Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României

Eurostat: Datoria publică la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 aprilie 2019, 14:02

Potrivit ultimelor date Eurostat, datoria publică din Zona Euro s-a situat în medie la 85,1% din PIB faţă de 86,4% în trimestrul al treilea 2018. La nivelul UE, datoria s-a situat la 80% faţă de 81% în trimestrul al treilea.

Cea mai ridicată datorie din UE în trimestrul al patrulea 2018 a fost înregistrată de Grecia 181,1% din PIB ceea ce reprezintă echivalentul a 334,5 miliarde de euro.

Grecia este urmată de Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) şi Belgia (102%).

Cel mai scăzut nivel al datoriei a fost înregistrat de Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) şi Bulgaria (22,6%).

Conform datelor Eurostat, în trimestrul al treilea al anului 2018, o creştere a datoriei a fost înregistrată doar în România (+ 0,8%), Regatul Unit şi Suedia (+ 0,6%) şi Finlanda (+ 0,1%). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Cipru (-7,6%), Irlanda (-4%), Portugalia şi Belgia (ambele cu -3,3%).

Guvernatorul băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn, trage un semnal de alarmă: Economia din Zona Euro îşi reduce ritmul

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2019, 11:53

Date recente indică o slăbire a economiei din Zona Euro, a declarat duminică Olli Rehn, de la Banca Centrală, adăugând că dobânzile vor rămâne la nivelul actual până când vor fi atinse obiectivele politicii monetare.

BCE a declarat că are drept obiectiv să menţină dobânzile la actualele niveluri scăzute cel puţin toată vara, dar această poziţie se sincronizează din ce în ce mai puţin cu aşteptările pieţei din cauza încetinirii economice.

„Da, cele mai recente date indică o slăbire a economiei” a declarat pentru ziarul economic Handelsblatt Olli Rehn, care este guvernatorul băncii centrale a Finlandei. El a pus acest fapt pe seama creşterii incertitudinii din afara Zonei Euro, din cauza, de exemplu, a conflictului economic dintre SUA şi China, dar a semnalat şi incertitudinea legată de Brexit, manifestaţiile din Franţa, problemele bugetare ale Italiei şi încetinirea producţiei industriale în Germania.

Comentariile lui Rehn au fost făcute înainte de şedinţa BCE din data de 7 martie, când responsabilii cu trasarea politicilor se aşteaptă să-şi reducă previziunile lor cu privire la dezvoltare şi inflaţie, întrucât Zona Euro cunoaşte cea mai mare încetinire din ultimii cinci ani.

„Orientarea politicii noastre monetare este clară”, a declarat Rehn. „Am spus că dobânzile vor rămâne la nivelul actual până vom atinge într-un mod sustenabil obiectivele politicii noastre monetare”.

Întrebat dacă BCE va atinge ţinta pentru inflaţie de puţin sub 2%, Rehn a spus că creşterile salariale din ultimele luni nu au avut efect asupra inflaţiei structurale. „La sfârşitul anului trecut se părea că va exista o accelerare puternică a inflaţiei. Trebuie să aşteptăm să vedem cât va dura perioada de dezvoltare mai slabă”, a mai spus Rehn.

Care economii europene au crescut mai puţin în cel de-al doilea trimestru?

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 septembrie 2018, 14:15

Economia UE şi a zonei euro a crescut cu 0,4% între aprilie şi iunie. Ţările care au înregistrat cea mai redusă creştere au fost Danemarca şi Grecia

Economia a crescut cu 0,4% atât în zona euro, cât și în UE în ansamblul său, în al doilea trimestru al anului, comparativ cu cel precedent, potrivit celei mai recente estimări publicate de Eurostat, biroul european de statistică. În comparație cu același trimestru din 2017, în ambele cazuri, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe țări, Malta a avut cea mai dinamică economie, cu o creștere de 1,9%, urmată de Estonia și de România, ambele cu un avans de 1,4%. Dimpotrivă, creșterea a fost mai mică în Danemarca, Grecia, Franța și Italia, toate cu o creștere de 0,2%. Spania se află la mijloc, cu o creștere de 0,6% între aprilie și iunie, față de primul trimestru.

Creşterea intertrimestrială pe ţări –  Danemarca 0,2; Grecia 0,2; Franţa 0,2; Italia 0,2; Finlanda 0,3; Belgia 0,4; Regatul Unit 0,4; Germania 0,5; Austria 0,5; Portugalia 0,5; Spania 0,6.

Socialiştii bulgari nu vor adoptarea monedei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 iulie 2018, 12:23

Liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a propus ca partidul să discute revizuirea deciziei Congresului BSP cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro şi adoptarea monedei euro. Ea a făcut acest anunţ la prezentarea proiectului ‘Viziune pentru Bulgaria”, la Palatul Naţional al Culturii de la Sofia. Propun să deschidem această discuţie, în pofida deciziei Congresului, iar dacă ajungem la o decizie mai raţională, mai benefică şi mai importantă pentru popor şi interesul naţional, nimic nu ne împiedică să o revizuim”, a spus Ninova. „Îl rog pe Serghei Stanişev să nu se supere, pentru că acesta a fost raportul său la Congres; noi împărtăşim toate acestea, dar e bine să ne gândim”, i s-a adresat Ninova liderului Partidului Socialiştilor Europene, Serghei Stanişev. Conform spuselor sale, viaţa şi condiţiile s-au schimbat şi BSP trebuie să aibă în vedere aceste schimbări. „Haideţi să avem discuţia despre Bulgaria, despre economia bulgară, despre preţuri, despre nivelul de trai. Să nu ne grăbim. Să amânăm acum discuţia zilnică despre euro, despre primirea în zona euro. Urmează să avem discuţii foarte compromiţătoare”, a spus Ninova. Ea a declarat că există şi experţi străini care au avertizat Bulgaria să nu intre în zona euro.

În ceea ce priveşte proiectul „Viziune pentru Bulgaria”, Ninova a declarat că această propunere este sfârşitul fugii statului de atribuţiile sale, revenirea la sectoarele strategice –  cum ar fi productivitatea, agricultura, energia, sănătatea, învăţământul, sistemele sociale, ştiinţa şi cultura, schimbarea regulilor convenite între clasa politică şi interesele economice pentru furt. „Sănătatea bulgarilor e pe primul loc în faţă interesului privat. Ştiinţa face Bulgaria să meargă înainte.Toate acestea cu un singur scop – o viaţă mai bună pentru bulgari şi rezolvarea problemelor legate de catastrofa demografică, o politică externă care să aibă în vedere interesul naţional al Bulgariei”, a menţionat Ninova.

Inflaţia a crescut în zona euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iulie 2018, 07:23

Inflaţia anuală în zona euro a crescut în luna iunie la 2%.

Potrivit datelor Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), la nivelul celor 19 state membre alei zonei euro, inflaţia a crescut de la 1,9% în luna mai la 2% în luna iunie.

La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, inflaţia a fost de 2%, atât în luna mai cât şi în iunie.

Cele mai scăzute rate ale inflaţiei în Uniunea Europeană au fost înregistrate de Irlanda (0,7%), Grecia (1%) şi Danemarca (1,1%).

Ţările care au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,7%) şi Estonia (3,9%).

Banca Centrală  Europeană ţinteşte o inflaţie cât mai apropiată de 2% dar care să nu depăşească acest procent, pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen mediu în zonă.

În acest scop, banca ia o serie de măsuri precum achiziţia de active şi o politică a dobânzilor scăzute.

Tensiunile cu Statele Unite fac Bruxellesul mai puţin optimist în ce priveşte economia zonei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iulie 2018, 11:13

Comisia Europeană a scăzut prognoza sa de creştere economică pentru 2018

Tensiunile comerciale dintre Europa şi Statele Unite ar urma să afecteze economia zonei euro în acest an, a avertizat joi, 12 iulie, Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de vară. Executivul european a scăzut astfel prognoza sa de creştere, mizând pe un progres de 2,1% pe ansamblul ţărilor din zona euro, şi nu pe 2,3% , aşa cum apreciase pe 3 mai, la evaluarea de primăvară.

În schimb, pentru 2019, Comisia Europeană şî-a menţinut prognoza la 2% – aelaşi procent ca în mai. „Prevedem o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste constituie un risc clar de scădere”, a comentat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, citat într-un comunicat.

