Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În urma semnării de către România și Bulgaria în timpul Summit-ului NATO de la Washington, de luna trecută, a Memorandumului de înțelegere între ministerele apărării celor două state, Comisia de Apărare a Adunării Naționale a Bulgariei a votat marți în favoarea unui proiect de lege propus de Guvern pentru ratificarea documentului privind înființarea unui comandament regional de componentă de operații speciale.
Inițiativa face parte din dezvoltarea sistemului de comandă și control al NATO, iar comanda structurii va fi asigurată prin rotație, la fiecare doi ani, de către cele două țări. România va fi prima care va prelua conducerea comandamentului.
Conform memorandumului, Cartierul General Regional va fi un element de comandă temporar dislocabil și va fi activat conform procedurilor naționale ale celor două țări și în conformitate cu mecanismele stabilite de Alianță, pentru participare la operațiuni aliate sau la activarea planurilor de apărare ale NATO, precum și pentru participarea la exerciții și evenimente de instruire bilaterale și multilaterale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina va fi constituit în Germania – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comandamentul va fi operațional în luna septembrie, va avea 700 de persoane și va coordona eforturile aliaților – a mai precizat Stoltenberg. Potrivit declarației finale a Summitului NATO de la Washington, Alianța a numit și un înalt reprezentant al NATO în Ucraina: Patrick Turner își va începe mandatul la Kiev în luna septembrie. Acesta a ocupat anterior funcțiile de secretar general adjunct al NATO pentru operațiuni și de secretar general adjunct pentru politica de apărare și planificare. La Summitul NATO de la Washington, aliații au convenit să înființeze și programul de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina, pentru a coordona mai bine furnizarea de echipamente militare și de instruire.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și înzestrarea armatei, pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Decizia vine în contextul semnării unei declarații comune la summitul NATO de la Washington, prin care aliații acordă sprijin Ucrainei în fața Federației Ruse. România a fost de acord să trimită un sistem de rachete Patriot în Ucraina, într-un efort de consolidare a securităţii regionale. Ţara noastră a semnat săptămâna trecută un acord bilateral de securitate cu Ucraina, care cuprinde facilitarea proiectelor de infrastructură şi logistică, esenţiale pentru redresarea pe temen scurt, mediu şi lung a ţării vecine. Acordul prevede şi susţinerea industriei de apărare a Ucrainei, pentru a întări capacităţile forţelor de securitate şi apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în țara noastră, Kathleen Kavalec. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, ministrul apărării a evidențiat principalele linii de efort ale României în acest sens, cu accent pe dimensiunea instruirii. Discuțiile au mai cuprins și referiri la Summit-ul NATO de la Washington, de săptămâna viitoare, unde sunt așteptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a Flancului sud-estic aliat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să asiste la summit-ul Alianței care va avea loc în luna iulie la Washington, dar a arătat că nu se așteaptă la un acord între statele membre care să permită adresarea unei invitații de aderare Ucrainei. Aflat la Kiev, Stoltenberg s-a declarat în schimb încrezător că summit-ul din 9-11 iulie va ajuta Ucraina să avanseze pe drumul aderării la NATO, proces pe care l-a calificat drept ireversibil. El a amintit că în cadrul NATO a fost convenită consolidarea rolului Alianței în coordonarea asistenței militare destinate Ucrainei și a programelor de instrucție pentru armata ucraineană oferite de statele membre pentru a o susține în războiul cu Rusia. La reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, Jens Stoltenberg a prezentat o propunere de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanțări pe cinci ani pentru Ucraina, inițiativă primită cu reacții diferite de cele 32 de state membre ale Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii. Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.
Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:28
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.
SUA a aprobat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2022, 12:27
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii au aprobat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 1,85 de miliarde de dolari.
Secretarul de stat american Antony Blinken a precizat că un miliard de dolari este destinat pentru aprovizionarea Ucrainei cu capacități extinse de apărare aeriană și de precizie, iar restul sumei va fi folosită pentru asistență suplimentară de securitate.
Pachetul aprobat include pentru prima dată sistemul de apărare aeriană „Patriot”, capabil să doboare rachete de croazieră balistice cu rază scurtă de acțiune și avioane de la o înălțime semnificativ mai mare decât sistemele de apărare aeriană furnizate anterior, a mai declarat oficialul american.
