform numărătorii paralele realizate de reprezentanţii formaţiunii, Vieru ar fi obținut 64,7 la sută din voturi, în vreme ce principalul său contracandidat, Paul Cotîrleț (PSD) a obținut 28,52 procente.
Candidatul PNL Lucian Ovidiu Micu a câştigat alegerile locale parţiale de ieri, pentru funcţia de primar al municipiului Roman, judeţul Neamţ, el obţinând peste 11.000 de voturi din partea alegătorilor.
Deputatul PNL de Neamţ, Laurenţiu Dan Leoreanu, a declarat, aseară, că, potrivit proceselor verbale de la secţiile de votare, candidatul liberal Lucian Ovidiu Micu a obţinut peste 59% din voturi. Potrivit aceleiaşi surse, candidatul PSD a obţinut 35 de procente.
În zona Moldovei, scrutinul a avut loc în zece localităţi, între care două municipii, Moineşti şi Roman, precum şi în opt comune.
Pe judeţe în Moldova, participarea electoratului la vot a fost următoarea:
UPDATE ora 13:20 Aproximativ 13% dintre alegători s-au prezentat, până la ora 13,00, la urne pentru a vota la alegerile locale parţiale, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente.
Cea mai mare prezenţă se înregistra, în judeţele Constanţa, Sălaj şi Caraş Severin cu puţin peste 30%, iar la polul opus, se află judeţele Dolj, Harghita şi Gorj.
În zona Moldovei, prezenţa la urne este următoarea:
– Bacău – 25,32%
– Botoşani – 32,27%
– Iaşi – 21,66%
– Neamţ – 16,25%
– Suceava – 25,40%
– Vrancea – 29,82%
– Vaslui – 19,59%.
Urnele de votare se închid la ora 21,00.
Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţa în cele 49 de localităţi din 32 de judeţe din ţară unde au loc alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar.
Votarea a început la ora 7.00 şi se va încheia la ora 21.00. Dacă în secţia de votare la ora 21.00 se mai află persoane care vor să voteze, acestea vor fi lăsate să-şi exprime opţiunea şi după această oră.
Conform Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.
Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară.
Cetăţenii care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, pot să-şi exercite dreptul de vot, pe baza actului de identitate.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, sistemul informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, şi-a pierdut drepturile electorale, este arondată la altă secţie de votare, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare, nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă sau şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
Ulterior, alegătorii trebuie să predea ştampila preşedintelui secţiei, care are obligaţia să ştampileze actul de identitate, menţionând data scrutinului. Dacă cel care votează are carte de identitate, atunci pe versoul acesteia se aplică un autocolant cu menţiunea ‘votat’.
Disfuncţionalitatea sistemului informatic nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.
Potrivit legii alegerilor locale, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ şi buletinele de vot – la locul unde se află alegătorul. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza structurilor MAI.
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota la alegerile locale prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.
În ziua votării este interzisă prezentarea înainte de ora 21.00 a sondajelor realizate la ieşirea de la urne.
Alegerile pentru primari sunt valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin în două săptămâni, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie.
În zona Moldovei, astăzi vor avea loc alegeri în zece localităţi din şapte judeţe.
Este vorba despre opt comune şi două municipii, în cursa electorală fiind înscrişi 39 de candidaţi, reprezentând şapte formaţiuni politice, precum şi trei independenţi.
Alegerile se vor desfăşura în municipiile Moineşti şi Roman, precum şi în comunele Vlăsineşti, din judeţul Botoşani, Şipote, judeţul Iaşi, Bălţăteşti şi Pipirig, judeţul Neamţ, Iacobeni şi Siminicea din judeţul Suceava, Fruntişeni, judeţul Vaslui şi Jariştea din Vrancea.(Agerpres, Radio Iasi/FOTO arhivă cotidianul.ro)
Moțiunea de cenzură depusă de liberali împotriva guvernului Ponta a fost respinsă, în cadrul ședinței de plen a Parlamentului cu 207 voturi „pentru” și 8 „împotrivă”.
Votul a fost secret cu bile.
Au fost prezenți 309 deputați și senatori, iar în sală s-a aflat și premierul Victor Ponta și membri ai Cabinetului său.
