Elveția, țară neutră, dar cu serviciul militar obligatoriu

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 13:30

Sonia Raicu (realizator rubrică): Elveția, țară neutră, dar cu serviciul militar obligatoriu, a încheiat luni cel mai amplu exercițiu militar din ultimele trei decenii. Armata elvețiană dispune de echipamente moderne și întreține o cooperare activă cu NATO.

La exercițiul „PILUM 2022” au participat peste 5.000 de militari cu tehnica din dotare, executând manevre în cinci din cele 26 de cantoane elvețiene, inclusiv Berna, Lucerna și Zürich. Aplicația militară a fost planificată timp de doi ani.

Deși Elveția este o țară neutră, serviciul militar este obligatoriu pentru orice bărbat care a împlinit 18 ani. Acesta durează între patru şi şase luni, în funcție de specializare.

Periodic, bărbații elvețieni sunt rechemați în armată pentru a nu uita cunoștințele și abilitățile militare acumulate. Ne spune mai multe Radu Dobrițoiu.

Radu Dobrițoiu: S-au impus măsuri speciale pentru ca tehnica grea de luptă să nu provoace pagube. A fost înființată o linie telefonică gratuită de urgență, unde locuitorii își pot înregistra îngrijorările.

Armata elvețiană vrea să își evalueze capacitatea de a apăra țara și locuitorii săi în caz de conflict armat, inclusiv pe teren, în cel mai mare exercițiu militar din ultimii 33 de ani.

Acesta va oferi comandamentului militar informații esențiale despre situația actuală a forțelor terestre și despre cum ar trebui să se dezvolte acestea în viitor.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.

Zürich, cel mai scump oraş din lume

Publicat de Mihaela Costache, 23 septembrie 2015, 07:20

Zürich este cel mai scump oraş din lume. Potrivit unui studiu realizat de UBS (bancă şi societate de servicii financiare), oraşul elveţian este cel mai scump din lume, iar locuitorii săi dispun de cea mai mare putere de achiziţie. După numai 21 ore de muncă, un locuitor din Zürich îşi poate cumpăra un iPhone 6.

În clasament, oraşul Zürich este urmat de Geneva şi New York. Investigaţia – care a examinat preţurile, salariile şi puterea de achiziţie din 71 de metropole – a confirmat oraşul cu cel mai înalt nivel de trai din Elveţia. Pe locul al şaselea în top se află Londra şi pe locul opt, Tokyo. Între oraşele italiene, pe primul loc se află Milano, dar în lume este pe locul 13, în timp ce Roma este pe locul 28, precedată de Paris (20) şi Bruxelles (27).

Pe ultimele locuri se află oraşele din Europa de Est: Bucureşti, Sofia şi Kiev. La Nairobi şi la Jakarta, salariile reprezintă numai 5% faţă de nivelul mediu de la Zürich.