Anunțul Statelor Unite vine în contextul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, unde s-a întâlnit cu președintele Joe Biden și s-a adresat Congresului american. Este prima vizită a lui Zelenski în străinătate după 300 de zile de război.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!
Daniel Petrescu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi avut o întâlnire importantă în Statele Unite ale Americii. V-aţi întors chiar în ziua în care noi aveam emisiune.
Am reportat acest interviu în săptămâna aceasta, în care, iată, am avut și ceremonialul de încheiere a misiunii din Afganistan. O să vă întreb mai întâi despre lucruri pe care le-ați discutat în Statele Unite.
Daniel Petrescu:Întâlnirile pe care le-am avut se înscriu în ansamblul de întâlniri pe care le avem în cadrul Parteneriatului Strategii cu Statele Unite ale Americii, un parteneriat care funcționează foarte bine.
Vă amintiți că anul trecut, împreună cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă, ne-am deplasat la Washington, unde ministrul apărării, împreună cu secretarul de stat al apărării, a semnat o foaie de parcurs privind cooperarea împreună cu Statele Unite.
Vizita pe care am desfășurat-o în acest moment a permis o discuție mai aprofundată pe fiecare linie de efort din această foaie de parcurs, a permis să explicăm mai bine situația din regiunea noastră, preocupările naționale, atât privind securitatea, cât și consolidarea capabilităților militare și a fost un excelent schimb de idei. Am constatat că avem aceleași opinii cu Parteneriatul nostru Strategic, privind modalitățile de răspuns, modalitățile de acțiune, felul în care ne consolidăm capacitatea noastră de acțiune comună.
A cuprins toată săptămâna trecută. A fost prilejuită în primul rând de activitățile pe care mi le-am planificat la Pentagon, iar momentul cel mai important a fost constituit de întâlnirea cu omologul meu, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Forţele Armata Statelor Unite, generalul Mark Milley, și de participarea la Norfolk, la declararea capacității operaționale finale a Comandamentului Întrunit Norfolk, este cel de-al treilea comandament de nivel operativ al NATO și comandament situat în Statele Unite ale Americii.
Mai întâi, am participat la Norfolk. A fost o ocazie foarte bună să văd cum s-a desfășurat procesul de realizare a capacității operaționale a acestui comandament, care este rolul comandamentului, importanța lui în ansamblul revizuirii structurii de comandă a NATO.
Am fost impresionat în primul rând de constituirea și operaționalizarea într-un termen foarte scurt a acestui comandament, adică o chestiune foarte serioasă la nivelul Alianței Nord-Atlantice privind revizuirea structurii de comandă a Alianţei. Am participat şi la ACT.
A fost o întâlnire plăcută, după mai mulți ani în care am activat la ACT în postura de reprezentant naţional.
A fost o ocazie să văd progresul realizat de ACT în această perioadă și să discut cu locțiitorul comandantului suprem aliat pentru transformare principalele proiecte de pe agenda acestui comandament.
La Pentagon m-am întâlnit cu generalul Milley, cu șefii categoriilor de forțe. Am avut niște discuții foarte bune, nu numai la Pentagon, dar și în Washington DC, cu trei think tank americane – Center for European Policy Analysis, Atlantic Council şi The Heritage Foundation. Vizita s-a desfășurat într-un moment în care am primit primul sistem HIMARS, am constituit prima escadrilă de avioane F-16, am primit primul sistem Patriot, am primit autovehicule pentru echiparea primului batalion cu Pirania V și suntem în proces de operaționalizare a acestor capabilități.
Avem nevoie de sprijinul aliatului nostru strategic în operaționalizarea lor și în integrarea lor în niște planuri coerente de acțiune.
Discuțiile au fost foarte bune, eforturile pe care le facem la nivel național pentru dotarea forțelor armate cu capabilități moderne sunt foarte apreciate, nu numai de partenerul american, ci de către toți aliații și prin ceea ce am prezentat acolo practic am consolidat imaginea noastră de furnizor de securitate, de partener strategic, care este foarte interesat, care ia foarte în serios problemele privind securitatea regională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneaţi despre implementarea acestor capabilități moderne, trecând la al doilea subiect pe care l-am stabilit împreună. Asta s-a întâmplat și în Afganistan, aţi fost comandat de batalion și acolo s-a întâmplat asta, ați avut de implementat capabilități moderne, unele venite de la aliatul strategic, altele pe parcurs aduse de Armata Română.
Daniel Petrescu:Avem foarte multe lecții învățate după 19 ani de misiune în teatrul de operații Afganistan, poate cel mai dificil teatru de operații în care am participat cu trupe în acest moment, şi avem implementate o parte din aceste lecții învățate în capabilitățile pe care le-am constituit în timp.
Este vorba de cooperarea în domeniul civil militar, de capabilitățile PSYOPS, de forțele pentru operații speciale pe care le-am consolidat în toată această perioadă, de acțiunile și instruirea pentru contracararea dispozitivelor explozive improvizate, și așa mai departe.
Dar pentru că ați adus în discuție subiectul Afganistan, a fost o onoare deosebită pentru Armata României să poată raporta misiune îndeplinită după 19 ani de implicare în acest teatru de operații.
A fost un subiect pe care l-am discutat și la Washington. Activitatea noastră în Afganistan, cooperarea pe care am avut-o, faptul că am respectat principiul împreună în teatrul de operații, împreună încheiem misiunea, sunt lucruri foarte apreciate de către partenerul nostru strategic și de către toţi aliații.
Am învățat foarte multe, dar cred că cel mai important este ce a rămas în mintea şi în sufletul fiecărui militar participant acolo, oameni, veteranii ai acestui teatru de operații care cred că se pot mândri cu faptul că au îndeplinit misiunea cu succes.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La rândul dumneavoastră sunteți veteran de teatru de operații și aș vrea să vă întreb personal dacă aveți convingerea că fără această experiență în teatru de operații cariera dumneavoastră ar fi fost la fel?
Nicolae Timofti:Nu este vorba numai despre teatrul de operații din Afganistan. Fără experiența teatrelor de operații Armata României nu ar fi fost la nivelul de modernitate actual și probabil că fără participarea Armatei în aceste teatre de operații, aderarea noastră la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, la Uniunea Europeană, nu spun că nu s-ar fi întâmplat, dar probabil s-ar fi întâmplat într-o altă etapă, într-o altă perioadă.
Adică, am convingerea că am contribuit la profilul nostru strategic și am contribuit la realizările României în toată această perioadă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! A fost invitat la „Subiectul săptămânii” generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Jucătoarea română de tenis Simona Halep, principala favorită, a abandonat în sferturile de finală ale turneului WTA de la Washington, dotat cu premii totale de 226.750 dolari, vineri, la scorul de 2-6, 6-3, 1-0 pentru rusoaica Ekaterina Makarova, cap de serie numărul șapte.
Halep (25 ani, numărul doi mondial) a renunțat după o oră și opt minute din cauza căldurii sufocante.
Românca a început foarte bine meciul și a condus-o pe Makarova (29 ani, 58 WTA) cu 4-0 în primul set, rusoaica a încercat o revenire (4-2), dar Halep a încheiat setul cu 6-2.
În actul secund, Makarova a câștigat primul ghem, Halep a egalat și apoi a trecut în avantaj (2-1), dar jocul său s-a rupt din acel moment, a greșit tot mai mult și Makarova a luat patru ghemuri la rând (2-5), adjudecându-și setul cu 6-3.
Rusoaica a început cu dreptul și setul al treilea, câștigând primul ghem contra serviciului, iar Halep a renunțat apoi la luptă.
Halep, care va primi un cec de 6.200 de dolari și 60 de puncte WTA, are 3-2 în meciurile directe cu Makarova.
De remarcat că Simona Halep, principala favorită a turneului, a fost programată de organizatori de fiecare dată la orele prânzului, pe o căldură foarte mare, iar în cele din urmă efectele acesteia s-au făcut simțite.
În Statele Unite, trei angajați ai unei companii de curierat au fost împușcați mortal, miercuri, 14 iunie, la San Francisco, de un coleg de-al lor care, ulterior s-a sinucis, transmite Reuters.
Alte douã persoane au fost rãnite în atacul care a avut loc la doar câteva ore dupã ce, într-o suburbie a Washingtonului, patru persoane au fost rãnite pe un teren de baseball unde se antrenau membri ai partidului Republican.
Printre rãniți se aflã și Steve Scalise, unul dintre liderii republicanilor din Camera Reprezentanților; Scalise este internat, în continuare, în stare criticã. Atacatorul de la Washington, un bãrbat de 66 de ani care a fost ucis în urma schimbului de focuri cu poliția, postase anterior pe rețele de socializare mesaje ostile președintelui Donald Trump și partidului Republican.