Pentru a fi adoptată, moțiunea ar fi trebuit să întrunească 275 de voturi favorabile.
Moțiunea de cenzură inițiată de PNL, intitulată „Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!”, a fost depusă în Parlament pe 21 septembrie de către PNL și a fost citită în plen pe 23 septembrie.
Românii din diaspora care vor să voteze trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Acesta va deveni operaţional de la 1 aprilie, anul viitor, şi va oferi informaţii Autorităţii Electorale Permanente cu privire la numărul de secţii necesar.
Preşedintele insittuţiei, Ana Maria Pătru, spune că românii din diaspora vor avea la dispoziție aproximativ cinci luni.
Extinderea Registrului Electoral pentru românii din străinătate face parte dintr-un proiect care va costa statul român aproape 8 milioane și jumătate de euro.
Parlamentul Greciei votează, astăzi, noi măsuri de austeritate, cerute de creditori pentru începerea negocierilor pentru un al treilea pachet de ajutor financiar extern.
Va fi un test important pentru premierul stângii radicale, Alexis Tsipras, confruntat cu un număr tot mai mare de dizidenţi din propria sa formaţiune politică.
Săptămâna trecută, el a reuşit să treacă de Legislativ un prim set de măsuri cu sprijinul opoziţiei.
Propunerile prezentate astăzi, în Parlament, nu includ şi reforma sistemului de pensii şi asigurări sociale, amânată pentru luna viitoare cu acordul liderilor din zona euro. ( Rador/romania-actualitati.ro)
În urma votului dat de consilierii judeţeni, care au aprobat şi schema de personal, Centrul de primire în regim de urgenţă a fost înfiinţat în cadrul Serviciului intervenţie în regim de urgenţă, abuz, neglijare, trafic şi migrare, din cadrul Direcţiei de Protecţia Copilului Mureş.
Directorul instituţiei, Schmidt Lorand, a precizat că urmează ca Romtelecom să acorde un număr gratuit pentru Telefonul copilului.
În prezent, Serviciul intervenţie în regim de urgenţă, abuz, neglijare, trafic, migrare, telefonul copilului funcţionează pe str. Revoluţiei nr.45, dar îşi va schimba sediul pe str. Strâmbă nr.30, din Tg. Mureş.
Proiectul a fost votat după ce, în cadrul aceleiaşi şedinţe, a fost respinsă propunerea consilierilor liberali ca municipalitatea să replanteze tei pe bulevardul Ştefan cel Mare, iniţiativă votată doar de cei patru consilieri PNL şi unul PP-DD.
Viceprimarul Mihai Chirica a declarat că cei 10 mii de tei vor fi plantați pe toată raza municipiului Iași, în patru sezoane.
Primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita a precizat însă că este vorba despre o dispută politică în care a fost antrenată societatea civilă.
Pe de altă parte, liderul formațiunii ieșene a PMP, deputatul Petru Movilă a afirmat că va susţine demersul societăţii civile.
Punctul cel mai important de pe agenda reuniunii îl reprezintă votul pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.
Cu cele mai multe șanse de a fi ales este creditat Jean Claude Juncker, candidatul Popularilor Europeni, grupul cel mai numeros din Parlamentul European, numărând 221 de membri.
Fost prim ministru al Luxembourgului, este un susținător al integrării Uniunii Europene, fiind numit deseori un ”federalist”.
Membrii PPE îl susțin în totalitate, a declarat săptămâna trecută Manfred Weber, președintele grupului:
”Cea mai importantă problemă pentru noi este creșterea competitivității, în contextul unor noi locuri de muncă. Ne dorim o stabilitate a politicii fiscale, ne dorim o Comisie Europeană eficientă, mai puțin birocratică, dorim ca vocea Europei să fie una puternică. Acestea sunt prioritățile noastre și am convenit cu Jean Claude Juncker asupra lor.”
Șeful guvernului de la Londra, David Cameron, a făcut un lobby puternic împotriva lui Juncker înaintea nominalizării sale. Prim ministrul britanic este de părere că viziunea fostului premier luxembourghez despre Europa este în defavoarea statelor naționale și a intereselor individuale ale acestora.
Votul pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene va avea loc mâine, 15 iulie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Vocea mea contează
Participarea tinerilor a crescut cu 50%
