Balcanii şi influenţa lor
Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:52
Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.
În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.