„Războaiele comerciale nu au câştigători, fac numai pagube”, a avertizat el, aşa cum o făcuse şi în ultimele săptămâni, după anunţarea de către preşedintele american, Donald Trump, a impunerii de taxe vamale pe oţelul şi aluminiul european. Uniunea Europeană a răspuns acestor măsuri impunând, la rândul său, taxe vamale suplimentare pe o serie de produse americane.

Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, „incertitudinile politice din unele ţări membre ale UE”, care constituie un risc pentru creşterea economică a zonei. Ea scoate în evidenţă nu doar pericolele care pot apărea din cauza negocierilor dificile privind ieşirea Regatului Unit din Uniune, programat pentru sfârşitul lui martie 2019, dar şi situaţia politică din Italia.

Germania şi Franţa, principalele două economii ale zoneri euro, ar pierde din dinamism în acest an şi în anul următor. Creşterea Germaniei s-ar încetini la 1,9% în 2018 şi în 2019, în vreme ce Comisia proiecta până acum 2,3 şi respectiv 2,1%. Cea a Franţei ar fi de 1,7% în 2018 şi în 2019, în loc de 2% şi respectiv 1,8%.

Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53

Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez

În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.

Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.

Fără o „uniune a datoriei”

Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.

Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.

În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.

Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.

Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.

Singuraticii fără euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2018, 09:39 / actualizat: 25 mai 2018, 13:30

România, Bulgaria și Croația vor în Euroland. Țările cu monedă proprie vor fi la periferia Uniunii.

Nouă țări ale UE – peste un sfert din economia și populația întregii Comunități – rămân astăzi în afara zonei euro. „Acesta este un grup de care toți în Uniune ar trebui să țină seama” – recunoaște în discuția cu „Rz” Damiel Gros, directorul prestigiosului institut CEPS din Bruxelles.

Dar zilele unui asemenea plan sunt deja numărate. Guvernul român al premierului Viorica Dăncilă tocmai a anunțat că până la sfârșitul anului va adopta un plan detaliat privind primirea țării în zona euro. Mai înainte, același lucru l-a făcut Croația. Iar Bulgaria peste câteva luni va intra în mecanismul monetar european, antecamera de doi ani înainte de primirea monedei comune. Pierre Moscovici, comisarul UE pentru probleme monetare, a promis că bulgarii vor fi următorii primiți în Euroland.

Peste mai puțin de un an, în 29 martie 2019, în afara Uniunii se va găsi Marea Britanie. Este cea mai mare țară care va rămâne cu moneda proprie.

Când toate acestea se vor întâmpla, euro nu va fi folosit numai de cinci țări ale UE: Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia și Ungaria, adică abia a șasea parte a populației Uniunii și a opta parte a economiei ei.

„Aceste țări se vor afla la periferia Comunității, Polonia nu are potențialul, pentru a prelua de la Marea Britanie rolul de avocat al statelor cu monedă proprie” – consideră Gros.

Și nu se termină aici schimbarea echilibrului în Uniune. Suedia și Danemarca analizează în mod serios intrarea în dimensiunea crucială a structurii Eurolandului – uniunea bancară (pot intra în ea și țările din afara zonei euro).

„Un astfel de pas ar avea sens și pentru Polonia, pentru că majoritatea băncilor care funcționează aici provin din Europa occidentală. Sistemul financiar va avea baze mai sigure” – spune pentru „Rz” Zsolt Darvas, expert la Institutul Bruegel din Bruxelles. În opinia sa, încă de pe acum unele decizii economice în Uniune sunt luate în grupul miniștrilor de finanțe ai statelor zonei euro (așa-zisul Eurogrup), apoi vor fi doar aprobate de către întreg Consiliul UE (Ecofin).

„Zona euro este astăzi construită pe baze solide și asigură protecție în fața crizelor financiare, iar acestea pot lovi inopinat chiar țările cu economie stabilă. Aș sfătui Polonia să intre în zona euro” – spune Gros.

La fel ca guvernele ceh și ungar, guvernul polonez nu are însă astfel de planuri. Ar trebui de altfel să schimbe mai întâi atitudinea opiniei publice: 57% din polonezi sunt împotriva adoptării euro, și numai 36% pentru.

