5 Mai, Ziua limbii tătare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 mai 2020, 13:50

Începând din anul 2011, comunitatea tătară din România an de an sărbătoreşte în data de 5 mai, Ziua limbii tătare. Acest fapt se datorează demersului parlamentar al fostului deputat tătar Aledin Amet din anul 2010, atunci când a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. Ocazie cu care, subsecretar de stat DRI, domnul Aledin Amet a transmis un mesaj de felicitare pentru comunitatea tătară: „În anul 2010 a fost dezbătută și promulgată Legea 256-Ziua Limbii Tătare. Unicitatea ei a constat în faptul că, la vremea respectivă, a fost prima din șirul necesar, realizat ulterior, de promovare a propriilor limbi materne. În contextul necesității accentuării valorilor spirituale, limba maternă reprezintă, indiscutabil, apogeul existenței.  Păstrarea ei face ca națiunii respective și etniei respective să le fie hărăzite istoria neîncetată.Limba tătară va rămâne veșnică! La Mulți Ani !

Semnificaţia zilei de 5 mai are o importanţă deosebită pentru cultura tătară. Astfel, la 5 mai 1986, prin contribuţia a cinci profesori, Mamut Enver, Agiemin Baubec, Iusuf Newzat Sarigol, Kerim Altay, Memedemin Yaşar redactorii revistei „Renkler”, sub egida editurii Kriterion, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Se poate spune că în această revistă s-a fundamentat alfabetul latin folosit de tătarii din Dobrogea şi regulile ortografice şi gramaticale. Revista „Renkler”(Culori), era o publicaţie culturală de referinţă, propunând cititorilor un sumar bogat: în prima parte, creaţii literare originale ale poeţilor consacraţi, iar în cea de-a doua, articole ştiinţifice şi comunicări prezentate la diverse manifestări ştiinţifice, semnate de prestigioşi oameni de ştiinţă şi cultură din ţară şi din străinătate.

În consecinţă, comunitatea tătară din Dobrogea a fost nevoită ca să-şi definească un alfabet care să asigure continuitatea demersurilor din deceniile anterioare, permiţând acumularea unor experienţe lingvistice şi evitarea unor stări de confuzie. Acumularile din perioada anterioară, s-au cristalizat în editarea manualelor de predare a limbii tătare (clasele I-IV) de către un colectiv format din următoarele cadre didactice: Mamut Enver, Mamut Nedret, Baubec Servet, Boşnac Gemal, Beiş Bectaş, Iaya Nejdet, Ziyadin Gevat, Mirzali Newzat, Memedemin Yaşar, concomitent, s-au definitivat de asemenea, regulile ortografice şi ortoepice ale limbii tătare.

Pentru protejarea și promovarea limbilor istorice regionale și minoritare în Europa s-a născut primul tratat internațional care se ocupă în mod explicit cu diversitatea lingvistică și își propune protejarea acesteia- Carta Limbilor Regionale sau Minoritare care a fost elaborată pe baza unui text înaintat de Conferinţa Permanentă a Autorităţilor Locale şi Regionale şi adoptată în 1992 şi a intrat în vigoare la 1 martie 1998. Majoritatea statelor europene au semnat Carta şi multe au ratificat-o deja, transformând-o în practica obişnuită pentru majoritatea cetăţenilor europeni. Protecţia limbilor regionale sau minoritare istorice ale Europei se află la baza bunăstării culturale şi a tradiţiilor europene.

România a ratificat sau a aderat la mai multe documente internaţionale pentru protejarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, acordând o atenţie deosebită conservării şi promovării limbilor acestora.

În acest context, pentru prima oară în istoria modernă a tătarilor apare posibilitatea ca pe baza principiilor Cartei Europene a Limbilor Minoritare şi Regionale să se realizeze un program coerent care să conducă la structurarea unui schimb de valori reale între comunitatea tătară din Crimeea şi din Dobrogea.