Cel puțin 30 de senatori și 166 de congresmeni democrați i-au intentat miercuri un proces președintelui Statelor Unite, Donald Trump, la o instanță federală, sub acuzația că a încălcat Constituția acceptând bani de la guverne străine, prin firmele sale, fără acordul Congresului, transmite Reuters.
Din ianuarie, când Trump și-a început mandatul la Casa Albă, guverne ale altor țări au făcut plăți către cele câteva sute de firme ale președintelui. Conform Constituție, Trump ar fi trebuit să ceară acordul Congresului pentru fiecare astfel de plată — ceea ce nu a făcut.
Administrația prezidențială de la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, dar a afirmat că interesele de afaceri ale lui Donald Trump nu contravin Constituției. Organizația Trump a anunțat că va dona Trezoreriei SUA profiturile obținute de la clienții care reprezintă alte țări, dar nu va cere unor astfel de clienți să se identifice. Departamentul Justiției a refuzat să comenteze.
Parlamentarii cer un ordin judecătoresc prin care Trump să fie obligat să ceară acordul Congresului înainte de a accepta bani din astfel de surse.
Congresmanul John Conyers, reclamantul principal din Camera Reprezentanților, a afirmat că „președintele Trump are conflicte de interese în cel puțin 25 de țări și se pare că își folosește președinția pentru a-și maximiza profiturile”.
Statele Unite au lansat, azi-noapte, 59 de rachete de croazieră contra unei baze aeriene din Siria.
Acţiunea este răspuns la atacul chimic de marţi, 4 aprilie, în care au murit cel puțin 86 de persoane, printre care 30 de copii și 20 de femei, în nord-vestul Siriei.
Pentru acest atac Washingtonul învinuiește forțele președintelui sirian Bashar al-Assad.
Unii congresmeni acuză că atacul ordonat de președintele Trump a fost ilegal, întrucât nu a avut aprobarea Congresului.
În replică, reprezentanți ai Casei Albe au declarat că unii lideri ai Congresului au fost informați în legătură cu atacul.
Armata americană a contactat armată rusă înaintea acestui atac, dar președintele Vladimir Putin nu a fost informat personal, a declarat secretarul american de stat, citat de CNN.
Irina Begu şi Monica Niculescu s-au calificat în optimile de finală ale turneului de la Washington.
Begu, a șasea favorită a turneuluia învins-o în primul tur pe jucătoarea americanăMadison Brengle cu 6-4, 6-0, iar Niculescu a trecut de Lara Arruabarrena din Spania cu 7-5, 6-4.
Tot la Washington, Florin Mergea și indianul Rohan Bopanna favoriți trei, s-au calificat în sferturile de finală ale probei de dublu. Ei au învins în primul tur perechea canadiano-britanică Daniel Nestor / Andy Murray,cu 2-6, 6-1 și 10 -3 în super tie-break.
Turneul WTA de la Washington este dotat cu premii totale de 250.000 de dolari.
Un bonsai în vârstă de 390 de ani, aflat în Grădina Botanică din Washington, a supravieţuit bombei atomice care a lovit Hiroshima la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
Arborele a fost donat Statelor Unite de maestrul grădinar japonez Masaru Yamaki, în 1976, cu ocazia celei de-a 200-a aniversări a Independenţei Americii.
Povestea bonsai-ului a devenit însă cunoscută abia în 2001, o dată cu vizita făcută la Grădina botanică din Washington de nepoţii maestrului grădinar.
Ei au povestit că la 6 august 1945, bomba atomică denumită Little Boy de americani a explodat la mai puţin de 3 km de locul unde se afla bonsai-ul, dar bătrânul copac, adăpostit de un zid, a supravieţuit.
La fel au supravieţuit şi membrii familiei care locuia în acea casă.
Un astfel de copac trebuie udat zilnic, inspectat pentru a nu fi invadat de insecte, rotit pentru a beneficia de lumina soarelui şi din când în când replantat în alt ghiveci.
Joi se vor împlini 70 de ani de la bombardamentul de la Hiroshima.
Longevivul bonsai, care datează din 1625, este un pin alb japonez şi şi-a depăşit cu mult speranţa de viaţă, care este în medie de 200 de ani.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