Articol de Jedrzej Bielecki

Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei  şi a taxei digitale 

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01

Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.

Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.

În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.

Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.

Dezbateri împotriva aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2018, 12:16

Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.

De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.

Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.

„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.

„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.

Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.

Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.

În zona Euro s-a înregistrat cea mai mare creştere economică, din ultimii 10 ani, depăşind-o pe cea din SUA

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 februarie 2018, 12:53 / actualizat: 9 februarie 2018, 9:37

Emmanuel Macron a avut un efect mai mult decât benefic asupra economiei franceze, care a înregistrat în 2017 cea mai bună performanță de creștere din 2011 şi până în prezent, de 1,9%, într-un context european de accelerare generală a PIB-ului, context care a făcut ca zona euro să atingă recordul deceniului: +2,5 procente, depăşind astfel cele mai optimiste previziuni ale Comisiei UE.

Performanța franceză

Cifrele publicate marţi sunt cele preliminare pentru cel de-al patrulea trimestru din 2017 și pentru întregul an care de-abia s-a încheiat. Institutul francez de Statistică (ISEE) a constatat că PIB-ul a crescut cu 0,6% față de trimestrul precedent, fapt care duce la creșterea anuală la 1,9%.

Ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, a subliniat faptul că acest rezultat a fost atins şi datorită contribuției pozitive a consumurilor și a încrederii firmelor din momentul în care Emmanuel Macron a preluat mandatul de la Elysee, cu un program reformist deosebit de atent la nevoile oamenilor de afaceri. Şi de fapt chiar din investiţiile în industria manufacturieră (şi din balanţa comercială) au sosit cele mai puternice contribuţii din cel de-al patrulea trimestru, în timp ce consumurile, în ciuda faptului că sunt în creştere, au încetinit ușor.

Toate meritele aparţin tânărului președinte, care a baneficiat în parte şi de reducerea taxelor, măsură adoptată de guvernul precedent. Macron va putea exploata aşadar fără nici o umbră de îndoială momentul pozitiv al economiei franceze pentru a consolida agenda internă și a promova revigorarea zonei euro, obiectivul principal al viziunii sale proeuropene. Pentru a începe – în prezența unei tendințe care va continua şi în 2018, potrivit ministrului Le Maire – să reducă deficitul la parametrii de 3%: bugetul francez a estimat pentru 2017 o creștere mai mică, de doar 1,7%.

UE întrece SUA

Primele estimări făcute la 11 ianuarie 2018 arată că în anul 2017, creşterea din Germania a fost de 2,2%, adică cea mai bună din ultimii şase ani.

În ceea ce privește Europa, datele preliminare furnizate de Eurostat arată la sfârșitul anului 2017 o creștere a PIB-ului conjunctural de 0,6%, cu revizuirea în sens ascendent în cel de-al treilea trimestru. Totuşi şi în acest caz, cele mai importante cifre sunt cele anuale, iar din acest punct de vedere s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 2,5%, aceasta fiind cea mai bună performanță din 2017, când economia a înregistrat o expansiune de 3%. Este al doilea an când creşterea economică din zona euro este mai bună decât cea din SUA, unde s-a înregistrat o creştere de doar 2,3%. În afara contribuției franceze, trebuie semnalată şi cea germană (+ 2,2%) și cea a Spaniei de + 3,1%, al patrulea an consecutiv de creștere.

Potrivit majorităţii analiştilor, perspectivele pentru anul 2018 continuă să rămână bune. După anii de declin sau de stagnare, urmaţi de criza datoriilor suverane, zona euro pare să fi devenit din nou – cu contribuția fundamentală a politicii monetare expansive a BCE – un pilon al economiei mondiale.

Şase plusuri care vin după intrarea în zona euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 decembrie 2017, 15:30

Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997

„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.

Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:

1. Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.

În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.

2. Reducerea nivelului dobânzilor.

În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.

3. Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.

În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.

4. Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.

Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.

5. Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.

Acest lucru înseamnă acces la investiţii.

6. Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.

Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.

