Summit istoric la Washington D.C.

Publicat de gabrielasaksa, 15 iulie 2024, 10:20

Edi Nicola (relaizator) – Start cu o nouă producție marca „Oră armatei”, aici, la Radio România Actualități. Evenimentul central al acestei săptămâni a fost summitul Alianței Nord-Atlantice, care a avut loc de marți și până joi la Washington, în Statele Unite ale Americii, un summit aniversar care a marcat 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii țărilor NATO au luat acolo decizii importante privitoare la securitatea de pe glob, dar și din regiunea țării noastre. Marea Neagră și Ucraina, unde continuă războiul contra Federației Ruse, sunt puncte extrem de fierbinți în plan geopolitic, iar Alianța Nord-Atlantică este, evident, deosebit de preocupată de ceea ce se întâmplă aici. La Washington s-a stabilit consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina și s-a agreat întărirea și modernizarea posturii de descurajare și apărare colectivă. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut ca regiunea Mării Negre să fie tratată ca una de importanță strategică și a pledat pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în mod special pentru Republica Moldova. Președinții României și Ucrainei au semnat un acord de securitate între cele două țări.
Klaus Iohannis: Apartenența noastră la NATO a constituit baza pentru dezvoltarea țării noastre, iar în prezent România și cetățenii săi beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din toate timpurile. Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană, dar și pentru securitatea euroatlantică. În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere. Este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică, iar Alianța să dezvolte în continuare o abordare structurată față de această regiune. Consolidarea securității Ucrainei și a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securități și a securității întregului spațiu euroatlantic.
Edi Nicola (realizator): În declarația finală a summitului se arată că aliații intenționează să furnizeze Ucrainei o finanțare minimă de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar, în cursul anului viitor, iar Alianța va continua să sprijine Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. În ceea ce privește Rusia, aceasta rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților. În declarația adoptată la Washington, liderii țărilor NATO au solicitat Chinei să înceteze orice sprijin material și politic pentru efortul de război al Rusiei. Documentul evidențiază și cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, care a devenit mai semnificativă în contextul războiului din Ucraina. Declarația mai afirmă că Alianța va descuraja și va apăra împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete, prin consolidare a sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: La acest summit trecem la o nouă etapă și punem bazele astfel încât Ucraina să învingă. Aliații au convenit asupra unui angajament financiar major pentru Ucraina, cu o valoare minimă de 40 de miliarde de euro în anul următor. Acest angajament va oferi Ucrainei sprijinul de încredere de care are nevoie pentru a descuraja și a se apăra împotriva agresiunii rusești acum și în viitor. De fapt, tot ceea ce facem, comandamente, sprijin financiar și militar, acorduri de securitate și creșterea interoperabilității sunt pentru ca Ucraina să triumfe.
Aliații au convenit că, pe măsură ce Ucraina continuă reformele necesare, o vom sprijini pe calea iversibilă către aderare. Astăzi trimitem Moscovei un mesaj puternic de unitate și hotărâre: că violența și intimidarea vor fi pedepsite și că Ucraina poate conta pe NATO acum și pe termen lung.
Edi Nicola (realizator): Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30

Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine  mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru  al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.

Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.

„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.

Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:

Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).

Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.

“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.

“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.

Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin

Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune