Consumul regulat și abundent al înghețatei dăunează inimii, imunității și memoriei. Înghețata de proastă calitate provoacă o altă serie de boli precum diabetul și cancerul.
Specialiștii în nutriție avertizează că atunci când alegeți acest desert, trebuie să puneți accentul nu numai pe gust, ci și pe compoziție – unele produse sunt deosebit de periculoase.
Înghețata poate conține numeroși carbohidrați simpli, care sunt absorbiți foarte repede de organism, ceea ce duce la o creștere a zahărului în sânge. Există ulei de palmier sau alte grăsimi vegetale în înghețată, un astfel de produs, fără exagerare, poate fi atribuit alimentelor care scurtează viața, care cresc riscul de boli cardiovasculare. De asemenea, excesul de zahăr afectează negativ memoria.
Acest desert este, de asemenea, destul de bogat în calorii. Ascunde riscul acumulării de kilograme în plus, mai ales în jurul taliei. Zahărul și grăsimile din el modifică microflora organismului uman, iar acest lucru duce la o scădere a puterilor sale de protecție – imunitatea scade. Acest lucru crește riscul de a dezvolta boli infecțioase.
Funcțile omului sunt cuprinse din trăsură, cai, vizitiu și stăpân. Doar stăpânul din om poate face ca omul să slăbească sau să elimine grăsimea, afirmă psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.
„În această metaforă, vizitiul trăsurii este inteligența noastră, știe unde vrea să ajungă trăsura – corpul nostru. Însă cu cât mai grea e trăsura, cu atât mai anevoios este și drumul. Caii sunt emoțiile noastre, ei trag trupul în direcțiile dorite, spre realizări, împliniri, satisfacții. Vizitiul are abilitatea de a ne drămui viața prin pădurea urbană.
Oricât de puternici sunt caii – curajoase emoțiile noastre, vizitiul – deștept, inteligent și creativ, ambii se vor confrunta cu greutatea trăsurii, a corpului nostru: osiile neunse, bagaje în plus, rugină, lipsa curățeniei din ea, articulațiile, și așa mai departe. Aici apare Stăpânul, cel care a comandat trăsura, a cumpărat caii și a angajat vizitiul să lucreze. Stăpânul este Voință și Cunoașterea ta despre ține și toate”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Mai mult decât atât, specialistul afirmă că „trăsura” sau corpul nostru este afectat de grăsime doar în timp, prin:
Sistemul cardiovascular care trebuie să lucreze sub presiune și un timp mai îndelungat – probleme vasculare.
Plămânii lucrează mai greu să pompeze aerul – probleme respiratorii.
Sistemul endocrin are de furcă constant cu procesarea dulciurilor – probleme hormonale.
Arterele sunt mai încărcate și nu mai pompează sânge, în mod natural, spre inima.
Pancreasul suferă de la orice dulce. În timp, apare diabetul, iar pancreasul nu se poate înlocui. Donatori sunt foarte rari.
Grăsimea intră și în creier, apar atacurile cerebrale, deficiență de somn, depresia și toate afectează FIZIC creierul, mintea, rațiunea.
Oasele, coloana, spatele, genunchii, încheieturile – suferă de la lipsa de nutrienți din corp, în special calciu.
Simțurile dau rateuri. Nu mai simțim plăcerea unui masaj, unei melodii, îmbrățișări.
Inflamarea și intoxicarea corpului de la zahăr / grăsimi îl fac pe om vulnerabil și arțăgos de la orice lucru mic – probleme relaționale.
Declansatorii stărilor de nervozitate locuiesc în extra-grăsimea din corp.
Zgomotul urban și gălăgia inutilităţilor din jur modifică reacțiile stimul – răspuns din creier.
Având extra grăsime în corp, omul este încătușat în reacțiile pe care nu și le dorește.
Leptina, estrogenii, androgenii sunt hormoni care sunt micşorati în cantitate de extra grăsime, extra zahăr, iar în cantitate mică, afectează memoria, concentrarea, creativitatea, funcțiile sexuale.
Ministerul Sănătății propune introducerea unei suprataxe pentru băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr și îndulcitori.
Autoritățile susțin că în Uniunea Europeană, mai mult de jumătate din populația adultă este în prezent supraponderală.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, consideră că introducerea unei astfel de măsuri va determina populația să adopte un stil de viață sănătos:
”Suntem pe locul 3 în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă. Suntem pe locul 1 în Europa în ceea ce privește consumul de băuturi carbogazoase cu un conținut mare de zahăr. În țările unde această taxare a fost aplicată, firmele și-au redus, conștient, cantitatea de zahăr din băuturile răcoritoare, astfel încât au ajuns la un nivel care nu necesită taxare. În funcție de conținutul de zahăr, băuturile care conțin până la 5 g de zahăr/litru nu vor fi taxate, cele care conțin între 5 și 8 g de zahăr/litru am propus un tarif de 0,8 lei/litru, iar cele care au peste 8 g de zahăr/litru – un tarif de 1 leu/litru.”
De cealaltă parte, reprezentantul Asociației Naționale a Băuturilor Răcoritoare, Alin Vișan, consideră taxa discriminatorie.
El spune că nu se poate lupta împotriva obezității printr-o taxare a unui segment care reprezintă 3% din aportul caloric zilnic al unui adult:
”Acest produs se poate schimba ușor cu alte produse care conțin zahăr. Nu putem face legătura directă între o posibilă reducere al unui consum de băuturi răcoritoare și posibila reducere a aportului total de zahăr al unui adult.”