Nivelul salarial scăzut din ţările membre UE se apropie cel european

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 octombrie 2017, 11:11

După cum a precizat Comisia Europeană la Bruxelles, în statele din zona euro salariile au crescut anul trecut cu 1,2 procente. Salariile au crescut şi în aproape toate statele membre UE. Ţări cu un nivel scăzut, cum ar fi statele baltice, Ungaria şi România au înregistrat creşterea cea mai puternică. După cum se afirmă, salariile medii înregistrează o tendinţă de creştere în întreaga Europă.

Este pregătită România pro europeană pentru moneda euro?

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2017, 11:11

Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG

„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.

În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.

Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.

De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.

Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.

România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.

În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.

Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.

Surse:

RADOR  http://www.napi.hu/nemzetkozi_gazdasag/mikor_lesz_euro_romaniaban.646393.html (Autor: Péter Szász)

https://www.nytimes.com/aponline/2017/08/29/world/europe/ap-eu-romania-euro.html

Este de asteptat ca redresarea zonei euro sa continue intr-un ritm moderat

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 septembrie 2016, 10:30

Este de asteptat ca redresarea zonei euro sa continue intr-un ritm moderat si constant dar mai redus decat se estima in iunie, a afirmat Mario Draghi.

“Conform prognozei din septembrie a Bancii Central Europene se asteapta o crestere anuala reala a Produsului Intern Brut de 1,7 la suta anul acesta si de 1,6 la suta in fiecare din urmatorii 2 ani. Inflatia anuala este estimata la o,2 la suta anul acesta si va creste la 1,2 la suta in 2o17.”

Seful Bancii Central Europene remarca totusi latura pozitiva a situatiei- faptul ca economia zonei euro si-a revenit cu rapiditate in contextul incertitudinilor globale si politice care au urmat referendumului prin care cetatenii britanici au ales sa paraseasca Uniunea Europeana.

Impactul initial s-a consumat in primele zile dupa Brexit cand pietele financiare au reactionat iar pretul actiunilor a scazut dar intre timp cotatiile au revenit. Totusi, consecintele asupra perspectivei economice depind de evolutia si rezultatul negocierilor viitoare.

Indiferent ce fel de relatii vor aparea intre Uniunea Europeana si Marea Britanie este extrem de important ca principiile pietei unice sa fie respectate, a mai spus Mario Draghi.

Presedintele Bancii Central Europene a subliniat inca o data ca libertatea circulatiei fortei de munca, a capitalurilor, bunurilor si serviciilor nu poate fi fragmentata.

Banca Centrală Europeană a redus estimările privind creşterea economică

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 septembrie 2015, 09:15

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la creditare şi la depozit să rămână nemodificate.

Banca Centrală Europeană a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, iar preşedintele Mario Draghi, a avertizat că inflaţia în zona euro ar putea coborî, temporar, în zona negativă, în cursul următoarelor luni.

De asemenea, BCE a decis să lase nemodificată dobânda de bază la nivelul minim record de 0,05%, precizând că şansele ratării ţintei de inflaţie pe termen mediu au crescut ca urmare a scăderii preţului petrolului, încetinirii creşterii economiei chineze şi a altor pieţe emergente, precum şi a aprecierii monedei euro.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere a preţurilor au apărut recent a subliniat Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale:

“Politica monetară este axată pe menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, iar acest lucru contribuie la susţinerea activităţii economice. Cu toate acestea, în scopul de a culege toate beneficiile de la măsurile noastre de politică monetară, şi alte domenii de politică trebuie să contribuie în mod decisiv.”

Pentru a stimula creşterea economiei zonei euro şi a evita pericolul deflaţiei, BCE a început în luna martie să achiziţioneze lunar obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Liderii BCE intenţionează să deruleze acest program până în luna septembrie 2016 sau până când rata anuală a inflaţiei va reveni în apropierea obiectivului ţintă de 2%.

Zona euro deblochează o primă tranşă de ajutor de 23 miliarde de euro pentru Grecia

Publicat de Mihaela Costache, 20 august 2015, 09:40

Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat miercuri seară deblocarea unei prime tranşe de ajutor pentru Grecia, care îi va permite să ramburseze joi 3,4 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană, a anunţat într-un comunicat Mecanismul european de stabilitate (MES), informează AFP.

