Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ziua Imnului Național al României, Deșteaptă-te, române!, a fost sărbătorită luni, 29 iulie, prin desfășurarea unor ceremonii militare în toate garnizonele din țară. La București, ceremonia dedicată evenimentului a avut loc în Piața Tricolorului și a cuprins un serviciu religios și un concert susținut de muzica reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Ziua Imnului Național al României a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 29 iulie. Versurile Imnului Național aparțin lui Andrei Mureșanu, iar muzica a fost compusă de Anton Pann. Imnul de stat al României este alcătuit din 11 strofe, primele două strofe, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ziua Imnului Național al României, „Deșteaptă-te, române!”, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care în anul 1848 a fost cântat pentru prima dată oficial în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Această zi a fost instituită prin Legea numărul 99 din 1998, care prevede ca aceasta să fie marcată de către autoritățile publice și de către celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu, iar muzica a fost compusă de Anton Pann. Imnul de stat al României este alcătuit din 11 strofe, primele două strofe, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Ziua Imnului Naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului..
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară.
Ziua imnului naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro.
Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară, în cadrul cărora va fi intonat imnul naţional al României şi va fi înălţat drapelul naţional, informează Ministerul Apărării.
Ziua Imnului Naţional al României este sărbătorită an de an la 29 iulie. În anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998 care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în același an, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu.
”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
În forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României, în care afirmă că acesta este momentul în care „privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre”.
„Pe 29 iulie, sărbătorim, ca în fiecare an, ‘Ziua Imnului Naţional’, unul dintre simbolurile naţionale care ne insuflă sentimentul solidarităţii şi mândria de a fi români. ‘Deşteaptă-te române’ ne reflectă istoria, luptele şi tradiţiile, servind, în acelaşi timp, ca expresie a identităţii naţionale. (…) ‘Ziua Imnului Naţional’ este, în acelaşi timp, şi momentul în care privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre, unul în care ne dorim să ne bucurăm de o securitate naţională extinsă în cadrul marii familii euroatlantice, de prosperitate, democraţie şi de un stat de drept funcţional şi mai eficient”, se arată în mesaj, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
