Bogdan Dinu(realizator rubrică): În ziua de 26 iunie se marchează în fiecare an în România Ziua Drapelului Național, conform legii nr. 96 din 1998.
Cu această ocazie, Ministerul Apărării Naționale organizează ceremonii militare și religioase în toate garnizoanele de pe teritoriul național, dar și în bazele militare de pe teritoriu străin în care activează militari români.
Alături de stemă, sigiliu și imn, drapelul României este un simbol național, așa cum prevede Constituția României, iar în forma actuală Constituția stabilește prin articolul 12 că, citez, “drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance, albastru, galben, roșu” am încheiat citatul.
Ziua Drapelului Naţional este marcată în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998. Cu acest prilej, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.
De asemenea, sunt organizate ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei.
Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Acesta este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.
În anul 1834, tricolorul a fost adoptat întâi în Țara Românească, ca drapel de luptă, după ce domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor și pavilioanelor navale de luptă.
Acesta era un steag cu fața roșie, albastră și galbenă, având și stele și o pasăre cu cap în mijloc, ulterior ordinea culorilor fiind schimbată, astfel încât galbenul să se afle în centru – în 1840, iar ca să diferențieze drapelul de luptă de cel de război, domnitorul Ghica a adoptat un nou model, cu roșul în partea superioară și lățimi egale ale benzilor, iar în centru se afla un scut alb bordat cu aur și mobilat cu acvila valahă, încoronată princiar și cruciată.
Steagul a fost adoptat de revoluţionarii de la 1848, apărând în aceeaşi perioadă şi în Moldova – la 27 martie 1848 la hotelul Petersburg din Iași, la Adunarea constituantă prezidată de Vasile Alecsandri -, în Ardeal, la Adunarea de la Blaj – 3/15 mai – 5/17 mai 1848 – și la Paris, unde a fost arborat pentru prima dată la la 26 aprilie 1848.
Apoi, Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti stabilea, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848, că steagul naţional are trei culori – albastru, galben, roşu, iar pe flamuri este înscrisă deviza “Libertate, Dreptate, Frăţie”. Deşi la început poziţionarea culorilor era pe orizontală, cu albastrul în partea superioară, în scurt timp s-a trecut la dispunerea culorilor pe verticală, în forma cunoscută astăzi.
În anul 1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă aşezarea orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative, model care se va păstra până în anul 1856.
După Unirea Principatelor, la 6 februarie 1859, în primul său drum către București de când fusese ales domnitor al Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza a fost întâmpinat la marginea orașului Buzău de către comandantul dorobanților, care purta un steag tricolor.
În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
În 1866, imediat după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, drapelele de luptă ale unităților militare au fost schimbate cu unele noi, pe stindard apărând, în loc de stemă, numele companiei, acvila fiiind păstrată, totuși, în vârful hampelor.
În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.
În 9 ianuarie 1948, comuniștii au interzis însemnele regatului și au așezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiția stemelor sau cu heraldica.
În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
La sfârșitul anului Revoluției, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.
Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.
Cel mai mare drapel al României a măsurat 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi. Acesta a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni şi a constituit un record mondial.
Simbol național, drapelul este sărbătorit în fiecare an în 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.
În anul 1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă așezarea orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative, model care se va păstra până în anul 1856.
În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
Sursa foto: Radu Șofran
În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are și astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.
În 9 ianuarie 1948, comuniștii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.
În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”
Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, lățimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale.
Ziua Drapelului Naţional va fi marcată astăzi în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, printr-o serie de ceremonii organizate de autorităţi.
Sursa foto: Radu Șofran
Ceremonii militare sunt programate în această dimineață în principalele garnizoane din țară.
În Capitală, de la ora 9:30 drapelul va fi înălțat pe catargul din fața Cercului Militar Național de militarii din Brigada 30 Gardă și Protocol ‘Mihai Viteazu’. Ceremonia se va desfășura în acordurile imnului național al României, interpretat de Muzica reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin lege, în anul 1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an, pe 26 iunie.
Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu, galben şi albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române.
Drapelul naţional este şi simbolul sub care militarii români participă în prezent la misiunile din teatrele de operaţii.
La fel ca duminică seara, 25 iunie, Palatul Cotroceni va fi iluminat în roşu, galben şi albastru iar luni dimineaţă, 26 iunie, la Bucureşti, drapelul va fi ridicat în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, precum şi în garnizoanele din ţară.
………………………………………………………………………………………………………………
Satu Mare
Ziua Drapelului Naţional este sărbătorită luni, 26 iunie, la Satu Mare, printr-o festivitate organizată în Piaţa 25 Octombrie, începând cu ora 10:00.
Alocuţiunile privind însemnătatea Drapelului Naţional vor fi urmate de primirea și binecuvântarea şi sărutarea drapelului de către oficialităţi.
Drapelul va fi ridicat apoi pe catarg, concomitent cu intonarea Imnului Naţional.
Duminică, 25 iunie, drapelul din Piaţa 25 Octombrie a fost coborât de pe catarg şi a fost dus la Catedrala Ortodoxă pentru sfinţire.
Cu acestă ocazie, militarii Diviziei 4 Infanterie „GEMINA” participă, de la ora 11.30, în Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca, la ceremonia de înălţare a steagului pe catarg. Manifestarea debutează în Catedrala Mitropolitană, cu slujba de sfinţire a Tricolorului.
Drapelul României este înălţat la această oră, (10), şi în Piaţa 25 Octombrie din municipiul Satu Mare, în cadrul unui ceremonial organizat de autorităţile locale. La Carei, evenimentul va fi marcat la Castelul Karolyi, începând cu ora 16, printr-un simpozion dedicat istoriei steagului national.
Ziua Drapelului Naţional al României este sărbătorită anual, în data de 26 iunie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