Consiliul de administraţie al MES, compus din miniştrii de finanţe ai celor 19, ‘a aprobat programul pentru Grecia’, a indicat comunicatul. Grecia va primi imediat o sumă de 23 miliarde de euro, a confirmat o sursă apropiată dosarului.

Cei 19 au aşteptat, înainte de a da unda verde definitivă acestei plăţi, ca parlamentele naţionale chemate să se pronunţe asupra noului program de ajutor pentru Grecia să facă acest lucru. Miercuri, ultimul obstacol a fost ridicat odată cu votul în Bundestagul german în favoarea acestui plan. Planul include un ajutor financiar sub formă de împrumuturi de până la 86 miliarde de euro pe trei ani, însoţit de un memorandum ce prevede numeroase măsuri de austeritate şi reforme pentru a fi implementate de Atena.

Miniştrii de finanţe din zona euro au convenit vineri asupra unei prime tranşe de ajutor de 26 miliarde de euro, aminteşte France Presse.

Prima tranşă de 23 miliarde de euro este împărţită în 10 miliarde care vor fi plasate într-un cont destinat recapitalizării băncilor greceşti şi 13 miliarde de euro care îi vor permite Atenei, începând de joi, să ramburseze BCE 3,4 miliarde de euro (din care 200 de milioane dobândă). Suma va permite de asemenea rambursarea unui împrumut de 7,16 miliarde de euro acordat de UE în iulie pentru ca Grecia să poată onora o plată anterioară către BCE şi să ramburseze arieratele datorate unui alt mare creditor public, FMI.

Rămân trei miliarde de euro din această primă tranşă, care vor fi acordate în septembrie-octombrie în funcţie de reformele puse în aplicare, a precizat vinerea trecută şeful MES, germanul Klaus Regling, după o întâlnire a miniştrilor de finanţe din zona euro la Bruxelles.

Acordul pentru Grecia arată că UE poate găsi în situaţii de criză soluţii la probleme complicate

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 17:30

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, luni, acordul la care s-a ajuns în privinţa Greciei, pe care îl consideră o dovadă că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi în situaţii de criză soluţii pentru cele mai complicate probleme.

‘Iată, chiar în timpul acestei prezentări, deja primele informaţii vin de la reuniunea Eurogrupului, deja s-a ajuns la un acord cu privire la un nou program de asistenţă financiară pentru Grecia şi nu pot decât să salut, în numele Ministerului român de Externe, al Guvernului României, această soluţie care arată faptul că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi în situaţii de criză soluţii pentru cele mai complicate probleme’, a declarat Bogdan Aurescu.

Şeful diplomaţiei române a amintit că, în toată perioada crizei greceşti, Bucureştiul a sperat că va fi găsită o soluţie favorabilă pentru viitorul acestei ţări.

‘România a exprimat în toată această perioadă speranţa că vor fi găsite de comun acord soluţii care să însemne ‘da’ pentru viitorul european al Greciei. Am considerat întotdeauna că forţa proiectului european rezidă în capacitatea de a găsi soluţii comune în situaţii de criză’, a adăugat ministrul.

Liderii zonei euro au ajuns, luni, în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali, al treilea de acest fel în ultimii cinci ani.

Grecia trebuie să prezinte până vineri propuneri de reforme!

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2015, 08:45

Comisia europeana nu exclude posibilitatea unui scenariu in care Grecia ar parasi zona euro, a declarat presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker la finalul summitului sefilor de stat si de guvern din zona euro de aseara.

“Comisia este pregatita pentru orice eventualitate. Avem un scenariu- in care Grecia iese din zona euro- pregatit in detaliu. Avem o varianta care ia in calcul posibilitatea acordarii de ajutoare umanitare. Si avem un scenariu, pe care il prefer, sa rezolvam problema acum si sa mentinem Grecia in zona euro.”

Si presedintele Consiliului europen, Donald Tusk a avertizat ca situatia este critica si ca toate partile implicate in negocieri trebuie sa isi asume responsabilitatea. Ajungerea la un consens inseamna ca toti au de castigat, nu exista invingatori sau infranti dar in cazul unui esec cu totii avem de pierdut, a mai spus Tusk.

“Realitatea este ca mai avem doar 5 zile la dispozitie pentru a ajunge la un acord final. Pana acum m-am ferit sa vorbesc depre termene limita. Dar acum trebuie sa o spun clar si tare ca termenul expira saptamana aceasta. Noi toti suntem responsabili pentru aceasta criza si cu totii avem sarcina sa o rezolvam”.

Lituania a aderat la zona euro incepand cu 1 ianuarie 2015 si spera ca isi va spori astfel gradul de securitate

Publicat de Monica Slavici, 6 ianuarie 2015, 09:06

Lituania a devenit al 19-lea stat membru care a adoptat moneda euro. Potrivit unui sondaj publicat în noiembrie de banca centrală, 53% dintre cei 3 milioane de lituanieni susţin adoptarea euro şi 39% sunt împotrivă. Peste 337 de milioane de europeni utilizează moneda unică, la 15 ani de la introducerea acesteia. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Finalizand adoptarea monedei unice europene de catre tarile baltice, dupa Estonia in 2011 si Letonia in 2014, Lituania se vede un simbol al integrarii economice si politice cu Occidentul, a declarat presedinta tarii, Dalia Grybauskaite, potrivit unui comunicat al Presedintiei. Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi monetare, a completat: Alăturîndu-se zonei euro a ales să facă parte din zona de stabilitate, securitate şi prosperitate. Lituania are un bilanţ de rezultate puternic, o politică fiscală de bună calitate, la fel ca şi reformele structurale care au înregistrat cele mai mari rate de creştere din Europa acompaniate de o scădere constatntă a şomajului. Ţara este bine poziţionată pentru a prospera în zona euro.
Moneda naţională, lita, este treptat înlocuită cu euro pe parcursul a două săptămîni, timp în care cele două monede circulă în paralel pînă la retragerea completă a litelor. Pregătirea minuţioasă face ca restul pentru cumpărăturile în lite să se poată primi în euro.
Valdis Dombrovskis, vice-preşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru Euro şi Dialog social, a declarat:
„Vreau să urez un călduros bun-venit Lituaniei în zona euro!
Aderarea Lituaniei semnifică încheierea parcursului de integrare a ţării baltice în nucleul politic şi economic al continentului nostru. Acesta este un moment simbolic pentru Lituania dar şi pentru zona euro însăşi care s-a păstrat stabilă, atractivă, capabilă să primească noi membri. Sunt convins că apartenenţa statului baltic la zona euro va întări economia din regiune făcînd-o şi mai atractivă pentru afaceri, schimburi comerciale, investiţii. Doresc să confirm, să reafirm efortul impresionant pe care le-au făcut guvernul şi poporul lituanian în continuarea crizei economice pentru a ajunge la stabilitate financiară, creştere economică şi, ca o consecinţă, să se integreze în zona euro ”
Desi o parte a populatiei se asteapta la scumpiri, ministrul de Finante, Rimantas Sadzius, a afirmat ca preturile nu vor creste cu mai mult de 0,2%-0,3% dupa trecerea la moneda euro.
Intrarea în zona euro a Lituaniei va influenţa sistemul de votare în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Totodată, Lituania s-a angajat să contribuie cu câteva sute de milioane de euro la fondul european de salvare, pentru susţinerea ţărilor îndatorate din sudul Europei.
Aderarea la zona euro conincide cu afirmarea importanţei rolului membrilor mai recenti ai UE cum ar fi alegerea ca preşedinte al Consiliului European a fostului premier polonez Donald Tusk sau cu preluarea, de la 1 ianuarie, a preşedinţiei semestrile a Uniunii Europene.de către Leton

Prima zi a lui 2015 a însemnat pentru Lituania trecerea la moneda unică europeană

Publicat de Monica Slavici, 5 ianuarie 2015, 09:24

Uniunea monetară europeană numără astăzi 19 state. De la 1 ianuarie, Lituania a intrat în zona euro, finalizând adoptarea monedei unice europene de către ţările baltice, după Estonia în 2011 şi Letonia în 2014. Cu detalii, Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM:

Astfel, acest stat a devenit al 19- lea din cadrul Uniunii care foloseşte euro.
Evenimentul, anunţat încă din vara anului trecut, a fost primit cu entuziasm, atât de cetăţenii obişnuiţi, cât şi de oficiali.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru Euro şi Dialog Social, a spus:
“ Este un moment simbolic nu doar pentru Lituania, ci şi pentru zona euro, care rămâne stabile, atractivă şi deschisă către noi membri. Sunt convins că parteneriatul Ţărilor baltice va întări economia în regiune, făcând+o mai atractivă pentru afaceri, comerţ şi investiţii.”
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Şi comisarul Vytenis Andriukaitis, lituanian de origine, s- a declarat extreme de fericit:
“ Este cu adevărat un moment istoric în viaţa mea, în existenţa Lituaniei şi desigur, a Uniunii Europene. Acum suntem 19 în zona euro…şi asta înseamnă că suntem mai puternici împreună,înseamnăo mai mare solidaritate şi dreptate socială, şi mai mujlte posibilităţi de a crea condiţiim mai bune pentru fiecare dintre noi. Da, sunt atât de ferici! ”
Pe 1 ianuarie, 50 de sucursale ale celor mai mari bănci din Lituania au fost deschise în cursul după amiezei.
În următoarele două săptămâni, litas, moneda lituaniană, şi euro vor circula în paralel, la fiecare plată efectuată în litas primindu-se rest în euro.
Moneda unică europeană a fost introdusă pe 1 ianuarie 1999, fiind folosită în prezent de 337 milioane europeni.

Alinierea practicilor naţionale din sectorul bancar

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2014, 10:20

De la introducerea bancnotelor şi monedelor euro în anul 2002, consumatorii au avut posibilitatea de a efectua plăţi în numerar pe tot cuprinsul zonei euro utilizând un singur portofel şi o singură monedă. Odată parcursă această etapă, a sosit acum momentul în care consumatorii vor putea efectua plăţi fără numerar pe tot cuprinsul zonei euro, dintr-un singur cont, în aceleaşi condiţii de bază, indiferent de localizarea acestora.

Această zonă unică de plăţi în euro (SEPA) a devenit realitate în momentul în care toate plăţile în euro din zona euro vor fi considerate plăţi naţionale şi diferenţierea actuală dintre plăţile naţionale şi cele transfrontaliere va dispărea. Aceasta presupune nu numai alinierea practicilor naţionale din sectorul bancar, dar şi modificarea comportamentului consumatorilor în toate statele membre ale zonei euro. Aceste modificări trebuie să conducă spre o piaţă mai integrată a

plăţilor, care va aduce cu sine avantaje economice substanţiale. SEPA nu numai că va introduce mai multe servicii comparabile, dar va stimula, de asemenea, concurenţa şi inovaţia

Jonathan Todd, purtător de cuvânt al CE :

S-a creat o  adevărată  zonă unică de plăți de mică valoare în Euro, de transfer debite directe între statele membre, la fel de simple precum tranzacțiile interne. Sunt complet operaționale începând cu 1 august și vor fi extinse din zona euro în zona non euro începând cu data de 13 septembrie 2016.

SEPA oferă mari facilități în ceea ce privește plata în Euro pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri și în același timp va crește competitivitatea în domeniul bancar.

Va fi elaborat și un memo despre cum această zonă unică de plăți in Euro va funcționa care urmează să fie publicat

Proiectul SEPA este coordonat de European Retail Payments Board Plăţilo. Comisia Europeană a avut pe lângă rolul de catalizator și responsabilități legislative în acest proiect. La nivel naţional, proiectul de implementare a SEPA este coordonat de Asociaţia Română a Băncilor care şi-a asumat şi rolul de autoritate de guvernanţă a schemelor naţionale de plată de tip SEPA RON.

În privinţa SEPA, BNR şi-a asumat următoarele atribuţii:

•          îndrumarea şi cultivarea aşteptărilor beneficiarilor din România cu privire la SEPA;

•          conlucrarea cu administraţia publică pentru ca aceasta să se regăsească printre primii utilizatori ai produselor SEPA în România;

•          colaborarea cu utilizatorii, în general, pentru ca aşteptările acestora să fie aduse la cunoştinţa Comitetului Naţional SEPA;

•          monitorizarea progreselor realizate la nivel naţional în implementarea (în engleză ERPB) este realizat de sectorul bancar european sub conducerea Consiliului European al SEPAă.