Propunerea de taxare a băuturilor cu zahăr și îndulcitori va fi prezentată săptămâna aceasta în ședința de Guvern, iar dacă va fi aprobată va intra în vigoare în luna septembrie.
Oamenii de știință numesc zahărul „moartea albă”. După consumul de carne, cel de zahăr ocupă primul loc în deteriorarea calității vieții și în scurtarea duratei de viață. Zahărul consumat din obișnuință este considerat chiar un drog, ce poate da dependență.
Pentru a evita consumul excesiv de zahăr, putem să îl schimbăm cu înlocuitori naturali
Zahărul nerafinat (brun sau negru)
Zahărul brut (brun) este mai închis la culoare şi are o formă mai neregulată. Pentru prăjituri, cozonaci sau alte dulciuri, zahărul brut se comportă la fel că şi cel obişnuit, însă are punctul de topire mai jos, face mai puţină spumă şi este mult mai sănătos decât zahărul rafinat. Zahărul brun cuprinde urme de melasă (care conţine la rândul ei minerale) de la materia brută la trestia de zahăr.
Siropul de agave – Conţine vitaminele B, C, D, E , calciu, fosfor, fier, potasiu, magneziu, seleniu şi crom. Este recomandat diabeticilor, datorită poziţiei joase pe scara glicemică.
Siropul de orez – Se obţine din orez brun prajit. Conţine magneziu, fosfor, mangan, potasiu şi zinc.
Siropul de tapioca- Rădăcinile de tapioca produc mai multă energie (ca hrană) pe unitatea de teren decât orice altă cultură. Frunzele furnizează vitamine și proteine.
Extractul de ștevie – Este de 300 de ori mai dulce ca zahărul și are zero calorii, indice glicemic zero, putând fi folosit și de diabetici.
Xylitolul – Este un îndulcitor extras din cocenii de porumb. Are un indice glicemic foarte scăzut și este cunoscut pentru efectul său antibacterian.
Siropul de arţar – Poate fi folosit ca îndulcitor pentru cafea sau ceai sau ca topping pentru diferite dulciuri, dar și ca ingredient al unor sosuri pentru diverse preparate culinare.
Fructele proaspete – Conțin o proporție ideală a diferitelor tipuri de zaharuri.
Mierea – Este un îndulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte și sucuri.
Ouăle, untul și fructele proaspete sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în noiembrie față de luna precedentă, în timp ce, în categoria mărfuri nealimentare, cele mai importante creșteri de prețuri au fost consemnate în cazul combustibililor și al tutunului și țigărilor, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.
Astfel, ouăle s-a scumpit în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cu 29,21%, untul cu 6,92 și fructele proaspete 2,22%, iar prețul laptelui de vacă a crescut cu 1,51%.
Pe segmentul mărfurilor nealimentare, prețul combustibililor a urcat cu 2,78%, iar cel al tutunului și țigărilor cu 1,95%.
În sectorul de servicii, creșteri mai semnificative au fost consemnate în cazul tarifelor la telefon, de 0,96%, transportul aerian, de 0,78%, și igienă și cosmetică, 0,51%.
Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost consemnate la citrice și alte fructe meridionale (-6,55%), alte legume și conserve din legume (3,29%), zahăr (-1,35%) și la serviciile de apă, canal și salubritate (-0,26%).
Pe total mărfuri alimentare, prețurile au crescut cu 0,66%, în noiembrie față de luna precedentă, iar cele nealimentare au urcat cu 0,86%. La servicii, tarifele au crescut cu 0,33%.
În noiembrie 2017, rata anuală a inflației a urcat la 3,23%, de la 2,6% în octombrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,88% și a celor nealimentare cu 4,12%. Față de luna noiembrie 2016, prețul serviciilor a crescut cu 0,10%.
Acesta este cel mai ridicat nivel al indicelui anual al prețurilor de consum începând din 2013, când s-a situat la 3,98%.
„Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2016 — noiembrie 2017) față de precedentele 12 luni (decembrie 2015 — noiembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,9%”, precizează INS.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior.
Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.
Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază.
Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.
În Marea Britanie, un comitet de oameni de ştiinţă a recomandat Guvernului de la Londra să reducă limita în ceea ce priveşte consumul zilnic de zahăr recomandat în prezent.
Experţi nutriţionişti afirmă că nu mai mult de 5% din caloriile zilnice ar trebui să provină de la zahăr adăugat– aproximativ şapte linguriţe.
Majoritatea oamenilor consumă cel puţin dublu.
Consumul zilnic de zahăr, recomandă un comitet de experţi în domeniul nutriţiei din Marea Britanie, trebuie să fie înjumătăţit în scopul combaterii obezităţii şi îmbunătăţirii sănătăţii dentare.
Contrar a ceea ce afirmă unii, diabeticii pot să mănânce căpşuni fără probleme. Căpşunile sunt dulci, dar nu conţin mult zahăr, spre deosebire de struguri sau banane. Căpşunile sunt hipocalorice, cel puţin dacă sunt consumate în stare naturală. Ca majoritatea fructelor, ele sunt o sursă importantă de vitamine, minerale şi fibre.
La diabetici, fructele sunt recomandate în funcţie de conţinutul de zahăr. De exemplu, o căpşună conţine mai puţin zahăr decât un măr. Astfel, 250 g de căpşuni conţin 12,5 g de hidraţi de carbon.
Este recomandabil ca diabeticii să se consulte cu medicul pentru a vedea în care parte a zilei este bine să mănânce un fruct prospăt. Totul depinde de tratament şi de acţiunea insulinei. Va trebui ca unii să mănânce fructul în timpul mesei, iar alţii ca gustare. Este indicată şi diversificarea consumului de fructe.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