Limba maternă, pentru etnia pe care o reprezintă limba tătară, înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Având în vedere situaţia creată de pandemia covid-19, anul acesta nu vor mai fi organizate manifestări cultural-artistice. Sărbătoarea limbii tătare va fi marcată prin toate mijloacele reţelelor de socializare în online.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

Foto: Ghiulşen Ismail-Iusuf

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost marcată de etniile din Dobrogea prin activitatea intitulată ”Spațiul dobrogean – port, grai și credințe„

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 martie 2020, 14:40 / actualizat: 23 martie 2020, 15:48

  La inițiativa CCD Constanța, reprezentată de profesor metodist Narciz Amza în cadrul proiectului județean CCD “Pe urmele costumului tradițional din România” a fost sărbătorită Ziua Internațională a Limbii Materne.

Au participat elevi, cadre didactice, părinți, directori de unități școlare care au derulat proiecte în parteneriat cu CCD, alături de români au mai fost prezenți reprezentanți ai comunităților etnice, Alis Simion de la comunitatea armeană, Birsen Geafar și Cristi Buzu de la etnia albaneză, Mioara Gospodin de la comunitatea aromână, prof. Eleni Guriotis de la comunitatea greacă, Iboliya Negoiță din partea comunității maghiare, prof. Serin Turkoglu a reprezentat etnia turcă, Magda Baciu Iacob de la etnia rușilor lipoveni, iar etnia tătară a fost reprezentată de  prof. Enise Menagi și Zerin Bari.

Vocile etnicilor tătari, armeni și eleni s-au făcut auzite subliniind caracterul pământului dobrogean, acela de mozaic etnic și cultural. Fiecare reprezentant al etnicilor au scris pe flip-chart cuvintele “mamă” și “pâine” în limba maternă.

Dintre momentele evenimentului amintim: prezentarea costumelor tradiționale ale etniilor din Dobrogea de către un grup de elevi de la Liceul I. Cotovu din Hârșova, de reprezentanții etniilor prezente, costumul popular tătăresc a fost prezentat de doamnele prof. Narciz Amza și Zerin Bari, recitarea din lirica tătară a aparținut micuților Ibadula, pregătiți de prof. Enise Menagi.

La finalul acțiunii inițiatoarea proiectului prof. Narciz Amza a concluzionat astfel: ” A fost o întâlnire plină de emoție în care am vorbit despre limba maternă, costumul tradițional și religie ca repere ale identității etnice”.

Ziua Limbii Materne, declarate de UNESCO în 1999 şi celebrată fără întrerupere începând cu anul 2000.

În România pentru prima dată în istoria comunității tătare a fost legiferată Ziua limbii tătare, care an de an este sărbătorită pe 5 mai.

Sărbătoarea limbii tătare -scurt istoric:

             În urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. În data de 5 mai 1985, cinci profesori, redactori ai revistei “Renkler”, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Cu prilejul acestei sărbători sunt organizate manifestări cultural – artistice menite să readucă în atenţia etnicilor tătari și nu numai importanţa păstrării limbii materne.

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Ziua limbii tătare sărbătorită în spiritul Anului Centenarului Marii Uniri

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 mai 2018, 08:55

            La inițiativa CCD Constanța, reprezentată de profesor metodist Narciz Amza în cadrul Centrului de Documentare şi Informare al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Tuzla și în spiritul marcării Centenarului și a diversității multiculturale a fost sărbătorită Limba Tătară.

Au participat elevi, cadre didactice, părinți, primarul comunei, reprezentantul DRI, membri ai comunității tătare din Tuzla și Constanța, reprezentanți ai comunității armene și elene. Vocile etnicilor tătari, armeni și eleni s-au făcut auzite subliniind caracterul pământului dobrogean, acela de mozaic etnic și cultural.

Dintre momentele evenimentului amintim: prezentarea localității Tuzla de către directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1, prof. Radu-Emil Buzan, rememorarea evenimentelor ce au marcat istoria neamului nostru de către prof. de istorie, Crăciun Vasilica, recital de cântece și poezii în interpretarea elevilor școlii de etnie tătară coordonate de prof. Gemil Meral și Nedret Abduraman, simboluri ale comunității armene – dr. Arsen Calpaccian de către Alice Semedichian Platon, emblema a comunității elene – Demostene Tranulis (căruia îi datorăm construcția Teatrului Fantasio) înfățișat de Marilena Papazoglu Fiacescu și, nu în ultimul rând, domnul Aidun Curt-Mola, reprezentant al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, care cu emoție în glas a realizat un portret al domnului Etem Curt-Mola (Baș Muftiu), bunicul său. De asemenea, din rândurile invitaților nu au lipsit: membrii Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Nr.1, Tuzla, preot paroh Fîrte Robert și profesor Mihai Ioana, profesor Comșa Luminița, reprezentant al Consiliul Profesoral, custodele Centrului pt. Tineret ”Ion Creangă” Tuzla, doamna Damian-Pascal Maria și fostul director al școlii, prof. Marcoșanu Afrodita.

Activitatea a fost moderată de către prof. Narciz Amza și directorul adjunct al Școlii Tuzla, prof. Mihaela Fulea. În discursul susținut în fața participanților la eveniment prof. Narciz Amza a declarat: „De când s-a legiferat în Parlamentul României, Ziua Limbii Tătare a fost sărbătorită cu mult drag de tătari. Este un moment important din istoria recentă a etniei noastre, una din multele minorități ale curcubeului dobrogean.„

Sărbătoarea limbii tătare -scurt istoric:

            În urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. În data de 5 mai 1985, cinci profesori, redactori ai revistei “Renkler”, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Cu prilejul acestei sărbători sunt organizate manifestări cultural – artistice menite să readucă în atenţia etnicilor tătari și nu numai importanţa păstrării limbii materne.

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Ziua limbii tătare – 5 Mai

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 mai 2017, 10:44

În fiecare an, în data de 5 mai, tătarii din România sărbătoresc “Ziua limbii tătare”, în urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea “Zilei limbii tătare”. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei.

Ziua de 5 mai 1985 rămâne una de referinţă, marcând punerea bazei unui alfabet în care s-au publicat din acel moment, revistele în limba tătară din România, iniţiatorii acestui demers istoric, au fost cinci profesori, redactori ai revistei de cultură “Renkler”(Culori). Astfel 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene.

Etnia tătară din România este recunoscătoare statului român şi tuturor celor care au susţinut un astfel de demers legislativ, cu referire exclusivă la o comunitate de tătari, deoarece o zi dedicată limbii materne a unei etnii nu există în alte ţări.

Mesajul domnului Aledin Amet, secretar de stat, Şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice cu prilejul „Zilei limbii tătare-5 mai”: “Ziua de 5 mai este o zi de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate tătară din România. Ca reprezentant al acestei minorităţi, am militat pentru recunoaşterea limbii tătare, iar eforturile mi-au fost răsplătite odată cu adoptarea Legii nr. 256/2010, lege prin care ziua de 5 mai este marcată oficial în România ca Ziua Limbii Tătare.  Obiceiurile şi tradiţiile se păstrează şi se transmit, însă limba maternă se poate pierde uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie. Consider că misiunea noastră, a tuturor celor ce aparţinem unei minorităţi naţionale, este aceea de a păstra nealterată limba maternă şi de o transmite mai departe din generaţie în generaţie.”

Potrivit comunicatului de presă transmis de UDTTMR, cu prilejul acestei sărbători, prin organizaţia Constanţa organizează vineri, 5 mai 2017, un eveniment cultural dedicat Zilei Limbii Tatare. În cadrul manifestării elevi de la Şcoala Comunitară a UDTTMR vor recita poezii în limba tătară. Nu vor lipsi nici muzica şi dansurile tradiţionale tătăreşti. Evenimente dedicate zilei de 5 mai-Ziua Limbii Tatare se vor organiza la sfârşitul acestei săptămâni şi la nivelul altor organizaţii locale ale UDTTMR.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa