Manifestări dedicate Sărbătorii Etniei Tătare din România

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 decembrie 2019, 10:39 / actualizat: 10 decembrie 2019, 12:06

Asociația Culturală Mehmet Niyazi din Medgidia organizează o serie de evenimente culturale cu prilejul Zilei Etniei Tătare din România și a decernării premiului dedicat poetului, profesorului și gazetarului ”Mehmet Niyazi”. Astfel, vineri, 13 decembrie, începând cu ora 10.00, programul manifestărilor va debuta cu o slujbă religioasă la mormântul lui Mehmet Niyazi, aflat la cimitirul central din Medgidia, urmat de o depunere de coroane la bustul poetului din parcul aflat în zona Poșta. Manifestările vor continua începând cu ora 16.00, la sala de spectacole a Casei de Cultură ”Lucian Grigorescu” din Medgidia. Programul va debuta cu vizionarea unui film documentar ”Kirimoglu:Lupta unui popor”, realizat de regizorul de origine tătară Zafer Karatay și Neșe Sarisoy Karatay. În film este prezentată viața lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, liderul poporului tătar crimeean. Filmul documentar „Kirimoglu: Lupta unui popor” urmăreşte lupta tânărului tătar transformat într-un personaj de legendă al luptei pentru drepturile civile confiscate de un regim nedrept, ce dă semne din ce în ce mai clare că ar putea să revină la viaţă. Proiecţia peliculei se va desfăşura în prezenţa regizorului tătar Zafer Karatay. Părinții lui Zafer Karatay au venit din Crimeea şi s-au stabilit la Karatay (Nisipari), este în prezent o importantă personalitate a tătarilor din Turcia, fiind regizor şi producător la televiziunile din Turcia.

Un alt moment important al manifestării este decernarea premiului ”Mehmet Niyazi” pentru anul 2019.

Anul acesta premiul va fi oferit domnului Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu (cunoscut și sub numele de Mustafa Abduldzhemil Dzhemilev), liderul tătarilor din Crimeea şi fost deputat în Parlamentul Ucrainei care anul acesta în luna noiembrie a împlinit frumoasa vârstă de 76 de ani.  Şi-a petrecut viața ca activist pentru libertatea conaţionalilor săi din Crimeea. A fost, președintele Adunării Naționale a Tătarilor Crimeeni ( Mejlisului) și a fost recunoscut drept liderul moral și politic al mișcării naționale tătare din Crimeea, a militat pe tot parcursul vieții pentru binele poporului şi a naţiunii tătare. El s-a confruntat cu diverse necazuri în timpul luptei sale de-a lungul vieții; exil, închisoare și multe altele. Premiul care poartă numele poetului național tătar Mehmet Niyazi a fost instituit oficial prin Legea nr. 366/2007, la inițiativa deputatului de atunci al UDTTMR, Aledin Amet. Potrivit legii, premiul se decernează la data de 30 noiembrie, dată la care se presupune că ar fi murit Mehmet Niyazi, și se acordă „pentru cultivarea și promovarea valorilor literaturii, artei și culturii tătare din România”.

În vederea păstrării obiceiurilor specifice acestei sărbători programul artistic va continua cu participarea artiştilor consacraţi din Crimeea (patria mamă a tătarilor). Soliștii Dilaver Osman și Elzara Batalova vor interpreta melodii din bogatul folclor tătar crimeean, iar rapsodul local Lutfi Ablachim va delecta publicul cu vechi cântece tătărești dobrogene, alături de ansamblurile folclorice din Turcia și Crimeea.

La aceste evenimentele culturale din Medgidia vor participa în calitate de invitați liderul mondial al tătarilor crimeeni, Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu, alături de delegați din Crimeea și liderii Organizațiilor culturale tătărești din Turcia.

Mehmet Niyazi s-a născut în anul 1878 în satul Aşcilar (Vânători) de lângă Mangalia, într-o familie de tătari crimeeni. Tatăl Ismail şi mama Azize au venit din Crimeea. Părinții, deşi ţărani săraci, erau ştiutori de carte. În 1889 Ismail îşi vinde bruma de avere şi, cu întreaga familie, emigrează în Turcia, stabilindu-se în Istanbul. În afară de limba turcă, îşi însuşeşte limbile araba, persană şi franceză, devine profesor și ocupă funcția de director la Seminarul Musulman din Medgidia. În 1904 tatăl sau trece în nefiinţă, iar în acelaşi an Niyazi se hotărăște să se reîntoarcă în România, în Dobrogea natală cu gândul de a contribui la culturalizarea şi educarea poporului său. Se stabileşte în Constanta şi depune eforturi în a explica importanţa culturii în viaţa unui popor. Între 1 aprilie 1915 şi 1 februarie 1916 editează revista „Mektep ve Ayle” (Şcoala şi familia). În aceasta revista publica editoriale şi articole din domeniul pedagogiei, articole cu tematica sociala, versuri. În toată această perioadă scrie versuri. Astfel prin intermediul versurilor lui, tătarii din România, Turcia şi din întreaga lume nu au uitat nici când Crimeea – Patria mamă. Debutul editorial a avut loc în 1911 prin apariţia volumului „Ithafat” (Dedicaţii). Cartea conține versuri şi conferinţe. Acest volum cuprinde şi o poezie dedicată Reginei Elisabeta a României, fotografia reginei şi al poetului se află în acest volum. În anul 1913 publică volumul de poezii „Sagîş” (Dor). După moartea lui în anul 1935 volumul „Sagiş” (Dor) a apărut la editura ” Emel”, în 1935, care cuprinde versuri (15 poeme) scrise într-o tătara elevata. A mai publicat versuri în ziarele din Turcia „Tinere Condeie”, în anul 1911 şi în revista „Col” în 1919 publică versuri. La nici 53 de ani poetul încetează din viață în ziua de 29 noiembrie 1931, la Medgidia, cutremurându-i de durere pe prietenii lui şi pe cei care l-au admirat. Este înmormântat la cimitirul din Medgidia. La înmormântarea lui au luat parte mii de oameni veniţi din toate colțurile Dobrogei.

Ziua etniei tătare din România este sărbătorită la 13 decembrie, fiind instituită prin Legea nr. 453/2006. Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, iniţiat de către deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UDTTMR), Amet Aledin, şi de deputatul PNL, Emilian Valentin Frâncu, a fost adoptat de Senat la 13 septembrie 2006 şi de Camera Deputaţilor, la 14 noiembrie 2006, legea fiind promulgată la 4 decembrie 2006. Semnificaţia acestei zile este strâns legată de istoria Tătarilor Crimeeni. În data de 13 decembrie 1917 şi-a început lucrările Congresul Naţional al Tătarilor Crimeeni. În timpul acestuia s-a aprobat Constituţia şi s-a proclamat Republica Populară Crimeea.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa