Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat

Publicat de Gabriel Stan, 19 august 2024, 13:51

Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, răspunde întrebărilor colegei noastre Iuliana Niță despre starea actuală a Marinei Militare, despre proiecte, dar și despre viitoarele achiziții.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Ne aflăm la bordul vânătorului de mine, cea mai recentă achiziție a Forțelor Navale. Cât de importantă a fost această achiziție pentru Forțele Navale, în actualul context de securitate?

Mihai Panait: Este foarte important faptul că suntem la bordul navei Vânători de mine „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. Este prima capabilitate achiziționată de către Forțele Navale Române în ultimii 20 de ani și, din acest punct de vedere, este un pas important în contextul în care minele derivante sunt un pericol real în bazinul Mării Negre, în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.

Faptul că am achiziționat aceste două vânătoare de mine reprezintă unul dintre argumentele foarte serioase și sunt capabilități care aduc un plus de siguranță în tot ceea ce trebuie să facă Forțele Navale Române în zona de responsabilitate, în asigurarea libertății de navigație în zona de responsabilitate, în menținerea libertății de navigație în această zonă, în lupta împotriva minelor derivante în principal.

Iuliana Niță (realizator rubrică):  Aș vrea să ne vorbiți despre prima misiune și când urmează să plece în misiune vânătorul de mine.

Mihai Panait: În cadrul operației tip coaliție MCM Black Sea, într-adevăr, s-a semnat memorandumul trilateral între Bulgaria, România și Turcia, la nivelul miniștrilor apărării naționale din cele trei țări; și, de asemenea, la Istanbul, în urmă cu mai puțin de o lună, am semnat la nivelul șefilor de marine înțelegerile și documentele necesare pentru funcționarea acestei operații de tip coaliție.

Am desfășurat deja prima activare, prima activare însemnând că toate cele patru nave componente ale grupării navale de luptă împotriva minelor derivante au fost implicate, au participat în prima patrulare în zona de responsabilitate din Marea Neagră, cu o acțiune deosebit de importantă, elocventă nu numai pe linia StratComului de asemenea, pe linia acțiunilor militare specifice pe care trebuie să le desfășoare această grupare.

În anul 2024 urmează să mai avem două activări, în același format, și să putem să dezvoltăm și să asigurăm această libertate de navigație în bazinul Mării Negre, în conformitate cu angajamentele asumate.

Aminteam în începutul intervenției mele faptul că asigurăm libertatea de navigație în zona de responsabilitate a Forțelor Novale Române, ceea ce înseamnă că asigurăm această libertate de navigație pe mare și pe fluviu, în toată zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române. A doua misiune foarte importantă este de executare a acțiunilor militare în cadrul național, în conformitate cu documentele naționale, a tuturor misiunilor pe care ni le-am asumat sau pe care le-am primit ca ordin în cadrul structurii de forță.

Cea de-a treia misiune deosebit de importantă este respectare a angajamentelor euroatlantice; și când spun acest lucru mă refer la apticiparea în cadrul operațiilor în cadrul NATO și al Uniunii Europene, în cadrul participării noastre la exercițiile multinaționale, în Marea Neagră sau în cadrul internațional în Marea Mediterană sau în Oceanul Atlantic. Acestea sunt cele mai importante misiuni ale Forțelor Navale Române pentru pace, criză și război.

Iuliana Niță (realizator rubrică): În ce stadiu se află Forțele Navale la capitolul investiții?

Mihai Panait: Suntem în situația în care putem gândi pozitiv. Putem spune că am făcut pași importanți, în ultimii doi ani de zile am semnat patru contracte importante pentru Forțele Navale Române, pentru viitorul Forțelor Navale Române, și am amintit la începutul intervenției de cele două vânătoare de mine. Suntem pe un parcurs foarte bun cu echipajul de-al doilea vânător de mine – „Căpitan Constantin Dumitrescu”.

O parte din echipajul acestei nave este deja în Marea Britanie și desfășoară activități de pregătire în vederea preluării navei și executării marșului după preluare și după certificare către țară. Cel mai probabil la începutul lunii septembrie, întregul echipaj al Vânătorului de Mine 271 va fi prezent în Marea Britanie și până la finalul acestui an de instrucție suntem în măsură să aducem nava în țară și să raportăm misiune îndeplinită.

Cel de-al doilea program major de înzestrare este de dotare a Forțelor Navale Române cu un sistem de instalații mobile de lansare rachete de coastă împotriva navelor de suprafață, astfel încât până la finalul anului 2026 această capabilitate să fie verificată și integrată în sistemul de apărare național, în sistemul Forțelor Navale Române.

Am semnat, de asemenea, anul trecut un contract important pentru dotarea Forțelor Navale Române cu două elicoptere cu capabilități de luptă împotriva navelor de suprafață, ceea ce înseamnă că, la nivelul Forțelor Navale Române, unde în momentul de față funcționăm cu Aviația Maritimă cu cele trei elicoptere Puma Naval, cu capabilități de luptă împotriva submarinelor și navelor de suprafață.

De asemenea, putem spune că viitorul Aviației Navale pentru Forțele Navale Române, cu noile capabilități, este asigurat.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Când ar urma să sosească în dotare propriu-zis aceste două elicoptere?

Mihai Panait: 2027, contractul este pentru trei ani de zile și suntem în cadrul procesului de pregătire de intrare a acestor capabilități în cadrul Forțelor Navale Române, în conformitate cu documentele întocmite…

Iuliana Niță (realizator rubrică): Am înţeles.

Mihai Panait: …semnate în conformitate cu acordul semnat cu partenerii care execută acest contract. Este foarte important de subliniat că IAR Brașov este compania care asigură mentenanța, reparațiile capitale pentru cele trei elicoptere Puma Naval pe care le avem în dotarea Forțelor Navale Române.

Cel de-al patrulea program este cel de dotare cu mașini de luptă amfibii pentru Infanteria Marină. Este o armă deosebit de importantă, o capabilitate deosebit de importantă a Forțelor Navale Române, și ne dorim să dotăm această structură de infanterie marină cu echipamente noi.

Sunt Amphibious Assault Vehicles 7, un număr de 21 de astfel de autovehicule sunt pe contractul deja semnat, cu perspective de îmbunătățire a numărului acestor echipamente deosebit de performante; dar nu sunt singurele programe.

Dacă ne referim la programele de înzestrare, sunt în plan pentru acest an de instrucție, documentele sunt finalizate, astfel încât să putem începe construcția a două nave-vedete de intervenție pentru scafandri, pentru a îmbunătăți condițiile de executare a misiunilor pentru militarii din cadrul Centrului 39 Scafandri, din cele două divizioane de scafandrii de luptă pe care îi avem în dotarea Forțelor Navale Române, de construire a trei remorchere maritime pentru Forțele Navale Române, pentru că sunt capabilități importante pentru asigurarea realizării unei manevre în siguranță a navelor militare, dar și a misiunilor din radele interioare și din apele teritoriale ale Forțelor Navale Române ale României și alte programe care sunt în stadiu de finalizare cu procesul de întocmire și de elaborare a documentelor necesare pentru obținerea aprobărilor necesare din partea Ministerului Apărării Naționale, din partea Parlamentului României, și aș dori să subliniez programul de înzestrare cu două nave de patrulare, o capabilitate importantă, pentru că sunt nave pe care trebuie să le utilizăm în protecția infrastructurii critice în zona economică exclusivă, în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Care este rolul Forțelor Navale Române, având în vedere că sunteți comandantul lor, atât în cadrul Armatei Române, dar și pentru România, în condițiile în care noi avem un război la graniță?

Mihai Panait: Şi faptul că desfășurăm simultan două misiuni deosebit de importante, și pe mare, și în zona de responsabilitate fluvială, și mă refer la misiunea de luptă împotriva minelor derivante și misiunea de supraveghere și de asigurare a libertății de navigație în zona de responsabilitate fluvială, reprezintă argumentul principal.

Rolul Forțelor Navale Române este acela de a lupta, de a ne pregăti pentru a lupta împreună cu celelalte categorii de forțe armate, în sistem integrat, în sistem interinstituțional cu celelalte instituții din sistemul național de apărare; și principala misiune este de apărarea fruntarilor de apă la mare și la fluviu.

Este cea mai importantă misiune a noastră, pentru care ne pregătim zi și noapte pe rutina zilnică sau în cadrul exercițiilor pe care le desfășurăm în cadrul național sau multinațional, în cadrul internațional, prin participările la operații în teatrele de operații sub pavilionul NATO sau sub pavilionul Uniunii Europene.

Iuliana Niță (realizator rubrică): Ce ne puteți spune despre resursă umană? Vă confruntați cu deficit de personal comparativ cu anii anteriori?

Mihai Panait: Cu sprijinul Statului Major al Apărării și al Ministerului Apărării Naționale, în acest an de instrucție am reușit să ne păstrăm resursa umană. În același timp, facem pași importanți pentru menținerea atractivității profesiei de marină.

Este important să dezvoltăm această atractivitate în rândul tinerilor, în rândul cetățenilor României, și, din această perspectivă, dotarea Forțelor Navale Române cu nave noi, cu echipamente noi, cu aeronave noi este esențială, pentru că doar așa putem să dezvoltăm această conștiință maritimă și această conștiință fluvială, să dezvoltăm această conștiință în cadrul culturii de securitate, pentru că România are o deschidere către oceanul planetar, are o Dunăre și o mare pe care trebuie să le respecte pentru a fi respectați.

Ne aducem cu mândrie acum aminte de faptul că, în urmă cu 164 de ani, Marina însemna un număr de 221 de militari și doar cinci nave mici pe fluviul Dunărea.

Faptul că astăzi ne prezentăm în fața românilor cu o flotă cu peste 100 de nave, cu militarii marinarii bărbați și femei pregătiți în fiecare zi să execute toate misiunile pe care ni le-am asumat sau pe care le-am primit ca ordin în cadrul național sau în cadrul Alianței Euroatlantice, este un fapt deosebit de important.

Iuliana Niță (realizator rubrică): La final, un mesaj la ceas aniversar pentru colegii și subordonații dumneavoastră, pentru Forțele Navale Române, de ziua lor?

Mihai Panait: Aș dori să mulțumesc întregului echipaj al Forțelor Navale Române pentru ceea ce am realizat împreună în ultimul an, de la ultima zi a Marinei Române, din 2023 până astăzi, și, de asemenea, alături de aceste mulțumiri, să le adaug și pe cele către familiile noastre, pentru că fără suportul familiilor nu puteam să realizăm ceea ce am realizat până acum, și să le urez un „La mulți ani”, un sincer „La mulți ani” şi bun cart înainte!

Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 19 august 2024, 12:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate de Forțele Navale Române în municipiile Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București.

În capitală, muzica militară a Forțelor Navale a concertat în Centrul Vechi, iar joi a avut loc o ceremonie militară la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul Herăstrău.

La Mangalia, publicul a luat parte la evenimentele culturale din cadrul Săptămânii Spiritualității Marinărești, iar Forțele Navale pentru Operații Speciale au organizat un concurs cu premii pe un traseu militar-aplicativ.

Ceremonii militare și exerciții demonstrative au avut loc și la Galați, Tulcea și Brăila. Cel mai așteptat moment s-a desfășurat joi, 15 august, pe faleza din Constanța, unde mii de persoane au urmărit exercițiul întrunit Forțele Navale Române 2024, în care zeci de nave și aeronave au evoluat în apele Mării Negre și în aer.

Prezent la festivitățile din fața Comandamentului Flotei, președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră este recunoscută și apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională și un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută și tratată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial și în cele mai importante documente strategice ale NATO.

Am consolidat această abordare inclusiv la recentul summit NATO de la Washington, când toți aliații au subliniat că rămân ferm angajați față de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre, un rezultat care este foarte bun pentru țara noastră.

Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism

Publicat de Gabriel Stan, 12 august 2024, 17:32

La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile luate și puse în aplicare la nivelul ministerului din punct de vedere al securității,.

Aceste decizii vin pe fondul evenimentelor care au loc la granița României și care sunt menite să ofere un sentiment de siguranță atât nouă cât și celorlalte țări aflate pe flancul estic al alianței.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la interviul săptămânii în studioul de televiziune al agenției Media Armatei.

Angel Tîlvăr: Bun găsit și vă mulțumesc pentru invitație.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Multe subiecte strânse în ultima perioadă. Oamenii sunt foarte atenți la ceea ce face armata, ceea ce face Ministerul Apărării cu privire la securitate. Înainte de a aborda cele câteva subiecte pe care mi le-am propus, ați venit de la ceremonia de întoarcere a navei-școală „Mircea” din vestitul, de acum, marş anual.

Angel Tîlvăr: Da, a fost o ceremonie emoționantă și mă bucur că un număr mare de oameni au participat la ea, inclusiv părinți ai celor care au servit pe Bricul Mircea. A fost foarte emoționant.

Am fost onorat și de prezența prim-ministrului României și vreau să-i mulțumesc domnului Panait, șeful Forțelor Navale, pentru felul în care a organizat această ceremonie, pe cât de emoționantă, pe atât de simbolică, pentru că una din navele cele mai frumoase aflate în dotarea unei flote parcurge, iată, un nou tur și după aproape 50 de zile, s-au întors, având la bord inclusiv studenți și participanți din alte opt țări, inclusiv 10% din echipaj fiind format din femei și fără incidente și fără probleme de sănătate sau de alt gen. Lucrul acesta ne bucură și, repet, a fost o ceremonie emoționantă și mă bucur că am putut participa.

Cristian Dumitraşcu (realizator): A fost un marș de instrucție cu o conotație, sigur, importantă la nivel de simbol, însă mai este un parteneriat foarte important care a fost semnat în ultima perioadă, acel Black Sea Partner, cum se desfășoară, iată, după semnare.

El a fost semnat de mai multă vreme, dar a devenit operațional chiar în preajma summit-ului NATO de la Washington și una din navele care au însoțit și au protejat Bricul de la Strâmtori până acasă, până în portul din Constanța, a fost o navă pe care noi am achiziționat-o anul trecut, și anume un vânător de mine.

Acest vânător de mine, ca și celălalt, care trebuie să intre în dotarea noastră, vor face parte din această inițiativă, o inițiativă care își propune să asigure pe Marea Neagră protecția împotriva minelor, știut fiind faptul – și dumneavoastră ați relatat în mai multe rânduri – că de la începerea agresiunii neprovocate și nejustificate pe care Rusia a făcut-o împotriva Ucrainei, un număr mare de mine, aproximativ 107, au fost semnalate pe Marea Neagră.

O parte din ele au ajuns și în apele teritoriale ale României. Din fericire, până acum, și aici cred că trebuie să avem un cuvânt de apreciere pentru efortul făcut de militarii români, ca și alte structuri din arhitectura de securitate a statului, nu au existat victime sau pagube semnificative și de fiecare dată am reușit să ne îndeplinim misiunea pe care Constituția și cetățenii ne-au încredinţat-o.

Acest program, care este făcut împreună cu Turcia și cu Bulgaria, este o inițiativă unică din acest punct de vedere și cred că această inițiativă va continua multă vreme de aici încolo, pentru că, în afară de minele care provin din agresiunea Rusiei, există și un număr de mine așa-numite istorice, care provin din al Doilea Război Mondial și care încep sau au început să se desprindă de locul în care fuseseră fixate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): De la marină către aviație propun să mergem cu discuția. Centrul F-16, permanentizarea acestui centru. Prima promoție de români și antrenamentele piloților ucraineni. Foarte importantă.

Angel Tîlvăr: Prima promoţie de români și-a încheiat pregătirea. Avem un număr de piloți români care nu numai că au dobândit cunoștințe legate de exploatarea acestui avion, care reprezintă o capabilitate importantă și eficientă pe care o avem, dar au avut posibilitatea, cei care deja zburau pe F-16, să treacă la un alt nivel de pregătire și de utilizare eficientă a acestor capabilități militare.

Nu în ultimul rând, așa cum am spus, atunci când am semnat memorandumul împreună cu Țările de Jos și cu reprezentanții companiei Lockheed Martin, există posibilitatea ca și piloți ucraineni să se pregătească la noi, în acest centru, care este un centru unic în Europa, un centru pe care dumneavoastră ați anticipat, ceea ce voiam să spun și celor care ne urmăresc.

Îmi doresc să fie un centru permanent, pentru că avem nevoie și vor veni 32 de noi aparate F-16 care să se alăture celor existente deja în România şi, evident, pentru exploatarea acestor avioane în cele mai bune condiții și cu cel mai mare impact din punct de vedere al apărării și al asigurării securității spațiului românesc este nevoie de piloți foarte bine pregătiți.

Există o cerere de pregătire a piloților mare la nivel mondial, pentru că aparatul de F-16 este un aparat care va mai fi prezent multă vreme în dotarea diferitelor armate, motiv pentru care această pregătire se făcea de cele mai multe ori în străinătate.

Iată că avem posibilitatea să ne pregătim proprii piloți la noi. Mai mult decât atât, putem pregăti în acest centru și piloți care servesc în alte armate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Pentru că vom merge cu discuția către serviciul de poliție aeriană. A fost o întâlnire simbolică, întâlnirea deasupra României, ministrul olandez al apărării într-un F16 și dumneavoastră în alt F16.

Angel Tîlvăr: În primul rând, cred că simbolic, așa cum ați spus și dumneavoastră, această întâlnire a fost marcată pentru că aparatele destinate instruirii piloților provin din Țările de Jos, iar ministrul olandez a vrut să fie prezent la una dintre etapele în care pregătirea piloților se desfășoară.

Ni s-a părut potrivit la momentul acela să procedăm asemănător și să avem această întâlnire și apoi să formăm un grup de avioane care au aterizat împreună la baza militară care găzduiește centrul și din punct de vedere personal, a fost o experiență absolut impresionantă, experiență care mi-a mărit și mai mult stima și prețuirea pe care o am pentru militarii români și pentru piloții români.

Pentru că am înțeles o dată în plus cât de dificilă este misiunea lor și cât de importantă este pentru noi, cei care nu putem, să avem o impresie directă în ceea ce privește dificultatea pe care o au de depășit, dat fiind faptul că ei de multe ori își depășesc propriile limite biologice.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Poliție aeriană, spuneam, ați fost acum câteva zile la schimbarea detașamentului. Sunt ciclic la noi…

Angel Tîlvăr: Rotațional.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Rotațional, pe lângă forțele noastre.

Angel Tîlvăr: Sigur, și aș vrea aici să menționez că se pomenește foarte des despre faptul că România beneficiază de rotație în ceea ce privește asigurarea poliției aeriene, dar cred că se cuvine să menționăm faptul că și România, la rândul ei, contribuie în alte regiuni, conform planurilor pe care noi și aliații le elaborăm împreună, contribuie la servicii de poliție aeriană, deci, mă bucur că piloții români sunt apreciați și au avut misiuni importante, care s-au terminat cu bine, așa cum mă bucur că partenerii noștri cu care pregătim aceste misiuni au fost întotdeauna dispuși să contribuie la un element care asigură apărarea pe flancul estic și protejarea spațiului aferent Mării Negre, așa cum ne dorim și așa cum statul român de mai multă vreme propune spre dezbatere și spre atenție tuturor partenerilor regiunea în care trăim.

Deci, acest sistem erogațional a cuprins prezența piloților din mai multe țări.

Ultima echipă care a fost certificată acum două zile, cred sau trei zile, a fost din Spania și mă bucur că ceea ce am stabilit cu ministrul apărării, Margaret Robles, s-a întâmplat exact cum am stabilit, exact când am stabilit și le doresc succes celor care contribuie la apărarea flancului este al NATO și a României.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Ar mai fi fost câteva subiecte, însă am să mă limitez la ultimul, anume la situația intrărilor și ieșirilor din sistem, pentru că oricât de bună și oricât de performantă și scumpă ar fi tehnica militară pe care Armata României și nu doar ea o achiziționează, este foarte importantă resursa. Cum stăm aici? E o balanță despre care se vorbește că ies mai mulți, că intră mai puțini sau invers.

Angel Tîlvăr: Nu, au fost perioade în care acest lucru s-a întâmplat exact așa cum l-ați menționat. În momentul de față, din punctul de vedere al intrărilor, pot să vă spun că avem 2.260 de cadre, dintre care și aici o să-mi permit, cu îngăduința dumneavoastră, să vă dau cifre exacte pe care le-am notate.

Este vorba de 750 de ofițeri, de 210 maiștri militari și 1.300 de subofițeri. Din punct de vedere al ieșirilor, am avut 510, dintre care 155 ofițeri, 65 maiștri militari și 290 de subofițeri. Deci este evident că numărul de intrări este mai mare, lucru care ne bucură, asta în condițiile în care trecem printr-o perioadă când provocările la adresa securității europene, a securității statelor NATO și a regiunii sunt evidente.

Eu mă bucur foarte mult și vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o și să o califice ca fiind o carieră de viitor și care presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism și cred că au luat o decizie bună atunci când au făcut această alegere.

Vreau să vă spun că resursa noastră o acoperim și prin planurile noastre de învățământ, întrucât avem cinci colegii naționale de specialitate și avem și posibilitatea să pregătim din punct de vedere universitar pe cei care doresc să urmeze o carieră militară și cred că oferta noastră educațională a cuprins anul acesta 818 locuri la cele cinci colegii și 1.222 pentru studii universitare cu licență.

Nu în ultimul rând, din punct de vedere al soldaților profesioniști, pe care îi respect deopotrivă și de care avem nevoie deopotrivă cu ofițerii, maștrii militari și subofițerii, am avut un număr de 3800 de intrări și 1750 de ieșiri, dacă cifrele pe care eu le am de câteva zile sunt absolut corecte.

Dar este un proces în dinamică, să nu uităm că anul nu s-a încheiat, dar pot să vă spun cu certitudine că numărul de intrări este mai mare decât numărul de ieșiri și cred că acest lucru este justificat și cauzat, cred că se explică și prin faptul că au existat creșteri salariale atât la nivelul rezerviștilor, cât și la nivelul cadrelor active, care se pare că au contribuția lor atunci când oamenii iau decizii care, până la urmă, sunt decizii cu un nivel de subiectivism destul de mare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, unul tradițional, aici, la „Interviul săptămânii” și la Radio, la „Jurnal militar” și la „Pro Patria”.

Angel Tîlvăr: Mesajul meu este – și vă mulțumesc că îmi dați această posibilitate – să îi invit pe cei care doresc, pe 15 august, când vom sărbători Ziua Marinei. Anul trecut, ceremoniile și demonstrațiile care s-au făcut s-au bucurat de un interes extraordinar din partea românilor.

Sper ca și anul acesta să nu-i dezamăgim, pentru că eu am fost foarte mândru de felul în care Armata României a organizat aceste ceremonii, care sunt tradiționale și care întotdeauna am sesizat că umplu de mândrie pe toți cei care participă. Deci, acesta ar fi mesajul meu, în emisiunea pe care o realizăm împreună astăzi, să invit un număr cât mai mare să participe și să îi și urmărim, dar să-i și onorăm pe militarii români care, nu de foarte puține ori, au plătit prețul suprem pentru a-și servi țara.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule ministru Tîlvăr, vă mulțumesc pentru prezența la „Interviul săptămânii” și vă mai așteptăm.

Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult și vă doresc mult succes.

15 august – Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 12 august 2024, 15:57

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică):  La 122 de ani de la prima aniversare, Ziua Marinei Române va fi sărbătorită în mai multe orașe din țară.

Forțele Navale Române, organizatorii evenimentului, anunță pe pagina lor oficială că până pe 15 august vor fi prezentate publicului exerciții demonstrative, expoziții de tehnică și armament, ateliere interactive, activități culturale cu specific marinăresc, precum și concerte de muzică militară.

La București, Ziua Marinei Române este marcată printr-o ceremonie militară și religioasă, care va fi organizată joi, la momentul Eroilor Marinari din Parcul Regele Mihai I, începând cu ora 10:00.

Astfel de ceremonii vor fi organizate și în orașele Brăila, Tulcea și Galați. Exercițiul naval întrunit Forțele Navale Române 2024 va fi prezentat pe 15 august publicului de pe faleza din fața Comandamentului Flotei din Constanța, iar de la ora 20:30 marinarii militari se vor retrage cu torțe în acordurile muzicii militare a forțelor navale.

Seara se va încheia cu un spectacol de artificii, care va putea fi urmărit din zona Piața Ovidiu-Portul turistic Tomis.

Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 21 august 2023, 11:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită marți, pe 15 august, la Constanța, București, Mangalia, Brăila, Tulcea și Galați, acolo unde există structuri ale Forțelor Navale Române. A fost cea de-a 121-a aniversare a marinarilor români, care a fost marcată prin mai multe evenimente. Cel mai așteptat moment a fost ceremonia militară desfășurată în fața Comandamentului Flotei din Constanța.

Publicul, aflat în număr mare pe faleză, a putut urmări demonstrațiile militarilor, navelor, avioanelor și elicopterelor.

Prezent la festivitate, președintele Klaus Iohannis s-a referit în discursul său la importanța strategică a regiunii Mării Negre, acolo unde marinarii militarii români își desfășoară misiunile.

Klaus Iohannis: Militarii români și aliați se instruiesc și își consolidează aici, la Marea Neagră, capacitatea de a avea acțiuni militare în comun, în deplină compatibilitate.

Demonstrăm astfel că suntem hotărâți să ne sprijinim și să ne apărăm reciproc în cadrul NATO. Forțele Navale Române contribuie semnificativ la îmbunătățirea securității regionale, europene și euroatlantice.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În condițiile în care regiunea Mării Negre se confruntă cu provocări de securitate fără precedent în ultimele decenii, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit, la Constanța, despre programele prioritare de înzestrare derulate în prezent sau pregătite de Forțele Navale Române.

Angel Tîlvăr: Regret faptul că programul de înzestrare cu corvete multirol nu a putut fi finalizat, însă cu siguranță acest proiect nu va fi abandonat și își va găsi o formă de concretizare în viitor.

Avem în derulare programe foarte importante pentru Forțele Navale: sisteme de instalații mobile de lansare rachete anti-navă, seria de programe pentru care am primit recent aprobarea Parlamentului, din care amintesc submarile Scorpène, vânătoarele de mine, modernizarea navelor purtătoare de rachete, elicopterele H-215.

Bogdan Dinu: “ În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. ”

Publicat de gabrielasaksa, 14 august 2023, 11:58

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor legale, întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor. Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august. Acestea sunt informațiile din comunicatul de presă de marți.

Este știrea săptămânii. Într-un fel sau altul, epopeea corvetelor trebuia să se termine. Poate fi privită și interpretată ca o veste proastă, dar în egală măsură și una bună. Titlurile din presă, de exemplu „Programul corvetelor, un eșec întins pe 16 ani”, pot părea dure, dar reflectă realitatea. Este o veste proastă la o primă privire. La un nivel superficial și, să spunem, emoțional, iată, anunțată în săptămâna care precede Ziua Marinei Române și care aruncă așa, o umbră neplăcută asupra evenimentului și Forțelor Navale. Trecând la o analiză mai serioasă, este o veste proastă pentru că s-au pierdut şapte ani de la primul proiect sau, dacă vreți, patru ani de la desemnarea câștigătorului licitației, când primele nave ar fi trebuit să fie deja în dotare. Acești ani sunt pierduți definitiv și, indiferent de soluțiile găsite, orizontul de timp este împins cu șapte până la 10 ani de acum încolo.
Este, însă, și o veste bună, pentru că lucrurile, după ani de amânări și incertitudini, s-au lămurit, iar Ministerul Apărării poate acum să demareze noi abordări și proiecte. Decizia era previzibilă din partea firmei franceze câștigătoare a licitației. Ceea ce ne atrage, însă, atenția din comunicatul de presă este că ”nu a fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, ceea ce înseamnă că nici proiectul SIGMA al constructorului Damen, care a ieșit pe locul doi, nu o să fie realizat, fie din lipsa fondurilor, cum se spune în comunicat, iar aici lucrurile sunt puțin neclare, fie pentru că Damen nu mai este interesat de contract, având în vedere și recenta decizie de retragere din parteneriatul cu statul român. Ce se poate face în continuare? Deocamdată, ministerul nu a anunțat dacă va mai lansa o nouă licitație pentru corvete. Oricum, o nouă procedură necesită aprobări din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului și ar dura ani buni. În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. Desigur, știrea este caldă, sunt multe speculații, prin presă este vehiculată și opțiunea achiziționării de nave de război second-hand din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre fregatele LCS – Littoral Combat Ships. O altă întrebare ar fi de ce acum sau, mai ales, în ce context? Unii leagă această decizie de inițiativa de la sfârșitul lunii iulie, când Senatul Statelor Unite ale Americii a adoptat Legea Securitatea Mării Negre, o prevedere care are ca scop promovarea siguranței în regiune. Cu alte cuvinte, ca securitatea Navală de la Marea Neagră să fie, de acum încolo, asigurată de Statele Unite. Este o interpretare simplistă, dar chiar dacă privim lucrurile din această perspectivă, într-un articol introductiv al legii se arată că statele riverane sunt esențiale în contracarare agresiunii guvernului Federației Ruse și contribuie la securitatea colectivă a NATO. Adică, și România trebuie să aibă o componentă navală sau, mai pe scurt, să contribuie. Un alt punct de vedere se referă la schimbarea și evoluția războiului naval și a tehnologiei care, spun unii, ar face inutile navele militare de anumite dimensiuni. Faptul că militarii Kievului au reușit să dezvolte drone navale care pot avea o rază de acțiune de până la 1.000 de km – vezi și recentul atac al unei nave militare ruse în portul Novorossiysk cu o astfel de dronă – pune sub semnul întrebării dominația masivei și numeroasei flote rusești în acest spațiu maritim și, tot simplist interpretând, chiar și necesitatea unei flote maritime de război pentru România. În final, ne putem întreba și ce fac vecinii noștri? Păi, Bulgaria a lansat la apă, vinerea trecută, o primă corvetă din cele două comandate de Ministerul bulgar al Apărării, nava de patrulare multirol de tip maritime multipurpose patrol vessel, denumită Hrabri, u,rmează și cealaltă, iar marina Poloniei, care a rămas, iată ca și România, cenușăreasa sistemului de apărare, începe săptămâna viitoare construcția a trei fregate care vor spori securitatea țării la Marea Baltică. Și aici, dacă îmi permiteți, cu o mare diferență. Dacă în Baltica sunt doar exerciții navale ruse și o numeroasă prezență navală, aliată, ei, Marea Neagră a devenit deja, în mare parte, un lac rusesc și cu certitudine este deja teatru de război. Pentru România, cu războiul din Marea Neagră și amenințarea Rusiei, situația înzestrării Forțelor Navale a devenit deja, și îmi caut bine cuvintele potrivite, cel puțin jenantă sau, haideți să îi spunem, critică și îngrijorătoare.

Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 15 august 2022, 11:38

Sonia Raicu (realizator rubrică): S-au împlinit 120 de ani de când, la data de 15.08.1902, la bordul crucișătorului Elisabeta a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Marinei Române. În acest an, în porturile Constanța, Brăila, Tulcea, Galați și Mangalia se vor desfășura manifestări, după ce toată săptămâna a fost dedicată acestui eveniment.

La Constanța, formația de nave militare va defila în intervalul orar 11:00 şi 12:00, până la Midia și înapoi, iar un concert al muzicii militare a Forțelor Navale Române și Diviziei 101 Aeropurtate a Statelor Unite ale Americii, cantonată în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, va avea loc pe faleza de la Cazino, în zona grupului statuar.

Ziua recunoștinței față de eroii Marinei Militare va fi marcată și la Tulcea, însă activitățile în acest oraș vor avea loc într-un cadru restrâns, din cauza lucrărilor de reabilitare a falezei. La Brăila, după Ziua Porților Deschise de sâmbătă și după Ziua Recunoștinței de duminică, militarii Flotilei Fluviale din Brăila vor depune o ancoră de flori în apele Dunării, iar la Galați, chiar de Ziua Marinei, va fi organizat un ceremonial militar și religios, urmat de un exercițiu demonstrativ naval. Și în București este sărbătorită în premieră Ziua Marinei.

O serie de evenimente au loc la Centrul Cultural al municipiului, în intervalul orar 17:00 – 21:00, iar la Monumentul Eroilor Militari din Parcul Regele Mihai I, zona debarcader Herăstrău, vor fi depuse coroane și jerbe de flori.

Ziua Marinei în Herăstrău

Publicat de Mihaela Costache, 10 august 2015, 07:20

Ziua Marinei Române a fost sărbătorită în Parcul Herăstrău.
Sute de persoane au participat la activitățile organizate de Forțele Navale; jocuri marinărești, expoziție de carte sau prezentarea ofertei educaționale de profil.

Cei care au fost ieri în Parcul Herăstrău au avut ocazia să învețe cum se face un nod marinăresc, sau cum se trage parâma.
Pe lângă aceste activități, vizitatorii au avut ocazia să asculte un recital susținut de Fanfara Reprezentativă a Forțelor Navale.

Acțiunile de acest fel vor continua și sâmbăta viitoare, pe 15 august, de Ziua Marinei.

Monumentul de lângă debarcaderul din Parcul Herăstrău, dedicat eroilor civili și militari din marină, va fi finalizat prin aplicarea pe soclu a unei timone.

Anul acesta se împlinesc 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române Moderne, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1860.